5,270 matches
-
prim răspuns, cel mai la îndemână, pare a fi următorul : paltinul ca o scară a devenit paltinul cu o scară. Un al doilea răspuns este sugerat de riturile fune rare practicate de români și, mai ales, de simbolistica atribuită pomului funerar și de pomană. Iată câteva practici și credințe culese de Simeon Florea Marian care mă scutesc de prea multe comentarii. Pomul, care se pune la mort, servește sufletului ca o scară pe care se suie de pe pământ până la Dumnezeu în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă asamblaj de obiecte rituale de simbolistică funerară aproape toate motivele epice conținute în cântecele funerare „de petrecere a mortului” : copacul cosmic din mijlocul apelor, scara, fântâna cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în cer”, dar sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă asamblaj de obiecte rituale de simbolistică funerară aproape toate motivele epice conținute în cântecele funerare „de petrecere a mortului” : copacul cosmic din mijlocul apelor, scara, fântâna cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în cer”, dar sunt chiar miniaturale. Mai ales arborele de pomană, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 168-169). Se regăsesc în acest din urmă asamblaj de obiecte rituale de simbolistică funerară aproape toate motivele epice conținute în cântecele funerare „de petrecere a mortului” : copacul cosmic din mijlocul apelor, scara, fântâna cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în cer”, dar sunt chiar miniaturale. Mai ales arborele de pomană, de regulă o creangă desfrunzită. Pentru a simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu apă lină. Evident, substitutele dendromorfe funerare ale arborelui cosmic nu numai că nu sunt „cu vârful în cer”, dar sunt chiar miniaturale. Mai ales arborele de pomană, de regulă o creangă desfrunzită. Pentru a simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt chiar miniaturale. Mai ales arborele de pomană, de regulă o creangă desfrunzită. Pentru a simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru a simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
șoimul-suflet], Nu-i este drag și el nu crește [...] ; Bisericuța l-a îndrăgit, Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului epico- mitic. Probabil că, în forma inițială, pasărea-suflet își făcea cuib în vârful
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
considerat ca fiind arbore cosmic la ucraineni, jucând un rol primordial în unele mituri cosmogonice ale acestora.) Sub presiunea doctrinei creștine, paltinul nu-și mai îndeplinește menirea, „el nu [mai] crește”. Paltinul e înlocuit cu bise- rica, iar menirea mitico- funerară a primului este preluată de aceasta. Biserica poate juca acest rol. Și ea este o Axis Mundi (o Scala Dei chiar) și, să nu uităm, ea este durată - ca în legendele moldave - pe locul și din lemnul unui paltin sacru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
moldave - pe locul și din lemnul unui paltin sacru (substi- tuire similară cu cea prezentată mai sus). Un fenomen identic semnalează Romulus Vulcănescu într-o comună din județul Mehedinți, unde pasărea- suflet nu mai este figurată sculptural în vârful stâlpului funerar (simulacru arhaic al coloanei cerului la mor- mânt), ci, odată cu înlocuirea aces- tuia, în vârful crucii. Acest fenomen îl face pe etnolog să vorbească despre „adaptarea obiceiului funerar străvechi la condițiile noi de figurare promovate de confesiunea de stat în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mehedinți, unde pasărea- suflet nu mai este figurată sculptural în vârful stâlpului funerar (simulacru arhaic al coloanei cerului la mor- mânt), ci, odată cu înlocuirea aces- tuia, în vârful crucii. Acest fenomen îl face pe etnolog să vorbească despre „adaptarea obiceiului funerar străvechi la condițiile noi de figurare promovate de confesiunea de stat în perioada feudală” (3, p. 118, vezi fotografia de la p. 121). Revenind la motivul paltin care crește purtând sufletul la cer din „colindele pentru morți” atestate la huțuli, remarc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Diaconul), culeasă în 1884 de la celebrul Petrea Crețul Șolcan, lăutarul Brăilei. Dacă a doua parte a colindei (referitoare la Toader Diaconul) are un caracter explicit cosmogonic, în schimb prima parte (având-o ca protagonistă pe soția acestuia) are un caracter funerar. „Diaconeasa” practică un tip arhaic de călugărie pustnică, de sihăstrie, de „neagră schimnicie” : Ea mi se ducea La călugărie Prin neagră pustie, Prin înalții de munți, Prin verzii de brazi Prin dealuri cu stânci, Prin văile-adânci, în Domnul să crează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare. Dacă Alecsandri ar fi intervenit în textul baladei populare, este de presupus că el ar fi urmat versiunea cronicii pe care o menționează (128). Nu aș insista atât de mult asupra acestui insolit și, într-un fel, rebarbativ ritual funerar (expunerea la înălțime), dacă nu l-aș fi întâlnit și în variantele transilvănene ale Mioriței, colinde despre care folcloriștii au convenit că reprezintă formele cele mai arhaice ale temei. Cererea testamentară a ciobanului, adresată propriilor săi ucigași, sună astfel : Pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru că în unele variante moldovenești, dar și transilvă- nene, eroul cere : „Glugulița mea/ Pânză pe ochi să mi-o pui” (45, pp. 708, 819, 835, 851) ; iar alteori : „Să mă- mpânzuiască/ Tot cu gluga mea” (45, p. 1048). În riturile funerare ale românilor, astfel de practici au supraviețuit până în secolul XX, nu atât prin folosirea giulgiului, cât mai ales prin unele măști funerare de tipul „pânză de față”, „pânză de ochi”, „mască-cămașă de înmormântare”, a căror utili zare, în trecut, „era
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
