15,944 matches
-
cu intrarea prin spate, iar celălalt pentru soldați, prin față. În această primă expediție a lui în Medgidia, Fănică voia să găsească o casă cu chirie ieftină pentru el și ai lui, cu tot cu chelneri și bucătărese. Ochise una de lîngă gară, dar dl Tudorică, șeful gării, îi spusese să-și ia gîndul de la ea. Proprietăreasa era o nebună. Casa era nelocuită de mulți ani, totuși n-avea ferestrele sparte și nici ușile forțate. Aici fusese sediul primului comandant al regimentului și
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
celălalt pentru soldați, prin față. În această primă expediție a lui în Medgidia, Fănică voia să găsească o casă cu chirie ieftină pentru el și ai lui, cu tot cu chelneri și bucătărese. Ochise una de lîngă gară, dar dl Tudorică, șeful gării, îi spusese să-și ia gîndul de la ea. Proprietăreasa era o nebună. Casa era nelocuită de mulți ani, totuși n-avea ferestrele sparte și nici ușile forțate. Aici fusese sediul primului comandant al regimentului și al ofițerimii exilate în acest
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
spate și i-a ieșit în întîmpinare pe peron Scipioancei: "Distinsă doamnă, plecăciuni respectuoase, nu mă așteptam să veniți în persoană!" Văduva i-a cerut să-i cheme o birjă pentru a străbate cei o sută de pași dintre peronul gării și hotelul Traian și l-a rugat să-l găsească și pe omul ei, să-i ducă geamantanul la hotel, Fănică a intrat în restaurant și i-a spus țîrcodelului ce să facă. Apoi s-a întors la văduva Scipione
Clauzele contractului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8133_a_9458]
-
care aparținea unui angajat ISU Brăila și nu au ezitat să-l returneze celui care îl pierduse. Valentin Dinu - șef serviciu Aprovizionare, și Laurențiu Rățoi, ambii angajați ai SJU Buzău, se îndreptau, în interes de serviciu, către Maternitatea de pe B-dul Gării din municipiu, când au zărit pe jos un portmoneu. Deschizându-l, cei doi au constatat că înăuntru se aflau legitimația de pompier a unui bărbat angajat la ISU Brăila, acte, carduri, precum și suma de 204 lei. N-au stat o
Un pompier și-a recuperat banii grație unor angajați de la Spitalul de Urgență Buzău by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81507_a_82832]
-
care aparținea unui angajat ISU Brăila și nu au ezitat să-l returneze celui care îl pierduse. Valentin Dinu - șef serviciu Aprovizionare, și Laurențiu Rățoi, ambii angajați ai SJU Buzău, se îndreptau, în interes de serviciu, către Maternitatea de pe B-dul Gării din municipiu, când au zărit pe jos un portmoneu. Deschizându-l, cei doi au constatat că înăuntru se aflau legitimația de pompier a unui bărbat angajat la ISU Brăila, acte, carduri, precum și suma de 204 lei. N-au stat o
Un pompier și-a recuperat banii grație unor angajați de la Spitalul de Urgență Buzău by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81508_a_82833]
-
grecească și uitîndu-se în gol se scobea discret între dinți. Unii de pe la celelalte mese îl știau din vedere. Îl salutau; le răspundea distant, ca să nu-și tragă vreunul scaunul lîngă el. Uneori rămînea în oraș, la hotelul Traian de lîngă gară, dar mai totdeauna lua un tren înapoi spre București, ca și cum singurul scop al călătoriei sale era să mănînce aici la restaurant, servit de Ionică. În ultima vreme, lumea din oraș vorbea despre război și despre noul stat, cel al patrioților
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]
-
verzi și se întreba ce va face Generalul după fuga din țară a lui Carol regele, cu tot cu Lupeasca lui. Maiorul Scipion era de părere că Generalul, absolvent de Saint Cyr, ascundea un as în mînecă. Aparițiile lui Portofel în restaurantul gării începuseră să treacă aproape neobservate. Cu trenurile veneau ardeleni și refugiați din Basarabia care nu știau încotro să se îndrepte. Unii se dădeau jos din tren din năuceală și se îngrămădeau în sala de așteptare sau rămîneau pe peron pînă
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]
-
avea in-ten-ția să-și expună pro-pu-ne-rea scurt și concis, pen-tru a-i per-mi-te să prin-dă trenul de după-amia-ză. Era convins că dacă l-ar fi sunat pe Dirch Fro-de și l-ar fi rugat să-l con-du-că la gară, ma-și-na n-ar fi de-ma-rat din ca-u-za fri-gu-lui. Bă-trâ-nul gân-di-se te-mei-nic cum să-l agate în câr-lig. Mikael avu sen-ti-men-tul că ceea ce se în-tâm-plase de când tre-cu-se pragul era o pu-ne-re în scenă; în-ce-pând cu surpriză de-a află
Stieg Larsson Bărbații care urăsc femeile by Elena-Maria Morogan () [Corola-journal/Journalistic/8153_a_9478]
-
