1,825 matches
-
bine este că acolo, la Blaj, s-a strigat sus și tare: „Noi vrem să ne unim cu țara!”, ceea ce a reprezentat și mai reprezintă încă esența programului politic românesc. Este greșit să se creadă că Avram Iancu și toți fruntașii românilor au refuzat colaborarea cu ungurii. Pentru colaborare stau mărturie scrisorile adresate conducătorilor guvernului maghiar, discuțiile purtate cu șefii militari și politici și cu refugiații politici din Moldova și Țara Românească. Însă Avram Iancu vroia colaborare pe bază de egalitate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fântână? sau de fel de fântână etc. Răspunsurile au fost date cu destul precizie atunci când s-au stabilit hotarele între moșii și sate, atunci când moșia satului în indiviziune a fost lotizată și, prin tragere la sorți, au fost atribuite de fruntașii satului, oameni buni și bătrâni, loturi, jirebii, suprafețe de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local de cei care cunoșteau situația concretă, trecută apoi și în acte de cancelari. Cei care, locuitori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe documentul din 1565, în care este pomenit „popa Onică din Fruntești”. Satul Fruntești din secolul al XVI-lea trebuie să fi fost o comunitate întemeiată temeinic din moment ce avea biseric proprie și preoți care, și în alte documente, apar ca fruntași ai satului, sunt martori în zapisele de vânzare-cumpărare sau vând, cumpără alături de preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceștia. Și la urmă de tot, boierul a zis că să-i așeze în lunca Dunavățului, sau în curmătura Beșicatei. Și a rămas vorba așa și ne-am întors noi în sat la Fruntești cu pitac di la boier către fruntașii satului: Oprișan, Perju, Corniță, Ciuchi, și Bârgu pe care boierul îi ruga să facă cum or putea să rămână la noi acești creștini pentru a ierna. Și după ce ne-am adunat cu toți, am hotărât noi toți să-i găzduim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani) care cunoștea pe de rost toată istoria satului Lunca. Și această ramură a familiei Boca s-a gospodărit și s-a înavuțit atât cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către învățătorul Dumitru Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus că nu departe de Gura Humorului se află satul Bucșoaia din comuna Frasin și este posibil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare, face un împrumut de 165.000 mii lei, ipotecând moșia Dobreana, în timpul războiului (1916-1918) și până în 1921 a fost trimis la Paris de statul român, unde, alături de alți fruntași ai românilor, face propagandă în favoarea României, pe lângă marile puteri. Cât timp a stat la Paris, n-au fost plătite la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina se închegase între 1840-1865, se concentrase pe valea Dunavățului într-un sat mult mai mare decât Slobozia - Filipeni sau Fruntești și se impunea ca satul să aib biserică proprie, înainte de a deveni reședință de comună. Nu este exclusă ca fruntașii satului să fi cerut boierului Dumitru Rosetti să-i ajute să-și facă biserică (loc de așezare și de cimitir, lemn, obiecte de cult etc.), și atunci boierul, care intenționa să construiască o biserică de zid lângă reședința lui, le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cernăuți. Comparativ cu pregătirea preoților din Bucovina, preoții din Moldova și țara Românească aveau o pregătire modestă, mare lucru dacă aveau seminarul terminat. Când au venit bejenarii din Bucovina, primele însemnări despre ei nu le datorăm preoților din Fruntești, ci unor fruntași ai satului care șștiau carte. Tinerii, absolvenți de seminar în România, care voiau să-și desăvârșească studiile, mergeau înainte de 1918, la Universitatea din Cernăuți, iar după 1918, statul român i-a obligat pe preoții din fostul Regat (România Mică) săși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre Partidul Comunist Român și PSD, formându-se Partidul Muncitorescă Român, rămasă cu această denumire până în 1965. Tot în acest an, 1965, Republica Populară Română devine Republica Socialistă Română, titulatur păstrată până în decembrie 1989. Opoziția vechilor partide a fost anihilată, fruntașii au fost închiși, maltratați și uciși. Ultimii reprezentanți ai unei posibile opoziții a forțelor „burghezomoșierești” au fost îndepărtați în 1952. În luna martie 1949, P.M.R. a organizat o Consfătuire la Constanța care a lansat ideea formării Gospodăriilor Agricole Colective (G.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tuspatru unghiurile țării, ca să așezați piatra fundamentală pe care să se clădească trainic și neclintit «România Mare»! Implor harul și binecuvântarea dumnezeească asupra hotărârilor ce veți lua ! Rog și propun să alegeți pentru conducerea dezbaterilor pe cel mai ales dintre fruntașii poporului nostru, care cu minte luminată și cu suflet neînfricat s-a pus în fruntea reprezentanților voinței naționale a poporului român din Bucovina, pentru a îndruma și pregăti aceste clipe înălțătoare ! Propun de prezident al Congresului Bucovinei pe iubitul nostru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
luat loc și Consiliul a început. Regele a luat cel dintâi cuvântul, precum fusese convenit din vreme cu Brătianu, ținând să arate de la început care era în concepția lui rostul acestui Consiliu de Coroană. La Sinaia, unchiul său chemase pe fruntașii țării ca să ia o hotărâre, război sau neutralitate. Acum regele ținea să precizeze de îndată că nu era vorba să se mai ia o hotărâre, fiindcă aceasta era deja luată. El convocase însă pe reprezentanții tuturor partidelor pentru a le
