4,942 matches
-
ne-ai văzut? — Unde? — Atacul de la fermă. La trei și douășcinci după-amiaza. — A, da, am văzut. — Ți-a plăcut? — ĂĂĂ, nu. — Nici mie, spuse. Ascultă la mine, toată treaba asta e enervantă ca o ploșniță. De ce ar vrea să atace frontal poziții ca alea? Cui dracu’ i-o fi venit ideea asta? — Unui tîmpit, Largo Caballero pe numele său, spuse un tip scund cu ochelari groși care stătea deja la masă cînd ne așezaserăm. Cum l-au lăsat să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
așa ceva. E Îngrozitor. — Așa a fost mereu. — Și ție nu ți se pare groaznic? — Ba da, așa mi s-a părut Întotdeauna. Da’ atunci cînd ești nevoit să faci așa ceva, ar trebui să știi cum se face. Ei au atacat frontal. A fost un măcel. Se poate ataca și altfel? — A, sigur. SÎnt o grămadă de variante. Dar trebuie să le știi și să ai disciplină și oameni și conducători antrenați. Și În primul rînd ar trebui să-ți surprinzi adversarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
e acel Om budist, și e numele lui Dumnezeu În limba adamică. Um e o silabă care, dacă e rostită cum trebuie, se transformă Într-o mantră puternică și provoacă curenți fluidici de armonie În psihic, prin chakra, sau Plexul Frontal. „Ce este plexul frontal?” Întrebă Amparo. „O boală incurabilă?” Bramanti preciză că trebuia distins Între adevărații rozacruceeni, urmașii Marii Frății Albe, evident secreți, ca Ordin Antic și Acceptat, pe care el nu era Îndeajuns de vrednic să-l reprezinte, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și e numele lui Dumnezeu În limba adamică. Um e o silabă care, dacă e rostită cum trebuie, se transformă Într-o mantră puternică și provoacă curenți fluidici de armonie În psihic, prin chakra, sau Plexul Frontal. „Ce este plexul frontal?” Întrebă Amparo. „O boală incurabilă?” Bramanti preciză că trebuia distins Între adevărații rozacruceeni, urmașii Marii Frății Albe, evident secreți, ca Ordin Antic și Acceptat, pe care el nu era Îndeajuns de vrednic să-l reprezinte, și așa-zișii „rozsicrucieni”, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o alarmă antiaeriană. Apa îl terorizează. - Aoleu, mai taci! Zbieri de parcă ți s-ar arde circuitele din stomac! L XXIII A doua zi ne plimbăm musafira prin Muzeul Satului. Cel mai mult îi place o casă din lemn cu peretele frontal ciuruit de găuri. Sunt de fapt broaște false pentru cheia din lemn. Țăranul își putea lăsa liniștit cheia la vedere. Dacă voia să-l calce un hoț, trebuia să încerce vreo optzeci de posibile încuietori. Înainte de a lua trenul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lui de rangul doi, te executa cu zâmbetul pe buze. Marii fanatici au un surâs irezistibil. Așa și ăsta. Îi spunea unei studente însărcinate în luna a șasea: drăguță, văd că ai știut să-ți umfli burta, dar despre predarea frontală nu prea ciripești mare lucru. Un gentleman, ce mai, și un asiduu umflător de burți, din ce se zvonea. Așa că Ionicii fixau un capăt al scândurii de cercevelele ferestrei, iar pe celălalt îl propteau de cadrul sticlei mate, care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ușița cu zăvoraș, după el. În actul prodigios, spumant, al unei micțiuni torențiale îndelung reprimate (pișă-te, că trece trenu', pișă-te, că trece trenu', se îngână singur, pentru a se putea goli complet), acesta scrutează curios pereții latrinei. Înregistrând frontal existența unui afiș maroniu, cu chenar alb, care decreta ritos: Nu servim băuturi alcoolice minorilor!" Cineva, neidentificat desigur, o persoană întreprinzătoare, înzestrată și cu niște concepții politice democrat-liberale încercase să înlăture particula inițială a negației, prin ștergere cu diluant. Alăturat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
galop furios, stârnind și frica tovarășei sale de oiște. ― Ce faci? Ce faci? țipă deodată Nadina. Ne omoară!... Ajutor! Se agăță îngrozită de gâtul lui Titu, în vreme ce caii, sforăind și ciulind urechile, goneau nebunește, izbind deseori cu picioarele dinapoi în frontalul bombat al saniei. Atunci răsună glasul lui Petre, încrezător: ― Nu vă speriați și nu vă fie frică, coniță, dacă sunteți cu mine! Glasul acesta aspru și ciudat îi împrăștie deodată orice teamă. Auzi acuma și pe Titu, care nu-și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