am avut o casă de făcut. El se pricepea la gresie, faianță. La scurt timp mi-a murit soțul în ziua de 25 decembrie 2009. După ce a decedat el, am rămas pe drumuri; 3 luni de zile am stat prin gară, în Cișmigiu, am dormit pe bănci, în zăpadă. Nu am ajuns la înmormântarea lui, m-a dat lumea jos din mașină, îmi miroseau hainele pe mine. “ Fără domiciliu, fără buletin “De atunci s-au întâmplat multe. Am îngrijit bătrâni, am
Povești tulburătoare de la Cantina de ajutor social by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81665_a_82990]
-
Ion Nicolae nu este nici pe departe ceea ce, în limbaj de cartier, numim husen. El este chiar bine înfipt în oraș, deținând un cumul de calități și funcții" (Arena vâlceană, 6.10.2006). Cuvântul apare și în sintagma husen de gară, formată pe tiparul amplificărilor ironice (ca și fraier cu cioc, fraier cu sonerie) și în care pare să se ghicească un fapt social real: rolul de victimă perfectă atribuit de hoții de buzunare provincialilor sosiți în gară. Ar mai exista
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
sintagma husen de gară, formată pe tiparul amplificărilor ironice (ca și fraier cu cioc, fraier cu sonerie) și în care pare să se ghicească un fapt social real: rolul de victimă perfectă atribuit de hoții de buzunare provincialilor sosiți în gară. Ar mai exista și un feminin husănoaică (înregistrat de T. Tandin, în Limbajul infractorilor, 1993), care nu pare, însă, tocmai frecvent: nu i-am găsit, deocamdată, nicio atestare în internet. Originea termenului husen a fost explicată convingător de Al. Graur
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
un rus - soldat, plutonier, ce-o fi fost el. O văzuse Musica, în centru, la braț cu muscalul. Blonziu, frumușel, nimic de zis, dar nu se expuneau duduile de la stabiliment cu rușii pe stradă și se găsea bucătăreasa de la restaurantul gării! Ce era în capul ei? Virginica ce să zică, ea demult îl întrebase pe Fănică de ce-o mai rabdă, și el, că bucătărese bune se găsesc greu! Florica îi luase la rînd pe ceferiști și pe chelnerii din toate
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
articole, conferințe, prozele absurde și mai ales poeziile, din păcate puține. Ele sunt pătrunse de un vitalism, ce nu ne miră la robustețea morală (și fizică) a autorului. în La pragul somnului regăsim un elogiu al vieții, în Toamna în gară, un altul, al roadelor, a naturii generoase, îmbelșugate. Parcă și mai specifică pentru poet este Ignat, unde surprinde fondul sonor din ziua tăierii porcului ("Tot satu-i numai țipăt și lătrături de câini/ Tăiate de nechezuri/ ori strigăt de cocoș" și
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
cuvinte rusești pe care le știa Judecătorul și în cele, cam tot atîtea, pe care căpitanul le învățase în românește. Arestări? Niet! Cum sediul comandamentului era la parterul hotelului Traian, căpitanul a trimis după Ion chelnerul, peste drum, la restaurantul gării. Vine chelnerul la minut, mai mult n-ar fi venit, și cînd află ce voia să-i spună judecătorul rusului îl sfătuiește să nu-l stîrnească. Căpitanul era din Odesa. Își pierduse nevasta și amîndoi copiii în timpul unui bombardament al
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
voia să-i spună judecătorul rusului îl sfătuiește să nu-l stîrnească. Căpitanul era din Odesa. Își pierduse nevasta și amîndoi copiii în timpul unui bombardament al trupelor române. Dar din cîte mai aflase Ion de la rușii care intrau în restaurantul gării, basarabenii refugiați erau vînați în toată țara, ca trădători, și duși în Siberia. Cu românii care dispăreau povestea era mai simplă. Rușii aveau vreo doi, trei oameni în oraș care le făceau liste cu foștii combatanți români în Crimeea lăsați
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
pe bună dreptate, că este o precursoare a optzeciștilor în descrierea banalului cotidian, a realității terne, lipsite de eroism și chiar de semnificații deosebite. Câteva dintre tablourile sale sociale sunt cu adevărat relevante, precum această descriere a atmosferei dintr-o gară de provincie, desprinsă parcă dintr-un film neorealist: "Ca întotdeauna, ajungeam prea devreme, stăteam fără vorbă în picioare, în mijlocul peronului care vuia de strigăte. Din când în când câte un tren intra încet, împâclind aerul cu fumul negru, și-atunci
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
