2,691 matches
-
213-449 E. Ciurtin, Honigberger - Eugen Ciurtin, „Johann Martin Honigberger”, SA III (1-2), 2002 V. Gomoiu, Histoire de la médecine - Neuvième Congrès international d’Histoire de la Médecine, București (România), 10-18 septembrie 1932, Comptes-rendus par dr. Victor Gomoiu et dr. Viorica Gomoiu, Imprimerie „Furnica”, București, s.d. ș1933ț Hobson-Jobson - H. Yule, A.C. Burnell, Hobson-Jobson. The Anglo-Indian Dictionary. A Glossary of Colloquial Anglo-Indian Words ș1886ț, reprint Wordsworth Classics, London, 1996 Mélanges Arion Roșu - Du corps humain, au carrefour de plusieurs savoirs en Inde. Mélanges offerts à
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
descriere a fachirului 239, unde ni se spune că prefera ca acel cufăr În care era Închis să fie mai curând suspendat În aer decât Îngropat sub pământ, căci se temea ca nu cumva trupul să-i fie atacat de furnici În timp ce se afla În starea intermediară dintre viață și moarte. Nevrând totuși să suporte altă Încercare, mai mulți dintre englezi s-au Îndoit de adevărul istorisirii și au refuzat să creadă Într-o asemenea putere uluitoare*240. Dar e absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Journal of the Asiatic Society of Bengal din 1834, care cuprinde și o adiție a lui Honigberger. Raportul a fost comentat de Arion Roșu, Honigberger, p. 212 și, cel mai recent, de J.-M. Lafont, Indika, 2000, pp. 343-382. Menționarea furnicilor nu e deloc Întâmplătoare: una dintre expresiile favorite ale meditației netulburate a asceților jaini (Începând cu Mah³vșra) este cea a insensibilității la furnici. Datorită imensei puteri acumulate de un yoghin precum martirul Cil³tșputra, acestea nu Îi mai pot dăuna, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Roșu, Honigberger, p. 212 și, cel mai recent, de J.-M. Lafont, Indika, 2000, pp. 343-382. Menționarea furnicilor nu e deloc Întâmplătoare: una dintre expresiile favorite ale meditației netulburate a asceților jaini (Începând cu Mah³vșra) este cea a insensibilității la furnici. Datorită imensei puteri acumulate de un yoghin precum martirul Cil³tșputra, acestea nu Îi mai pot dăuna, chiar dacă, pătrunzându-l, Îi transformă trupul Într-o sită. Pentru texte și amănunte, vezi excepționalul studiu al lui Nalini Balbir, „Fourmis indiennes” (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea/ din caldarâmul palid țâșnesc furnici și rude/ viitorii copii/ citesc corespondența/ aleg cravata zilei următoare/ privesc/ riscând/ femeia cu mult mai tânără și altfel/ rămân voit în spate/ prin gara zugrăvită sergentu-și schimbă locul/ boierii de-altădată ne mai trimit/ lalele sau timbre cu valoare
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Ibsen, Ziua Învierii, Orăștie, 1900 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Herman Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăștie, 1901 (în colaborare cu Ilarie Chendi); Pierre Loti, Pescar de Islanda, București, 1908; Leonid Andreev, Guvernatorul, București, 1908, Nuvele, București, [1908]; Frank Stevens, Prin împărăția furnicilor, București, 1922; Ernest Seton Thompson, Făpturi alese, București, 1923. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 106-111, V, 231-232, 235-236; Ibrăileanu, Opere, I, 298-312, III, 381-382; Iacob Negruzzi, Raport despre „Două neamuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Ioan Bianu
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Călugărească. Se specializează în Franța, la Montpellier. În ultimul an de viață se află la conducerea județului Prahova. Editează „Buletinul agricol și economic”, ulterior numit „Rodul pământului”, scrie la „Embrionul” (Herăstrău), „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Revista noastră”, „Furnica”, „Drum drept”, „Revista marină”. Ca și alți poeți care au colaborat la „Sămănătorul”, S. nu și-a publicat nici o carte de versuri. Poeziile sale au apărut postum, în 1926, volumul fiind prefațat de N. Iorga, care opinează că autorul „n-
