15,687 matches
-
nu te mai prind azi pe-aici că e de rău. Se execută, se echipează la chibrit ca un adevărat soldat și, fără să mai pună nici o întrebare, o tulește afară. Încep să scormonesc prin dulapuri, să răstorn sertarele cu fundul în sus, să mișc fiecare obiect de la locul lui. Așa se întîmplă cînd ești nevoit să faci totul în pripă, lucrul pe care-l cauți ți-e sub nas, dar nu-l zărești decît după ce îți pierzi toată energia căutîndu-l
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
diferențele și să accepți consecințele. Rhona te-a făcut puternic. Era atît de mîndră cînd se legăna de colo-colo cu cu mersul ei săltat și șerpuitor, ținîndu-și capul sus cu o seninătate sfidătoare. Erau unii oameni care se simțeau la fundul structurii sociale și economice, care nu se mai așteptau la nimic bun, ci doar la și mai multe umiliri. Le plăcea la nebunie ideea unei gagicuțe frumoase cu proteză. Îți aduci aminte de termenul pe care-l foloseau, cuvîntul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ne va da să sugem lapte de la țâța ei rotofeie.,, Antoniu dă din mână a lehamite, după care pufnește din nou În râs cu gândul la mâncare. Bâjbâie după un capăt de lumânare pe care-l aprinde lipindu-l de fundul unei cești ciobite. Ce faci Kawabata? Somnolezi ca nesimțitul? Domnul ți-a trimis toate bunătățile astea și tu dormi, prostălăule, minte de ocnaș. Înfruptă-te ! O să poți Însfârșit, visa lucruri Înălțătoare, fără să te chinuie foamea,,. ,, Dați Domnului gloria Numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pereții sparți, stelele și luna, au cerșit, au ars aproape toate șipcile pe care le strânseseră, Încercând să se Încălzească, și au Împărțit cu Ben puțina mâncare. -Ți-a intrat ceva În căpățâna ta ciuruită de himere și bombată ca un fund de matroană? Ai priceput că omenirea n-a stat degeaba, de când a creat-o umnezeu? Trebuie să-ți intre În tărtăcuța ta care sună a gol.,, Ascultă Antoniu, de ce te-ai Însoțit cu mine? Sunt bătrân, miros urât, mai beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prăbușit În abisuri și, cu un ultim efort Încearcă supraviețuirea cu orice chip. După ce a Încetat spălatul vaselor În chiuvetă, Îmi prepar ceaiul, Într-un fierbător roșu din plastic. Îl torn În paharul străveziu, vârând o lamă de cuțit sub fundul lui, ca să nu crape de la lichidul clocotit, și Îl beau pe jumătate. În fiecare dimineață, când ies din Încăperea paralelipipedică, după ce am Învârtit cheia În broască și Însfârșit sunt pe picior de plecare, am senzația Îndepărtându-mă câțiva pași și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este ,,Ziua Mondială a râsului,, dihor leșinat. Râzi că nu te costă, animal preistoric. Râsul te ajută să nu te pierzi În universul ăsta jalnic, Îți Întărește mușchii feței și te vindecă de urât. ,, Banii sunt deșertați În buzunarul fără fund al vestei kaki de care Antoniu nu s-a despărțit de când a dat frigul. Un timp degetele lui Îi pipăie prin stofa grosolană, Încleștându-se pe ei ca brațele unei caracatițe. Kawabata nu scoate nici un cuvânt. Privește În gol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și nici să citesc. Dar pot să mă plimb singur, cu mersul meu de cimpanzeu, și să observ oamenii. Unii mi-au spus că am o pirivire ironică...Ce cuvânt o mai fi și ăsta?. Măturătoarea strivește chiștocul țigării pe fundul fărașului, apoi Își șterge fața asudată cu dosul mâinii și scoate dintr-un buzunar al fustei crețe de stambă, o bomboană Învelită În hârtie lucioasă. -Ti-o dau. Ia-o! Am cumpărat-o ca să fumez mai puțin, dar sunt prea grasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
acoperit gunoaiele. Câinele lui Ben Îl aude și latră stins, de parcă cineva i-a pus o botniță. Antoniu intră În culcușul lui. Pe dibuite găsește o lumânare pe care o aprinde, așteaptând ca ceara fierbinte să picure din ea pe fundul unei farfurii. Șuvița incertă de lumină, se zbate ca suflată de vânt, Înșurubându-se și deșurubându-se grațios În Întunericul Încăperii. Umbra lui Antoniu capătă dimensiuni grotești, agresive, se scurge pe pereți, pare un monstru ce-și hăcuiește victima. Foamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
