1,628 matches
-
în caracterizarea pe care o face creștinismului originar. Vreau doar să repet ceea ce am spus în mai multe ocazii, în cartea mea despre Kiekergaard și în comentarea filosofiei religiei, și anume că creștinismul începuturilor nu a fost deloc un marș funebru, ci un marș triumfal, întrucît sufletul era cu totul plin de așteptarea apropiatei reveniri a lui Hristos întemeiere propriu zisă a "împărăției cerurilor". Fiind că, în contrast cu această așteptare vie, orice altceva trebuia să pălească, toate celelalte interese și obligații trebuiau
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
e metanoia, adică saltul minții dincolo de sine, în alt plan al înțelegerii“ (Andrei Pleșu, Minima moralia). În culturile arhaice și tradiționale, plânsului i se acordau valențe magice; ele se întemeiau, în general, pe analogia lacrimi=ploaie. Plânsul ritual, în cadrul ceremoniilor funebre (bocetul), e cunoscut aproape la toate popoarele europene; la unele dintre ele, cum e și cazul dacoromânilor, a existat și instituția bocitoarelor profesioniste: ele au contribuit la cizelarea artistică a unor texte poetice funerare de mare profunzime și sensibilitate umană
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
toate popoarele europene; la unele dintre ele, cum e și cazul dacoromânilor, a existat și instituția bocitoarelor profesioniste: ele au contribuit la cizelarea artistică a unor texte poetice funerare de mare profunzime și sensibilitate umană. Pe lângă tristețea despărțirii, aceste cântece funebre constituiau un adevărat ghid pentru sufletul „dalbului de pribeag“ în lunga și anevoioasa călătorie în lumea de dincolo, exprimând, totodată, și o rugă adresată mortului de a nu mai reveni printre cei vii. În aria noastră culturală se mai cunoaște
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
-a, din prima și ultima parte a simfomiei a V-a, din uvertura ,,Leonora 3”, din partea I-a și din Scherzo-ul simfoniei a IX-a. În creația simfonică a lui Beethoven, ritmurile de dans și de marș, de victorie, funebru, de imn, sau de chemare, au o însemnătate uriașă. El a generalizat aceste ritmuri cu o forță unică, a extras dim ele însuși caracterul și sensul mișcării lor. Astfel de ritmuri se întâlnesc mai ales în prima și ultima partea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dinamică și amplă. Este interesant de semnalat faptul că în această secțiune a formei apare și o a treia temă, cu o înfățișare melancolică, temă care accentuiază atmosfera încordată a dezvoltării. Partea a II-a (adagio assai) este binecunoscutul ,,Marș funebru”. Întreaga fire deplânge parcă aici moartea eroului. La început se aude motivul sumbru, trist, al viorilor. Ele suspină îndoliate. La oboi, pe care-l îngână ceilalți suflători de lemn, apare apoi în major o melodie mai lumi noasă; amintirea faptelor
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
parte scrisă în stil fugato răsună asemeni celor mai tragice pagini de requiem. Către sfârșit, durerea devine copleșitoare. Auzim parcă suspine adânci, înecate de lacrimi. Partea a III-a - scherzo (allegro vivace) - care urmează, constituie un contrast izbitor față de Marșul funebru. Reânvie aici energia, avântul, ritmurile impetuoase; dar totul păstrează o notă reținută. ,,Nu prea înțelegi la prima vedere - spunea Berlioz - ce rost are un astfel de gen muzical în această compoziție epică. Trebuie să-l asculți ca să-ți dai seama
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prima vedere - spunea Berlioz - ce rost are un astfel de gen muzical în această compoziție epică. Trebuie să-l asculți ca să-ți dai seama. Într-adevăr, sunt prezente ritmul și mișcarea de scherzo; este un dans, însă un adevărat dans funebru, întunecat la fiecare clipă de gânduri de doliu, dansuri, în sfârșit, asemeni acelora pe care războinicii Iliadei le celebrau în jurul mormintelor căpeteniilor lor”. În trio, cornii împrăștie semnale de alarmă. apoi, prima secțiune a scherzo-ului se repetă, încheindu-se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
vestitul allegreto. El a sugerat unor comentatori imaginea unui cortegiu funerar care vine din depărtare, se apropie din ce în ce mai mult și se pierde apoi iarăși, către cealaltă zare. Toată mișcarea este clădită pe următoarea figură ritmică: Pe tema asemănătoare unui marș funebru care se naște din acest motiv ritmic, violoncelele și violele suprapun o melodie tristă. Sonoritățile cresc, întreaga orchestră ajunge să cânte în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios al clarinetului, susținut de fagot, aduce