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București, 1961; 32 de premianți..., București, 1962; Băiețelul de hârtie, București, 1963; Extemporale și... alte lucrări scrise, București, 1963; Lângă groapa cu furnici, București, 1964; Eu eram zâna, București, 1965; Recreația mare, București, 1965; ed. 2, București, 1973; ed. 5, București, 1996; Caramele cu piper, București, 1966; Elefanți în rochițe, București, 1966; Să stăm de vorbă fără catalog, București, 1967; ed. 3, București
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Am întocmit astfel o fișă: Numele judecătorului: Toamna Numele reclamantului: Greierele Numele reclamatului: Furnica Numele procurorului: Opinia publică Avocații apărării: Elevii În derularea procesului prezentat în fața Toamnei,avocații greierului au adus tot felul de argumente care să o incrimineze pe furnică: a) avea destulă hrană b) îi mai rămâneau destule provizii și după trecerea iernii c) nu trebuia să-l spună pe greier la toată lumea d) putea să-l ajute măcar o dată e) ar fi putut să-l avertizeze pe greier
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
-i prea place să muncească d) seamănă cu unii dintre colegii noștri Toamna,ca judecător,a afirmat că se simte puțin vinovată că l-a luat prin surprindere ,ea nu poate să plece și de aceea ar fi bine ca furnica să-l împrumute pe greier până la primăvară cu hrană,iar acesta să-și ia angajamentul că o să i restituie împrumutul la vară. Prinși în iureșul proceselor copiii au acuzat, au polemizat, dar ceea ce este mai important este că au clasificat
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
ei știu că nu au voie să distrugă plantele și să omoare animalele mici. Le explicăm că o plantă strivită, ruptă, moare un animal /pasăre suferă dacă este lovită. Este o faptă rea să lovească un animal, să strivească o furnică sau o albină, să rupă aripile unui fluturaș, să strice cuiburile de păsărele. Activitatea de îngrijire și înfrumusețare a școlii, amenajarea unui colț viu în sala de clasă sau a unor spații verzi în curtea școli sunt tot atâtea prilejuri
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
pentru natură în general și pentru munte și pădure în mod special. Dar și taria de caracter a româncelor este evidențiată în acest volum. Principalele personaje din proza Carmen Sylvei sunt femei. Este și cazul nuvelelor intitulate “Vârful cu dor”, “Furnica” și “Piatra arsă”, cuprinse în volumul “Poveștile Peleșului”. Aceste nuvele sunt inspirate din vechi legende românești și surprind calitățile pe care româncele le aveau: loialitatea, curajul, dăruirea, spiritul de sacrificiu, harnicia. Carmen Sylva trăia într o perioadă în care femeia
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații până spre anul 1811
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
seară’’, ,,Povestirile boabei și ale fărâmei’’. În volumul ,,Cartea cu jucării’’ apar personaje principale copiii scriitorului, Mitzura și Baruțu, în ,,Hoțu’’, ,,Judecata’’, ,,Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Cum este lumea în care a plecat fetița? JEAN DE LA FONTAINE Cunoscut mai ales pentru fabulele sale, Jean de la Fontaine a reușit să reliefeze, sub diverse măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
venea discret, pe șest, să nu o asalteze lumea, dar lumea afla. Un urlet colectiv, ca o stihie. „Vine!”, și oamenii năvăleau, cu mic, cu mare, ca în mărețele vremi voievodale când dădeau turcii. Panică, agresivitate. Masați la coadă, aminteau furnicile adunate compact înainte de ploaie. După blocuri, lângă tomberoane de gunoi și maldăre de pământ de pe șantiere, marfa era scoasă spre vânzare de către vânzătoare, cu miliția alături, din niște încăperi înguste. Aveau geamuri ca de ghișeu CFR, baricadate împotriva furiei mulțimii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Socială a Universității din București și profesor asociat al Academiei de Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul târziu și parcimonia aparițiilor lui publicistice și editoriale se explică prin aceste exigențe. Furnicile și oglinda, carte de sertar, însumând poeme scrise în deceniul 1979-1989, a trecut neobservată de critică, poate și din cauză că apăruse în regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
