1,263 matches
-
Roma. În odaia lui Ștefan a ars lumânarea toată noaptea, i-am văzut umbra pe pereți. Dimineață a ținut "Sfat de taină". Se întâmplă ceva. I-am dat binețe, mi-a zâmbit și s-a dus grăbit... Se aude glasul gălăgios al lui Țamblac, mai înainte de a-i apărea făptura. În urma lui, vine Isaia, căutându-și soața. Ohohooo! dă buzna Țamblac agitând cu entuziasm, două pergamente legate cu peceți. Ghiciți ce țin eu în aceste mâini pe care nu le voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo cu feși însângerate, osteniți-osteniți, somnoroși, dar veseli, gălăgioși... Vodă Ștefan, intră șchiopătând, înghesuit, sufocat de cei dragi, în cămeșoaie cum au sărit din pat: Doamna Maria lipită de el; Olena înghiontindu-se cu Petru pentru a cuceri o bucată cât mai mare din tăicuță; Sora, suflându-și nasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai reprezentativă). Părinți, copii maturi, bărbați cu soțiile lor (au emigrat cu toții), iar la etaj, o altă familie, tot cu copii și ea, dar mai mici, de al cărei nume nu-mi mai amintesc. Stăpâna casei, o femeie neglijentă, leneșă, gălăgioasă și chiar isterică, monologa adeseori de la fereastră, de sus, de la etaj. Soțul ei, în schimb, era un om liniștit, cumsecade, delicat. Nu-l voi putea uita niciodată pentru că tocmai el mi-a dat prilejul să comit o faptă urâtă. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
printr-un fel de „învoire” de zile mari, de „bilet de voie” acordat ca o rară favoare (dacă favoare - și nu supliciu - putea să însemne o asemenea evadare) mă aflu din nou, pentru câteva ceasuri, printre cei vii (vii și gălăgioși), m-a încercat o dată la... un meci de fotbal. Nu mai fusesem pe un stadion de foarte multă vreme. Era o splendidă după-amiază de toamnă și Dani, mare susținător al Craiovei, m-a convins atunci să mă duc la acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și dezarmați, dintre care cei mai mulți erau proprietari, mari sau mici. Curat superioritate! * Nici vorbă să fiu împotriva Occidentului. Sunt împotriva temenelelor de rit oriental pe care unii le fac de zor Occidentului. E, totuși, altceva. * Unde și cum a dispărut gălăgioasa noastră obsesie cu privire la independență, neamestec în treburile interne etc.? A dispărut, pur și simplu. * Câte lașități, oportunisme, mici și mari compromisuri pentru o viață de numai 70 și ceva de ani - îmi spun citind cifrele anilor nașterii și morții unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
muzicală și sublinierea veridică atât în terțetul din actul I, împreună cu Gabriel și cu Simona Titianu (care dădea și proba de admitere ca solistă cu această ocazie, cu rolul Olga), au creat momente emoționante, temperând în parte neastâmpărul unor elevi gălăgioși de la Liceul de muzică, prezenți doar fizic, nu și afectiv, la spectacol. Duetul din actul II al sopranei și al tenorului a fost impecabil realizat sub bagheta dirijorului Cornel Calistru. Adrian Ionescu face, pe zi ce trece, plăcute surprize în
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fi văzut din nou pe străzi grupuri compacte de elevi de o șchioapă, îmbrăcați în îngrijite costume naționale. Acest peisaj citadin, astăzi, este un fapt de aleasă mândrie pentru unii, mâhniți că patriotismul este bagatelizat și asimilat unor pervertiri ideologice gălăgioase, chinuitoare în trecutele exaltări de paradă. Este meritul dascălilor că mai păstrează o fărâmă de interes pentru ce a fost valoros în trecut. Pentru aceasta în cazul de față merită menționate preocupările câtorva cum ar fi: Mariana Holicov, AbuRmeileh Feliția
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de pichiri pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu am putut să le ating. În ziua aceea, apropiindu-mă de casă, zgomotele pe care le făceau pichirile erau slabe. În schimb, o cucuvea, ce tocmai poposise pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu-mi era cunoscut, dar cât se poate de neplăcut (aveam să aflu peste un timp că era mirosul de la viermii de mătase care erau crescuți acolo vara). În curând sala s-a umplut până la refuz de lume pestriță și gălăgioasă. Aerul era greu de respirat. Mirosurile sălii se amestecau cu mirosul de transpirație, de grajd și de picioare nespălate. Îmi era sete și voiam să mi umplu plămânii cu aer proaspăt. Geamurile erau bătute în cuie și nu se puteau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