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
întreaga orchestră ajunge să cânte în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios al clarinetului, susținut de fagot, aduce către mijloc o melodie luminoasă, ca o împăcare, ca o reconfortare, ca în partea mijlocie Marșului funebru din ,,Eroica”. Dar ritmul funebru svâcnește în adâncurile orchestrei. Melodia tristă revine de astă dată în registrul acut. Către sfârșit, apare o dezvoltare polifonică bazată pe ritmul caracteristic al acestei mișcări. Existența este o luptă între lumină și întuneric, între
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
în fortissimo, ca și cum cortegiul de care vorbeam a ajuns în fața noastră. Glasul duios al clarinetului, susținut de fagot, aduce către mijloc o melodie luminoasă, ca o împăcare, ca o reconfortare, ca în partea mijlocie Marșului funebru din ,,Eroica”. Dar ritmul funebru svâcnește în adâncurile orchestrei. Melodia tristă revine de astă dată în registrul acut. Către sfârșit, apare o dezvoltare polifonică bazată pe ritmul caracteristic al acestei mișcări. Existența este o luptă între lumină și întuneric, între bucurie și suferință. Acesta este
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
oriental; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 233. maghiară O Ungaria / N România, Slovacia, Șerbia, Slovenia, Croația, Ucraina, Austria; ungurii și-au părăsit în secolul X regiunile siberiene de origine și s-au stabilit în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afacerile cu rămășițele umane. De altfel, crematoriile funcționează la limita legalității și în unele cartiere rezidențiale. Guvernul Hong Kong-ez a dat publicității în 2011 o „listă a rușinii” cu 57 operatori comerciali, care își desfășoară activitatea „gri” în domeniul pompelor funebre. Cum în 2012 au murit aproximativ 42.500 persoane, media anuală crescând prin îmbătrânirea populației, rămășițele umane ale morților rămân o mare problemă, care se intersectează cu cultura chineză, afacerile prospere în domeniu și lipsa de spațiu de înmormântare. Până în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
plasa date despre defunct, poze sau chiar filmulețe video. De asemenea, ei mai pot să înregistreze pe mormântul virtual lumânări aprinse, coroane de flori, jertfe, regrete, mâncarea preferată a defunctului sau bani, evident toate virtuale. Într-un magazin de pompe funebre, poți vedea obiecte de vânzare despre care nu-ți poate trece prin cap că ar exista în materie de afaceri funerare: obiecte reale sau imitații pentru telefoane mobile, iPad-uri, cești, farfurii, fotografii, îmbrăcăminte și multe alte lucruri de care
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Comunist Iugoslav, unde activează sub diferite nume conspirative, între care „Walter” și „Tito”. Pe la începutul anului 1924 a rostit un discurs la înmormântarea unui „tovarăș de idei”, fiind dat în urmărire, arestat și eliberat de „un practician de la tribunal”. Cuvântarea funebra îl urmărea însă „că o umbră neagră”, în fiecare săptămână fiindui percheziționata locuința. În 1928 devine secretar al filialei Zagreb a Partidului Comunist Iugoslav, fiind arestat și condamnat la cinci ani de închisoare. La ieșirea din detenție era, cum spun
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
del mondo! Avea 48 de ani. În America, odată, n-a putut Domingo să facă niște spectacole de Povestirile lui Hoffmann și l-au chemat pe John Alexander. Era... pe la pensie. O tăcere, o ghețărie în sală, ca la Pompe Funebre... Nimeni nu aplauda, silenzio totale. Vezi însă că nimeni nu și-a permis să fluiere? Respectul pentru ce a lăsat acel om pe scenă în anii lui buni era mai puternic decât orice altă pornire. — La Scala ați avut și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947), Editura Minerva, București, 1972, p. 326 distinge diferitele părți după tempo-ul ce le caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea a doua a Simfoniei - Andante con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
întâi, locuia familia Tripon, cu care Cotuțeștii întrețineau oarecari relații sociale, căci la moartea bătrânului Tripon am fost și eu dus de ai mei să-l contemplu pe catafalcul așezat în mijlocul casei, între marile sfeșnice ardente și între scunzii palmieri funebri, ceea ce m-a impresionat teribil ca spectacol. Domnișoara Tripon s-a căsătorit cu politicianul Valer Pop, unul dintre autorii români ai arbitrajului de la Viena. Au avut un băiat cam de vârsta mea, pe care l-am remarcat doar ca licean