suflet”). Expresie a disperării existențiale și metafizice, versul lui P. sfârșește - cu mențiunea că acesta e un „sfârșit continuu” - în experiența integrării cosmice și a salvării. În plină epocă postmodernă, lirica lui hieratică reabilitează virtuțile fondatoare ale marii poezii. SCRIERI: Furnicile și oglinda, pref. Constantin Abăluță, București, 1993; Războinicul cu ciorapi de piele, București, 1996; Ultimele pătrate de frig, București, 1998; Camera de subsol sau Răscumpărarea, București, 2001. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Valeriu Mircea Popa, LCF, 1983, 13; Angela Marinescu, Poeme
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș Teacă” (1899-1901) și „Zeflemeaua” (1901-1904) și face gazetărie la „Moftul român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime, printre
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
și a „departe”-lui, deopotrivă, de-construind acum o „fără-lume, reavănă”, în care străjuiește, emblematic, „șarpele-n-cerc”: „drumuri pe care nimeni nu răspunde”, „poveri migratoare”, de care „începi să te miri”, cu soarele - halucinant, într-un „tablou votiv” - „duios mâncat de furnici”. Este ordinea unei percepții de vârstă interioară, a „amiezii”, când sufletul „cu frig încercuindu-se, ca de piatră, tăcut/ pe trunchi așteaptă decapitarea/ la un semn nevăzut”. Semnele timpului apar proliferante, ca într-un irepresibil asediu: ,,Cosași și greieri/ fac
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Iacob, 4 apartamente, București, Calea Călărași 112, str. Blănari 11. 119. Albinescu Victor, 3 apartamente, București, str. Av. Sanatescu 13. Orașul Grivița str. 9 Mai 4. 120. Andreescu Ioan, 9 apartamente, București, str. Cap. Cocorascu 35. 121. Asoc. Doamnelor Rom. Furnică, 4 apartamente, str. Cuțitul de Argint 20. 122. Aslan Sergiu, 7 apartamente, București, str. Hagiului 10. 123. Anghelescu Dumitru și Ioana, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 40. 124. Ahlesche Maier Ana, 2 apartamente, București, str. Plantelor 30. 125. Adelstein
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
tipografice. Contribuțiile originale, chiar dacă adesea în minoritate, nu sunt lipsite de interes. În acest sens, principalul merit al revistei rezidă în încurajarea inițiativelor publicistice ambițioase, dar inegale, ale tânărului Mircea Eliade, primele însemnări ale acestuia, intitulate Din viața minunată a furnicilor (24/1924), se vor menține pe terenul entomologiei vreme de vreun an, pentru a se fixa apoi în lumea unor Mituri și legende orientale, căreia îi va dedica aproape treizeci de comentarii (ultimul, India și budismul, în numărul 9/1927
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul parcurs de o furnică în căutarea hranei. Ceea ce ne uimește este marea sa complexitate. Furnica urcă, coboară, face un ocol mare la dreapta, apoi unul la stânga, se întoarce și iarăși merge înainte. Să presupunem că cineva ar dori să-l explice științific. Două strategii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul parcurs de o furnică în căutarea hranei. Ceea ce ne uimește este marea sa complexitate. Furnica urcă, coboară, face un ocol mare la dreapta, apoi unul la stânga, se întoarce și iarăși merge înainte. Să presupunem că cineva ar dori să-l explice științific. Două strategii distincte îi stau la dispoziție. Prima este strategia evenimențială. Ea se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]