puțin, deoarece nu aveam prea multe lucruri și toți erau foarte nerăbdători să mă ajute. Câteva zile la rând oamenii din sat mi-au făcut încă o sobă, mi-au adus ceva lemne, o cloșcă cu pui mici, două pichiri gălăgioase, câțiva pui de curcă de la o fermă de păsări și ceva cereale pentru acestea. Nenea Turuianu, cel care se ocupa de porcii primăriei, mi-a adus doi purcei abia înțărcați pe care trebuia să-i cresc. Oamenii erau bucuroși să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de ginerele lui, arhitectul care a proiectat blocul din centru, cu fiica lui, profesor universitar și cu unchiul din Florida, mare cercetător în domeniul biochimiei. Discuția dintre mine și contabilă a fost întreruptă de bătăi în ușă. Musafirii au umplut gălăgioși biroul. Am recunoscut imediat, în persoana arhitectului, un fost coleg de liceu și, în distinsa lui soție, fiica învățătorului, tot o fostă colegă de liceu. Cu un buchet de flori în mână, domnul arhitect s-a aplecat să-mi sărute
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
geografie a unui spațiu, cu aceste personaje care conduc de la o idee la alta, de la o nostalgie la alta. S-au scris cărți cu acest subiect. * În oraș, sub curgerea ninsorii, doar câțiva tineri în căutare de aventuri nocturne. Sunt gălăgioși, obraznici, puși pe infracțiuni, din preaplinul energie adolescenței, în care megalomania, sub forma ei trecătoare de grandomanie, face parte din natura lor. Cluburi de noapte cu lumini stridente, dar fără clienți, care se cheamă "For you", "To be", "V.I.P." (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
roșii", castraveți, vinete, harbuji gravi, cu burta umflată, struguri opalini, mineralizați, chipăruși, oameni cu ferăstraie sub braț, așteptând să fie chemați la tăiatul lemnelor, coșari din alte vremuri, țigănci hoațe, câini "comunitari", de pripas, adieri de pește, ciuperci cărnoase, gâște gălăgioase, găini amorțite de prostie, larmă, acordeoane, înjurături, veselie, bețivănie. Destul. Punct. Sunt înclinat spre o nepermisă visare. Sunt năpădit de sentimente și îmi vine greu să pricep altceva. De pildă, de ce mă întristez când văd copiii clăpăugi purtați de mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi plăceau spectacolele: cântau și glumeau, erau gălăgioși, sportivi și amatori de viață fără complicații. Mulți au rămas burlaci sau au trăit din expediente. La un revelion, părintele Teoctist a fost adus în casa noastră de către sora sa, duduia Sofica, prietena mamei. I-a fermecat pe toți cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
profesor Aonofreiesii, făcând elevilor o impresie de persoană foarte distinsă. Îndrăgostiți, școlarii erau de profesoara de desen Muți Ioneasca, care, ori de câte ori o privea cineva în față, roșea. Nu aceleași sentimente le trezea domnișoara Măcărescu la orele de geografie, urâtă și gălăgioasă și care-l aduse în clasa lui Labiș pe propriul ei nepot, un Comănescu din Comănești, pe care îl persecuta cumplit. E drept, nici băiatul nu se omora cu învățătura. Geografia o preda și morocănosul Haralambie Băeșu, bucovinean, care, după ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cămin se declarau mulțumiți. Și tatăl meu se interesa dacă fac față, însă a fost asigurat că nu sunt probleme și că treaba merge bine. Aveam probleme cu unii elevi care nu prea veneau la meditație (pregătirea lecțiilor) sau erau gălăgioși. După dejun și după cină elevii care nu aveau ore trebuiau să meargă în sala de meditație pentru pregătirea lecțiilor de a doua zi. Uneori unii elevi îmi cereau sfatul la anumite lecții, în special la matematică. Cum făcusem materiile
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pregătit niște stegulețe din bolduri și hârtie roșie, pe care le fixam pe harta lumii (planiglob) pentru a marca itinerariul marelui cuceritor. Clasa a V-a, la care predam Istoria antică, era cea mai numeroasă (31 elevi), și cea mai gălăgioasă. La această lecție elevii participau cu toată ființa lor. Deși am depășit timpul și am continuat și în recreație nu s-a mișcat nici un elev de la locul său. Profesorul de română, Ion Ciobanu îi căuta și nu îi găsea. Când