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu cruță misterul nimănui este tocmai pentru că, în ochii lor, nimeni nu este înves tit cu nici un mister, vreau să spun cu misterul acela esen țial care ne leagă cu absolutul și care face din noi altceva decât niște marionete funebre sau ridicole. În ochii lor, a explica o ființă înseamnă a o aboli, a o reduce la neant. Dacă rămânem la omul exterior ca atare, suntem siliți să recunoaștem că gândurile pustiitoare pe care i le-a inspirat lui La
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Existau temeri de o demon strație populară, o acțiune în forță a tinerimii pentru a-l duce cu forța la Panteon. Eu făceam parte, împreună cu Berryer, care era acolo o apariție ciudată, din delegația Camerei însăr cinată să urmeze convoiul funebru. Era mulțime mare și o mare desfășurare de forțe ale gărzii naționale. Capul cortegiului a intrat cu sicriul în micul templu pro testant de pe strada Saint-Antoine și, în timp ce noi as cultam foarte preocupați un discurs al pastorului Coquerel, am auzit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a potolit; ea, dimpotrivă, a continuat cu nenumărate intonații diferite. Barbès a făcut, până la istovire, toate eforturile pentru a o domina, însă în zadar, deși a fost energic ajutat de clopoțelul președintelui, care nu înceta să răsune ca un dangăt funebru. LUDOVIC NAPOLEON Ludovic Napoleon avea, ca persoană particulară, anumite calități atrăgătoare: o dispoziție binevoitoare și facilă, un caracter omenos, un suflet blând și chiar destul de tandru, fără a fi slab de fire, multă siguranță în relațiile cu oamenii, o perfectă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
general în armata republicană, mort pe ghilotină în 1793, și fiul lui Armand de Custine, executat în 1794. Este crescut în exil de mama sa, Delphine de Sabran, legată pentru o vreme de Chateaubriand, care i-a dedicat un elogiu funebru în Memorii de dincolo de mormânt. Își petrece adolescența călătorind cu mama sa prin Europa, destinul tuturor familiilor certate cu Imperiul; în 1821 se căsătorește cu Léontine de Saint-Simon de Courtoiner, care moare în 1823, lăsându-i un fiu pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
locuiau acolo. Un acoperiș foarte jos, în mijlocul unui luminiș retras, un luminiș fermecat, luminos, tăcut, unde doar vântul șopotea lovind frunzele de geamuri. Toamna românească, frunzele și vântul din satele oltenești ne-au însoțit la întoarcere, ca un cortegiu familiar, funebru și consolator în același timp. Ajunși cu capul plecat în București, ne-am reluat viața, ascunzând aventura noastră ratată. Speram că șterseserăm până în adâncurile sufletelor noastre toate urmele misterioasei noastre călătorii la malurile Dunării. Șase luni mai târziu, într-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care nu îndrăzniserăm încă s-o credem: Stalin murise! Presa și radioul (televiziune nu exista pe vremea aceea) transmiteau discursurile oficiale care ne îndemnau să medităm asupra dispariției, a pierderii de neînlocuit a părintelui popoarelor. Megafoanele de pe străzi difuzau marșuri funebre. A fost unul din acele momente în care noua religie s-a manifestat cel mai intens, cu cultul său, cu idolii săi, cu liturghiile sale roșii, care contrastau atât de cumplit cu ființa stoarsă de sânge a României. Cu excepția staliniștilor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare, munificență, odios, onestitate, oportun, predilecție, rapacitate, rudimentar, rutinar, sporadic, stereotipie, stupid, vigilență ș.a. Mare parte dintre neologismele folosite de jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din această situație. Biserica din Franța, copleșită de rele, gata să accepte tutela regelui, nu este în măsură să răspundă neliniștilor populației greu încercate. Aceasta este bîntuită de moarte și se observă dezvoltîndu-se o liturghie a morții și o artă funebră, înmulțindu-se capelele și monumentele funerare. Pietatea oscilează între două tendințe: o formă individuală, care duce la misticism, și mari ceremonii comunitare predici, procesiuni, patimi interpretate în piața din fața bisericilor (parvis) care exprimă aspirația la penitență și la mîntuire colectivă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]