1,444 matches
-
frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai ales bal seara la care face furori tânărul plutonier de jandarmi, băiat frumușel care știe franțuzește, perceptorul, subprefectul și "le beau monde" care în cea mai mare parte e "juif". În iaz oamenii aruncă fatca de prins pește. Prind un fel de pește care samănă cu crapul e însă mai argintiu la coloare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Sienkiewicz. Un mic bufet neacoperit al unei fete: ciocolată, portocale, câteva sticle de limonadă. Funcționari din gară trec, o salută, îi dau mâna, îi spun cuvinte vesele, nimene nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28 lei zlotul. La Przemysl a ajuns cu oștile sale Ștefan Vodă ș-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Popescu. Doamna, care are studii secundare, l-a mai convins să scrie numele Popescu cu doi p. CUVÂNTUL DE SPIRIT AL UNOR DOCTORIȚE, SAU ADEVĂRUL ÎNAINTE DE TOATE A doua întâmplare privește tot pe niște femei, dintre cele mai tinere, mai frumușele și mai inteligente. Sunt studente în medicină, sârguitoare; umblă la cursuri, la cantină și la căminuri cu gente de piele sub braț, tropăind mărunțel. Din când în când se opresc cașicum și-ar fi adus aminte de părinți ori le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o urmare la o întâmplare reală. Oamenii din vis îi mai văzusem? Poate i-am văzut. Îmi erau cunoscuți, adică i-am recunoscut. Un fecior cam negricios, cu ochii negri, ducea în brațe o copiliță poate de doi ani, foarte frumușică și delicată. El însuși feciorul era bine îmbrăcat, pălărie neagră și bundă brumărie. Nu era fecior, nu era holtei; copila era a lui. O privea cu dragoste și-i cânta: Tata verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luptă aflăm despre harnașamentul magic al murgului (cunoscut deja din balada lui Iovan), când este descris în opoziție cu carul infernal al Sâlei: „Avea șeauă, și-avea frâu/ Chiar din o falcă de zmeu;/ Frâul e din năpârcele/ Oacheșe și frumușele,/ Tot din gură încleștate/ Și din coadă înnodate,/ Cum mai negre și ciudate”. Aflat la vârsta transformării, înarmat cu „trofee” ce sporesc puterea calului său, „pruncul” cu ochi negri, ca oricare alt erou ce face incursiuni în Haos, va actualiza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ziceau cei din casă băetul sergentului că tata a fost sergent în armată, ori băetul nașului, că tata și cu mama au botezat mulți copii și au cununat mulți tineri. Și toți dădeau un colăcel mai mare și mai frumușel. Deși aveam 100 de colăcei, știam fiecare colăcel de la cine este și-i țineam înșirați pe o sfoară în cui. După ce m-am mărit, umblam cu flăcăii și eu uram tot satu. Și dimineața cădeam mort de obosală. Si când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spuneau domnului învățător Petre Cucescu: "N-a știut Rădășanu și cu Chetreanu ", după cum și era. Și văzând tata că bag prea mulți ani într-o clasă în Baea, m-a dat în Fălticeni tot în clasa I. Așa că cu treabă frumușică să nu fie diochi, am făcut 3 ani în clasa întâia primară. Și din 400 de concurenți am reușit 40, că numai atâtea locuri erau pentru clasa I. Și părinții cu dare de mână au cerut să mai primească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
domn voinic și foarte frumos îmbrăcat și zice: "Elevi vă recomand pe dl profesor Vasile Teodoreanu, [27] doctor în matematici de la Paris "și noi sărmanii eram doctori în prostologie de la Iași. Și pe urmă ne recomandă și pe noi tare frumușel: "Domnule profesor, vă recomand clasa a III-a, o clasă de țărani foarte obraznici și impertinenți ". Și a eșit pe ușă. S-a suit bărbătoiu cela pe catedră și a zis: "Voi sânteți dracu, eu vi-s leacu ". Și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