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
căruia publicul era somat să se aplece asupra problemelor internaționale promițătoare sau amenințătoare pentru viitorul țării chiar constituirea unui partid, cu apariția cămășii albastre, premonitorie pentru vremea cămășilor de toate culorile în Europa de după primul război mondial, tot acest ansamblu gălăgios, grandilocvent dar sincer trăda profunda schimbare ce se produsese: de la pasivitatea de odinioară, la trezirea unui interes nou pentru o politică externă activă și independentă. Probabil că în subconștientul său, poporul era pătruns de sentimentul că marile zguduiri de la 1911
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din momentul în care Mussolini se făcea protectorul Ungariei și al altor nemulțumiți, învinșii de ieri. Rămînînd întru totul fidelă prieteniei cu Franța, România îi scotea din fire pe conducătorii fasciști, printre care istericul Farinacci era purtătorul de cuvînt german, gălăgios și ridicol. Nu se ținea cont de recunoștința pe care România o avea față de generoasa frăție de arme dovedită de misiunea militară franceză trimisă în tranșeele noastre (în pofida pierderilor suferite la Verdun). Era suficient să se pună în paralel cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Orientul (Europei) se unește cu Occidentul. Fostele țări comuniste, sateliți ai Uniunii Sovietice, se întorc în marea casă comună. Ai cui sateliți vor fi acum? Grandioasa Americă privește vigilentă spre această Europă nu de mult atât de agitată și de gălăgioasă și care, după ce-a fost traversată de frisoanele a două ideologii, s-a calmat și încearcă să se unească, să trăiască în pace și armonie. Americanii sunt convinși că ei au salvat Europa din excesele ei ideologice, au readus
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
După Revoluție, Corneliu Vadim Tudor contracara în România Mare activitatea sindicală a lui Sotir, scriind că a fost singurul om din lume care și-a filmat ochiul timp de o repriză întreagă. În replică, Bubu și-a botezat cel mai gălăgios cocoș de la Dridu Vadim. în urmă cu cîțiva ani, ieșeam împreună dintr-un restaurant românesc din Tel Aviv. Știindu-se în țară străină, nea Bubu avea comentarii spumoase de făcut asupra doamnelor între două vîrste care treceau pe stradă. Nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a început cu Cornel Dinu. Și de a nu-și da seama că lipsa de sens, de logică și de simț al măsurii începe și se termină cu el însuși, cu Marian Iancu. Nu mai avem fotbal, ci un mediu gălăgios, jilav, moale la pipăit, în care larve încă nematurizate se exprimă nepermis de liber și îngrozitor de indecent. Liță Dumitru e făcut în toate felurile, la adresa lui Dinu curg fecalele verbale. Tipi care au petrecut mai mult timp la malmezon decît în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu basmaua, ca pe un organ nefolositor. Frugalitatea e aceea a popoarelor agrare statornice. Dimpotrivă, imigrații sunt gălăgioși, gesticulanți, zgomotoși, carnivori, ofensivi, cu o mare aptitudine la o "civilizație" ce nu e decât o ignorare totală a geologicului. Tabăra de corturi se preface în oraș. Satele ungurilor sunt niște minuscule orașe, orașele românilor sunt niște mari sate. Alături de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
De la acești activiști evrei ai comunismului a fost lansată, în numele legionarilor, lozinca „omul și pogonul” care i-a iritat pe toți moșierii împotriva Mișcării Legionare, deși nu era decât o scornitură calomnioasă lansată de adversarii Mișcării Legionare. Printr-o propagandă gălăgioasă și calomnioasă, inițiată de presa evreiască din Sărindar, legoinarii au devenit ostili și burgheziei și proletariatului, ostilitate de care au profitat în mod barbar iudeii din România. Moșierii și boerii bogați n-au fost dispuși să facă „sacrificiile” propuse de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]