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
luminos, că nu putem scăpa prilejul ce ni se oferă de a îndeplini visul secular al românismului. „Nu vreau să repet - spune el - toate considerațiunile care m-au dus la aceste concluzii. Țin însă în acest ceas hotărâtor, când toți fruntașii țării sunt întruniți în jurul regelui, să se cunoască gândul meu întreg. Fără îndoială cred că vom ieși învingători, dar nu sunt sigur, se poate să fim și invinși. De aceea vreau să se știe bine de toți că, chiar învinși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se mira. Și lui i-au spus că suntem învinșii și dânșii învingătorii, că îi costasem mult sânge. „Spre cinstea noastră!“ ar fi trebuit să le răspundă. Era deja foarte dezamăgit, crezuse că de la început va juca un rol de fruntaș. Istoria automobilului nostru însă nu se sfârșise: patru zile mai târziu (29 nov.), un agent, de trei ori, a venit ca să ridice pe Pia „pentru o afacere de automobil dispărut“. Nici dânsa, nici eu nefiind acasă, ne-am pomenit cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
destulă; 3. pentru că nu admiteau ca să fie la ei ca în surghiun. Noi ne rugam la Dumnezeu să nu consimtă, dar de unde ar fi luat ei puterea de a rezista germanilor? Cedară cu toată opoziția dlui Pulieff și a altor fruntași, care se interesau de ei și de relațiunile postbelice cu noi. La plecare, germanii i-au pus să ia bilete de clasa I și vagon cu paturi; la gară însă i-au urcat într-un vagon murdar de vite. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nouă, muntencelor, să-i dăm ace lași nume). Doamna Bârseanu, președinta Orfanilor de război, îi prezintă pe doamnele din comitetul ei, printre care două trei săsoaice. Seara, mare prânz în Sala Unicum - 400 de tacâmuri -, toate notabilitățile Ardealului, oficialitățile și fruntașii din Vechiul Regat, militarii și înaltul cler. Regele face un toast frumos, dar așa de rău spus în emoțiunea ce-l cuprinde, încât îți este milă de el. Pe urmă vorbesc domnii Pherekyde și Maniu. La orele 12 noaptea sfârșește
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de nu se va elimina camarila, adică prefectul poliției, comandantul jandarmilor, directorul poștei, primarul Bucureștilor și guvernatorul Băncii Naționale, precum și pe Franasovici, care își consolidase la Curte situația, invitând pe Lupescu. Duca era pentru concesiuni și ca el aproape toți fruntașii, afară de Lapedatu, Dimitriu, Sassu și Costinescu. În fine, insistară atât și i se asigură cu atâta certitudine că avea făgăduiala acestor eliminări succesive, încât cedă. Ba chiar Franasovici îl rugă cu lacrimile în ochi să nu-l execute de la început
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zice el, întinzîndu-mi mîna. Mulțumesc! îi răspund, strîngîndu-i mîna întinsă. Vreau să plec, dar maistrul vine după mine: Știți, la ședința de partid de-alaltăieri... Ce-i cu ea?! mă mir eu. Vă trecusem și pe dumneavoastră pe lista de fruntași. Maistrul Stanciu, care a ținut ședința, v-a tăiat de pe listă. L-am întrebat de ce și mi-a spus că așa i-a trasat sarcină domn' inginer Marinescu. Zice că în viața de toate zilele... deh... necăsătorit... Eu v-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de ce și mi-a spus că așa i-a trasat sarcină domn' inginer Marinescu. Zice că în viața de toate zilele... deh... necăsătorit... Eu v-am spus așa, să știți, că-n fond era dreptul dumneavoastră să fiți consemnat ca fruntaș... La revedere! La revedere! îi zic. În drum spre birou mă pufnește rîsul: "Columbo". Ce să aibă Marinescu cu mine?! Astea-s urzeli ale celor care nu-l înghit pe Marinescu și vor să mă utilizeze ca masă de manevră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îl vede pe Stanciu și-i face semn să se apropie. Tovarășe Stanciu, încep eu cînd s-a apropiat, ce-a fost cu ședința de zilele trecute? Ce ședință?! se miră maistrul. Aceea la care m-ați tăiat de pe lista fruntașilor întocmită de tovarășul Cornea. Don Șef face ochii mari spre mine. Maistrul începe să se bîlbîie: Știți... de fapt... tovarășul Marinescu a vrut să vadă lista... El a zis că dumneavoastră, în viața de toate zilele... Bun! zic eu. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lui asta nu ți-a mai spus-o! Tovarășul este foarte principial! Apoi ți-a spus că n-am să primesc locuință. Evident, combinatul are grijă de inginerii cei buni, nu de cei incapabili, dați disponibili, tăiați de pe lista de fruntași, care trebuiau citați la ședința de partid. Cred că tot el a dat ordin să fiu tăiat. Tabelul întocmit du combinat, cu numele meu, care trebuia să ajungă azi pe masa Biroului Executiv, pentru a mi se aproba o nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
va fi și el Întemnițat pentru aceleași motive. Apreciatul compozitor și dirijor, Învățătorul Ion Vidu din Lugoj a fost arestat În toamna anului 1916, supus la cercetare disciplinară și Întemnițat până la 2 mai 1918. Era acuzat de legăturile avute cu fruntașii vieții culturale și politice din România, de folosirea și răspândirea unor cărți menite să promoveze unirea tuturor românilor, precum și conștiința de unitate. George Costescu transformă școala sa din Racovița Într-un focar de agitație contra monarhiei austro-ungare, după cum Îl Învinuiesc
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]