folclorist și cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Maria Ionescu să mulgă vaca? A muls ea vreodată vreo vacă? Ție îți trebue o fată de gospodari, să te ajute în toate trebile gospodăriei de la țară. Să trimiți fetei și scrisori și fotografie și să te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am făcut că alt feli nu era de chip, cu tata nu era de jucat, când zicea el o vorbă era zisă. Am plâns să înnebunesc, dar nu s-a ales nimica de logodna noastră din octombrie 1907
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
eșit Secară afară și ne-a spus: "Astăzi nu se ține licitația cu crâșmele" Și cum ne-am dus noi la gazda unde lăsasem căruța el a chemat crâșmarii și a ținut licitația, bineînțeles nu degeaba, a eșit o sumă frumușică de la 2 crâșmari. Și tot atunci, a venit un controlor financiar și noi i-am spus acelui ce a făcut administratorul cu noi. Și el ne-a învățat să reclamăm Ministrului de finanțe. Și el ne-a făcut reclamația. Așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
continuă printre câmpii, ca de obicei. Aceleași câmpuri cu grâu sau viță de vie. La o răscruce, cu greu am găsit săgeata galbenă, dar am găsit-o totuși. în spatele meu văd că apare de pe o cărare o tânără blondă și frumușică dar cam speriată. A început să exclame în engleză: Nice to meet you! Sărmana se rătăcise și de câteva ore tot colinda împrejurimile Azofrei. Se ține acum de grupul de pelerini, iar după următoarea localitate, Ciruena, un sat în întregime
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ocupând o funcțiune înaltă în administrația prusiană. Fata lui era frumoasă, bine-crescută, dar, cum nu purta numele tatălui său, greu de măritat în lumea ei în Germania. George Philippescu mai fusese însurat și divorțat de Natalia Ghica, pe atât de frumușică și atrăgătoare, pe cât de ușurică. După multe lupte cu slăbiciunea lui pentru dânsa, divorță și, reînsurându-se, își croi o viață de căsnicie exemplară. Fu un bărbat model, dete soției tot ce-i era în puteri ca situație, eleganță, viață lumească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Să-l-câți. Megieș cu Căutați și de urma nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți, altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe șine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un bot-chilimbot-botit, în frunte cu un ochiu, numai să nu-i fie de deochiu’’. ( Harap Alb ) În ‘‘Harap-Alb’’, calul năzdravan, ca să-și ducă stăpânul la sfântă Duminică, adică pe un tărâm de basm, îl trece prin locuri a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
două ore să verific ce s-a făcut în ziua precedentă, îmi pierd timpul cu tăietorii de lemne, care întotdeauna sunt implicați într-un conflict, fie între ei, fie cu vecinii lor. În ceea ce privește această pădure aș avea mii de povești frumușele care m-au năpăstuit, deopotrivă cu Fruosino da Panzano și cu altii care au vrut lemn de foc. Fruosino, mai ales, a trimis după o legătură de lemne fără să-mi spună nimic și atunci când a venit vremea plății, el
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică, însuflețește o societate de escursioniști și o predispune la veselie. Așadar, plini de entuziasm pentru călătoria ce proiectasem, ne-am ambarcat într-un vapor cu care am făcut din nou încunjurul lacului pe la Lausanne, Vevey, Montreux, Chillon și Bouveret, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rândul, Încărunțind, dar tot frumoasă, deși dispe rarea ei de primă oră o făcuse să-și taie părul și să-l Îngroape odată cu iubitul ei, care vrusese s-o ieie neapărat de nevastă; pretenție absurdă, fiindcă tânărul, desigur talentat și frumușel, era sărac, iar cucoana, Între două vârste, era soție de fost și viitor ministru. (În general vorbind, și dintr-o amară experiență personală, pot spune că, Într-o dragoste care Îndeamnă spre pier zania unuia sau altuia, cel mai păcălit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai departe iubita adorată de paisprezece ani până acum? Asta mi-o spunea prietenul desenator, cu nevastă și copii, când Încă mai credeam, ca un gogoman, că femeia este sinonimă cu