situat spre linia mediană va fi numit mezial iar cel posterior - distal. Pentru a ne crea imagini spațiale în descrierea arcadelor dento-alveolare și a tuturor elementelor sistemului stomatognat, vom denumi cele trei planuri ale spațiului: - sagital - orientat vertical, antero-posterior (meziodistal): frontal - orientat vertical - supero-inferior și transversal - orientat orizontal, stânga - dreapta. Întotdeauna se apreciază proiecția pe plan a detaliului morfologic raportat la un reper. CAPITOLUL 3 ODONTONUL Un dinte și elementele sale de susținere formează odontonul. Odontonul reprezintă o componentă morfologică a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele orale ale incisivilor și caninilor, în două treimi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se denumește după suprafețele pe care le unește, de exemplu, unghi de punct mezio-vestibulo-ocluzal. Aceste definiri (ecuator protetic, unghi de linie, unghi de punct) au semnificații deosebite în limbajul clinic. Suprafețele cu orientare orizontală, ocluzală, sunt: -margini incizale ale dinților frontali, înguste (1/6 din diametrul maxim vestibulo-oral) și care au întotdeauna traiect mezio-distal. Dacă se împarte diametrul maxim vestibulo-oral coronar în șase părți egale, marginea incizală se plasează în a doua șesime dinspre vestibular (Fig. 28). -suprafețe ocluzale ale dinților
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la nivel mandibular. Aceasta apare însă mult mai frecvent la nivel frontal mandibular, datorită influenței exercitate de dinții superiori prin blocaje ocluzale. Culoarea dinților temporari este alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este asemănătoare cu aceea a dinților permanenți, existând totuși următoarele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este mai gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt mai subțiri și mai ascuțite. Comparativ cu dimensiunile coroanei, rădăcinile dinților temporari sunt mai mari decât raportul coroană/rădăcină la dinții permanenți. La nivel frontal rădăcinile sunt orientate spre distal, ca urmare a creșterii arcadei alveolare în sens sagital, iar la nivel molar sunt și divergente, deoarece cuprind între ele coroanele în formare ale succesionalilor. Camera pulpară este mai voluminoasă comparativ cu dimensiunea coroanei față de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cele mai mari dimensiuni în toate sensurile. Pe secțiune transversală, are formă de triunghi isoscel, cu unghiuri foarte mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Caracteristici pentru identificare: - coroana este mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL = 7,5 mm - cervical VL = 7 mm Erupe la 9-10 ani. Asemenea omologului superior, este un dinte de tranziție între grupul frontal și cel lateral. Coroana are aspect mai alungit decât a caninului maxilar, putând fi și ea comparată cu un vârf de lance. Se diferențiază de caninul maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfologice: -cu cinci cuspizi, asemănător molarului 1, dar dimensional redus; -cu patru cuspizi, asemănător molarului 2, dar cu dimensiuni mai reduse. CAPITOLUL 10 CARACTERISTICI MORFOLOGICE COMPARATIVE ÎN CADRUL GRUPELOR DENTARE Grupul incisiv (Fig. 52) face parte, alături de canini, din grupul dinților frontali, iar caracterele de diferențiere din cadrul acestui grup pot fi sistematizate în caractere de diferențiere a incisivilor maxilari de cei mandibulari și caractere de diferențiere a incisivilor aceleiași arcade. Grupul canin (Fig. 53) Grupul premolar (Fig. 54) sunt primii dinți aparținând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că ele se unesc la nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de VILLAIN ca, “con de sustentație” (fig. 61). Posibilitatea realizării spațiale a conului de sustentație rezultă din sumarea valorii în grade a înclinării dentare în grade față de verticală. Toți dinții au o înclinare proprie față sens
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]