puternice, drept pedeapsă pentru necuviința visată. Astăzi nu m-a mai durut așa de tare piciorul și am putut să merg singură până la chioșcul de ziare. Îți mulțumesc pentru ceai. Nu l-ai amestecat bine și zahărul a rămas pe fund. Se aud mașinile pompierilor. Nu cumva e vreun incendiu prin apropiere?,, Sau ................................................................................................... ,, Măsuța tresare lovindu-se de perete ca o apă ce se izbește de mal. Lângă pescarul de faianță, se află o farfurie englezească cu o scenă de vânătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se topească formând o clisă călduță În care te afunzi până la glezne . Un jandarm a prins de guler un copil al străzii pe care-l târăște după el, și-i mai dă din când În când câte un șut În fund. Copilul, un țigănuș murdar și sfrijit, plânge și se zbate, dar jandarmul Îl ține strâns, coborând cu el undeva, În hăul metroului. Cerșetorii apar și dispar ca Într-un spectacol grotesc: bătrâni, tineri, copii, singuri, În cuplu, În haite, gălăgioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vigilența Înfometaților este o lecție aspră de viață: nu numai că nu o lasă, dar unul din ei, un bărbat sfrijit, cu o față de papagal, Îmbrăcat Într-un fulgarin care-i acoperă chiar și Încălțările, Îi dă un șut În fund, ,,convingând-o,, să renunțe. Din când În când coada se mișcă Înainte și Înapoi, flux și reflux, gemând de disperare și neputință. Foamea zgâlțâie din temelii trupurile ciuntite și sfârșite de sărăcie, și un fior de teamă, ca un cutremur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
toate astea duc mult mai repede spre moarte, decât sărăcia lucie sau mizeria cumplită. Toți visăm bogății, nimeni nu visează mizeria. Antoniu bâjbâie după o lumânare. O găsește și o aprinde, lăsând să se scurgă câteva picături de ceară pe fundul unei farfurioare, ți lipind lumânarea de el. Curenții de aer mișcă mica flacără ca pe un fir de iarbă bătut de vânt și, În lumina ei, chipul lui Kawabata pare un fragment de pictură murală, al cărui dramatism e subliniat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o panoplie cu arme și o colecție de monede, impresionantă. Toate În numai trei ore, când Întreaga familie era la teatru,,. Nici astăzi nu pot pricepe sălbatica golire a casei. Trei generații au rămas atunci, cum s-ar spune, cu ,,fundul gol,,. -Au trecut 60 de ani, ce mai vrei? În 60 de ani orice crimă se prescrie. La cutremurul din 1940, bunicul, om trecut de 65 de ani, era Într-un restaurant de lux, cu o femeie de ocazie, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-se de ușa deschisă a magherniței, timp În care polițistul Își mișcă mâna În care ține micul obiect metalic ce luminează, rotindu-l cu mișcări repezi, ca și când ar spăla parbrizul unei mașini. Lătratul câinelui lui Ben se aude ca de pe fundul unei fântâni. Și, deci a murit, boschetarul cu care Împărțeai șandramaua. Chiar așa, din senin? Nu cumva i-ai făcut de petrecanie?,, Antoniu se Întreabă cum și de unde a apărut la ora asta, polițistul ăsta, duhnind a băutură. -Dacă-i făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu focuri de artificii și baloane colorate, ai crezut că cineva sau ceva te va scoate din mocirlă. Se pare că vroiai lucrul ăsta, Într-un fel, Îl așteptai. N-a fost să fie. Nu poți să cureți de pe mal, fundul unui lac secat. Miroase urât În ghetourile patriei. Este miros de speranță care-a putrezit. Banii curg gârlă dinspre Bătrâna Europă, dar gârla are un drum Întortocheat și nu ajunge să curețe putreziciunile. Voi, cerșetorii, veți crește În progresie geometrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la ușa salonului și am deschis ușa. Era întuneric, nu se vedea decât focul aproape stins. Apoi am auzit vocea lui Palmer de undeva de sus: — Cine e? — Martin, am răspuns, iar vocea mea suna a gol, parcă vorbeam din fundul unei peșteri. Am adus vinul. Apoi am auzit glasul Antoniei: — Vino până aici la noi. — V-ați culcat? am întrebat. Îmi cer scuze că am ajuns atât de târziu. — Nu e târziu, spuse Palmer. Vino sus. Și adu și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
bună pentru șefu’. Șefu’ nervos foc. Zice lui Else. Else apoi lui Otto. Se duse mai Încolo și puse paharele pe masă. Otto terminat, În sfârșit. Gheața zornăi calm și frunzele de ceai se rotiră și se cufundară Încet pe fundul paharului. Așa stăteam, Else În scaunul cu rotile, eu pe scaunul meu. Totul părea neschimbat. Colega mea filosofa, eu murmuram aprobator, și din când În când Îl ascultam pe fiul ei interpretând tema filmului difuzat. Ceaiul cu gheață avea gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