sentimentul pudoarei. Dar faptul că Lilica R., Încă tânără, frumușică, inteligentă și talentată, aleargă mereu și astăzi după un măritiș cu orice preț, la fel [ca] prostituatele de orice mână, mi-a smuls din ancorele ei și această ultimă a mea iluzie despre femei. Rămasă azi În mijlocul sau pe marginea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor, deși le vine greu a crede ochilor prea inocenți?... [...] Prietenul meu X era și a rămas până acum un bărbat fru mos, chipeș, cultivat, mult talentat și de bună spiță de inte lectuali ardeleni, dar pe care o nevastă frumușică și prea ispi ti toare, de care cu greu s-a putut descotorosi, Îl adusese În halul să-mi spună, când l-am Însoțit Într o seară la el acasă: „Hai Înapoi În oraș, că nevastă-mea e cu ăla
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
inima deopotrivă, cum și ale tutu ror morților din familie, cum și ale ei proprii din tinerețea galantă. I-a Îngropat pe toți Olga: pe soțul zamparagiu și cartofor, pozând avantajos În fotografie; ca și pe Tode, iubitul din tinerețe, frumușel și cilibiu, cu mustața În furculiță, cum se spunea și cum mi-l arată fotografiile. Nu mai ostenea, frumoasa și iubeața de odinioară, cu poves tirea dragostelor ei, cu fotografiile martore Întinse toate pe masă și cu pasiunea ei Încă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să le salvez cu un cuvânt amabil, cu o privire și un surâs din ungherul cel mai Întunecos al salonului unde ascultam, cu false și sleite zâmbete de parti cipare, sporovăielile și glumele nesărate ale bărbaților atenți numai cu cucoanele frumușele, tinerele și prea mulțumite de ele. Am descoperit În aceste suflete exilate, deportate prin ținuturile pustii și reci de orice afecțiune ale celibatului sau ale văduviei Îndelungate, depozite de feminitate stratificate cu anii, zăcute și uitate ca boabele de grâu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este nici urât, nici detestat sau socotit de prisos, niciodată. Pe fata prietenului șerban, măritată de câțiva ani și Încă foarte tânără și azi, după doi copii, am văzut-o sărutând, aproa pe amoroasă, mâinile lui taică-său, cochet și frumușel la 58 de ani ai săi, ca unui amant. Mitzura Arghezi se gângurește toată ziua cu taică-său, cu diminutive mângâioase născocite de ei Înde ei, cum i-am auzit adesea șopotind, ca doi tandri logodiți, la telefonul casei mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
decât noaptea târziu și cu ea sunt ridicați diverși oameni din oraș (apropo, nu pricep deloc sensul verbului ăstuia a ridica, folosit aici, cum adică ridicați, ridicați în aer cum ridici o găleată de apă de la fântână și apoi puși frumușel jos, pe pământ?!...). Iar oamenii care pleacă cu duba, de regulă, nu se mai întorc niciodată acasă. Repet, la început, mai ales, nu pricepeam nici în ruptul capului cum vine asta... Ei, dacă am stat și am numărat cu atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
speriat și s-a dus la medic. A fost supus la investigații serioase, și-a făcut analizele și medicii i-au descoperit un cancer. A stat o vreme prin spital, apoi un celebru oncolog care-l îngrijea l-a trimis frumușel acasă. Nu-i spunea verde în față, dar tovarășul Cameniță a înțeles că soarta lui e pecetluită. S-a pensionat medical și a încheiat așa, brusc, fără drept de recurs, cariera sa politică. Toată lumea era convinsă că zilele zbirului sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și, după ce am mai stat la povești o vreme, ne-am culcat. Vineri era ziua plecării, astfel că de dimineață le-am făcut o vizită de rămas-bun pacienților și, după ce am făcut cîteva poze, ne-am Întors cu doi ananași frumușei, cadou de la dr. Montoya. Am făcut o baie și am mîncat, iar pe la trei după-amiaza am Început să ne luăm la revedere. La trei și jumătate, ambarcațiunea noastră, poreclită Mambo-Tango, a pornit În aval, cu un echipaj format din noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]