intra încet, împâclind aerul cu fumul negru, și-atunci țăranii alergau spre scările pline și împingeau, icnind, sacii cu pâine neagră. Speriat de control sau doar din greșeală, cineva vărsase o damigeană de țuică și izul ei învăluia tot aerul gării. Femei uscățive, cu broboade cu ciucuri lucioși și haine bărbătești peste fustele crețe, stăteau, de ore încremenite pe bănci, lângă papornițe în care cotcodăceau găini, mirosind a ud și-a cotețe. Prin ușa bufetului bufnea o duhoare de vin ieftin
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
dintre prietenii lui Stelian. "Azi belim cîinii, mîine îl belim și pe proprietarul lor?" a spus Mardare blănarul. Nu-i venea să creadă că Stelian avea vreo legătură cu această operațiune nocturnă. Ipoteza lui era că țăranul care ținea cîrciuma gării plătise pe careva, să-l compromită pe acest om de vază al orașului. Raționamentul lui era că pînă la venirea în oraș a noului cîrciumar, în Medgidia nu se pomeniseră cîini împușcați prin gard. După două zile, blănăria lui luase
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
din senin. Tot noaptea. Polițistul Pomenea tocmai ce trecea pe acolo, în rondul de noapte,dar pînă să deschidă el gura să spună ce-a văzut, Mardare urla că i-a încendiat Fănică Theodorescu prăvălia! Blănăria nu era departe de gară. Fănică s-a dus să vadă ce se întîmplase. Cînd l-a văzut, Mardare a sărit la el. "Ai venit să te bucuri! Te omor cu mîinile mele!" Mai erau cîțiva dornici să-l ajute, care au început să-i
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
omul ăla!") l-a apucat de mînă în timp ce striga " Aduceți apăăă!" și l-a tras în afara cercului în care lua dupaci. În noaptea aceea geamurile restaurantului au fost sparte cu pietre. Coana Virginica s-a dus plîngînd indignată la șefuleasa gării, să cheme jandarmii de la Constanța, cum o ști! Fănică bea o gură de cafea și o cană de vin să-și revină din bătaie și cheamă un birjar pe peron. Îl ia de acasă pe Vasile geamgiul care stătea lîngă
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
sau animație stop-motion cu păpuși. Alois Nebel (r. Tomáš Lunák) a fost propunerea Cehiei de anul acesta pentru Oscar. Filmul este realizat prin rotoscoping, tehnica prin care jocul actorilor este convertit în animație, și spune povestea unui dispecer dintr-o gară, care se pierde în amintiri și începe să confunde prezentul cu trecutul. Gordo, calvo y bajito/Fâț, Bald, Short Mân (r. Carlos Osuna), realizat tot prin rotoscoping, este o comedie amară despre complexele unui bărbat de vârstă mijlocie. Children Who
Anim’est, la a 7-a ediție () [Corola-journal/Journalistic/81074_a_82399]
-
dlui Stelian. Se vorbea și despre oglinzile de cristal de la clasa întîi a restaurantului, dar mai ales despre capacitatea de seducție a țăranului cu ochi albaștri care izbutise s-o convingă pe văduva Scipione să-i închirieze casa de lîngă gară. Cei care îi juraseră dlui Stelian că nu vor trece pragul cîrciumii pînă nu-l vor vedea pe țăran la pămînt, făceau plimbări pe peronul gării și se uitau pe ferestre. Iar de cînd se aflase că judecătorul îi pregătea
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
care izbutise s-o convingă pe văduva Scipione să-i închirieze casa de lîngă gară. Cei care îi juraseră dlui Stelian că nu vor trece pragul cîrciumii pînă nu-l vor vedea pe țăran la pămînt, făceau plimbări pe peronul gării și se uitau pe ferestre. Iar de cînd se aflase că judecătorul îi pregătea una mare lui Stelian, chiar și cei mai îndîrjiți susținători ai cîrciumarului rămas fără cîrciumă începuseră să-și rărească vizitele la el acasă. Caută Ionică curcani
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
fugă la București, să ia un curcan pe cît l-o lua, să țină sus rangul restaurantului. Se suie Ionică în birjă și-i scapă o înjurătură elaborată despre Medgidia și curcanii mă-si. Tătarul de pe capră, în loc să pornească spre gară, o ia în sus spre cartierul turcesc: Mergem la Tefik!" zice. Fatalismul lui de fost chelner pe tren l-a făcut pe Ionică să accepte acest ocol. Se oprește birja în fața unei case de chirpici cu peretele de la stradă orb
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
găzduit de revista ,,Ramuri", în 1965. În reportajul amintit, povestea dropiei este folosită în contextul realizării unei antiteze între două decupaje temporale scindate de o catastrofă istorică (războiul) și de una climatică (seceta). Reportajul debutează convențional, cu fixarea locului (o gară, Ciulnița, ,,singură în câmpie", văzută pentru întâia oară) și a timpului (,,în-tr-o zi de iulie spre seară"). Clădirea de la Ciulnița e un spațiu invadat de păsări mici, cenușii, amănunt ce îl determină pe copilul de odinioară să își imagineze că
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]