din vis. A moștenit-o de la tatăl lui și cânta deseori când se Îmbăta. La bar Rigoberto se strâmbă. — Minette sună mai bine. Sincer, Îmi vine greu să te imaginez cu călușul În gură și cu o coadă Înfiptă-n fund. În timp ce madame Își dresează... Drace, cum să-i spun? Poneiul. Sau, În rol de guvernantă, să-ți spună să te Întinzi pe un scaun și să numeri cu voce tare, timp În care ea ține o coală lipită de fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fund. În timp ce madame Își dresează... Drace, cum să-i spun? Poneiul. Sau, În rol de guvernantă, să-ți spună să te Întinzi pe un scaun și să numeri cu voce tare, timp În care ea ține o coală lipită de fundul tău, cu un decupaj În formă de „25“, și bate ritmul cu un bici. O singură greșeală dacă faci, o iei de la capăt. Fir-ar să fie, Sascha! Știu totul despre cum e să te pună cineva la punct. Bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și pe ei“, Îi spuse unui reporter trimis de la Tageblatt, În timp ce fotograful Încerca să-l posteze Într-o lumină avantajoasă, care făcea ca sculptura africană din abanos să pară vie și să se oglindească În ochelarii săi groși, ca niște funduri de borcan. „Ceea ce colegii mei austrieci numesc subconștient, eu Îl consider sistemul endocrin,“ continuă, repetând faimosul său slogan. Apoi, punându-și brațul În jurul unei stele din piatră cafenie, adăugă: „Și pot să asigur cititorii dumneavoastră: acest lucru este valabil atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
prin sertare. Fiecare Își duce viața după anumite reguli. Șosetele sunt rulate Într-un anume fel și puse În stânga sertarului. Chiloții sunt Împăturiți altfel, cu cracul spre stânga, dar dacă petele nu au fost scoase la ultima spălare, dispar pe fundul sertarului. Cămășile de noapte sunt agățate astfel Încât eticheta să vină pe partea stângă, sau În partea opusă, dacă au fost purtate. Nu-ți dai seama că respecți niște reguli decât atunci când tiparul acesta este Încălcat. La Început, poate nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nimic să acopere partea superioară a corpului. Doar o curea subțire Între sâni. Să nu mai vorbim de pantaloni! Acoperiți În față, dar despicați În spate, ca două forme de tăiat fursecuri. Presupun că Îi plăcea să simtă șaua cu fundul gol. Și-a Întins mâinile Înainte, imitând o mișcare obscenă cu abdomenul. Presupun că voia să demonstreze că scaunul de bucătărie mergea la trap. Lasă divagațiile pe altă dată. Mi-am mișcat maxilarul Într-un fel pe care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În loc să răspundă, Else Își puse palma pe picioare și le frecă repetat. Îmi explică pe o voce joasă că iarna trecută, când curăța mizeria pe care am făcut-o cu vărsatul cafelei În camera de proiecție, a Înlocuit rolele de pe fundul grămezii cu altele noi. Cilindrii murdari păreau compromiși definitiv. Cu toate acestea, câțiva metri de film se dovediră a fi intacte, așa că Else goli o cutie și așeză filmul Într-un fișet pe care nu-l foloseam. În timp ce discuta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o damă moartă. E cât se poate de neplăcut, dacă-mi permiți. De parcă n-aș avea destule probleme! Îmi spuse că piața a devenit din ce În ce mai dură În ultimul timp. Nu mai era de-ajuns să documenteze chelnerițe care Își arătau fundurile roșii, Îmbrăcate doar În șorțulețe dichisite, cu sandale În picioare și diademe din dantelă În păr. — Asta făceai tu În „cutia neagră“ din Shanghai Bar? Documentai viața secretă a angajaților tăi? Anton se Întinse după țigările mele. Și ce dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e mai ridicat călcâiul unei persoane, În comparație cu degetele de la picioare, cu atât mai dramatic e echilibrul. Postura nesigură creată poate fi contracarată doar printr-o ușoară deplasare a punctului de gravitație dinspre călcâi spre membrul arcuit, ceea ce subțiază gambele, scoate fundul În evidență și Întărește umerii. Noua curbură a șirei spinării va sublinia mișcarea rotativă a șoldurilor, iar coatele, Împinse În spate, vor sublinia sânii. Astfel, cu cât călcâiele sunt mai sus, cu atât persoana care poartă tocul va deveni mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]