708, 819, 835, 851) ; iar alteori : „Să mă- mpânzuiască/ Tot cu gluga mea” (45, p. 1048). În riturile funerare ale românilor, astfel de practici au supraviețuit până în secolul XX, nu atât prin folosirea giulgiului, cât mai ales prin unele măști funerare de tipul „pânză de față”, „pânză de ochi”, „mască-cămașă de înmormântare”, a căror utili zare, în trecut, „era un obicei relativ generalizat la înmormântare” (78, p. 154). Comentându-se aspectele funerare rezumate mai sus, s-a ajuns la concluzia că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin folosirea giulgiului, cât mai ales prin unele măști funerare de tipul „pânză de față”, „pânză de ochi”, „mască-cămașă de înmormântare”, a căror utili zare, în trecut, „era un obicei relativ generalizat la înmormântare” (78, p. 154). Comentându-se aspectele funerare rezumate mai sus, s-a ajuns la concluzia că este vorba de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ochi”, „mască-cămașă de înmormântare”, a căror utili zare, în trecut, „era un obicei relativ generalizat la înmormântare” (78, p. 154). Comentându-se aspectele funerare rezumate mai sus, s-a ajuns la concluzia că este vorba de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19). Dar și, adaug eu, a colindei Toader Diaconul - în care trupul protagonistei este expus „mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mama cea rea, în care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.a.m.d. Pentru imaginea sicriului suspendat în literatura folclorică inter- națională, vezi și motivul AT- 709. Ar fi vorba de un rit funerar arhaic, numit de antropologi și paleoetnologi erhöhte Bestattung (48), adică înmormântarea la înălțime, pe platforme de lemn, în copaci ș.a. Așezarea la înălțime a cadavrului se făcea în textile (pănură etc.) sau în piei de animale, uneori în cutii (sicrie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înălțime a cadavrului se făcea în textile (pănură etc.) sau în piei de animale, uneori în cutii (sicrie) (48, apud 46, p. 31 ; vezi și 49). Este greu de imaginat și, cel puțin deocamdată, de demonstrat că astfel de rituri funerare (practicate din paleolitic) ar fi putut supraviețui atât de târziu în spațiul carpato-dunărean (51), încât să rămână înmagazinate în „memoria” unor texte folclorice. Referindu-se la ediția anterioară a prezentei cărți, folcloristul Constantin Eretescu admite noutatea abordării mele : „funcția funerară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
funerare (practicate din paleolitic) ar fi putut supraviețui atât de târziu în spațiul carpato-dunărean (51), încât să rămână înmagazinate în „memoria” unor texte folclorice. Referindu-se la ediția anterioară a prezentei cărți, folcloristul Constantin Eretescu admite noutatea abordării mele : „funcția funerară a paltinului, neexplorată până astăzi în literatura noastră etnologică”. Dar el crede că ipoteza privind supraviețuirea în cultura tradițională românească a unor străvechi rituri funerare „este puțin probabilă” (138, pp. 44-46). Totuși, anumite texte folclorice și obiceiuri magico-rituale conțin unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-se la ediția anterioară a prezentei cărți, folcloristul Constantin Eretescu admite noutatea abordării mele : „funcția funerară a paltinului, neexplorată până astăzi în literatura noastră etnologică”. Dar el crede că ipoteza privind supraviețuirea în cultura tradițională românească a unor străvechi rituri funerare „este puțin probabilă” (138, pp. 44-46). Totuși, anumite texte folclorice și obiceiuri magico-rituale conțin unele evidențe greu de ignorat (118). Karl Meuli a arătat că vechea practică a expunerii cadavrului la înălțime a fost izgonită treptat de civilizații și religii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în încercarea de a stabili vechimea, persistența, semnificația și răspândirea geografică (inclusiv în Europa) a obiceiului (51, pp. 1084-1097, apud 46, pp. 32-33). Iată un singur exemplu, oferit de Apollonios din Rhodos (secolul al III-lea î.e.n.), referitor la rituri funerare practicate de populațiile caucaziene de pe țărmul estic al Mării Negre : Creșteau acolo în șiraguri Mulți pomi cu mlădioase ramuri și deopotrivă sălcii mari în care atârnau toți morții legați de crengile din vârf Cu funii. Și azi în Colchida e o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care atârnau toți morții legați de crengile din vârf Cu funii. Și azi în Colchida e o nelegiuire mare Să arzi pe ruguri răposații ; nici în pământ nu se cuvine Să-ngropi bărbații și de-asupra să-nalți o piatră funerară. În schimb în crude piei de taur sunt leșurile- nfășurate, Departe de oraș legate apoi de pomi ; [...] Așa e datina pe-acolo (Argonauticele, III). Angelo De Gubernatis era pe bună dreptate convins că astfel de rituri funerare erau practicate de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-nalți o piatră funerară. În schimb în crude piei de taur sunt leșurile- nfășurate, Departe de oraș legate apoi de pomi ; [...] Așa e datina pe-acolo (Argonauticele, III). Angelo De Gubernatis era pe bună dreptate convins că astfel de rituri funerare erau practicate de colchidieni „cu speranța că, prin virtuțile arborelui, ei vor reînvia într-o viață nouă” (88, II, p. 340). Karl Meuli a pus și el în evidență semnificația escatologică a practicilor funerare în discuție : „înmormântarea oamenilor în copaci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dreptate convins că astfel de rituri funerare erau practicate de colchidieni „cu speranța că, prin virtuțile arborelui, ei vor reînvia într-o viață nouă” (88, II, p. 340). Karl Meuli a pus și el în evidență semnificația escatologică a practicilor funerare în discuție : „înmormântarea oamenilor în copaci putea reprezenta speranța că cei decedați vor reveni la viață, întocmai cum reînvie copacii în fiecare an” (50, p. 1084, apud 46, p. 32). Consubstanțialitatea dintre om și arbore este o idee centrală în cadrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]