8,861 matches
-
anvergură geopolitică. Într-adevăr, într-un volum care abordează schimbarea socială în epoca modernă, Daniel Chirot trage concluzia următoare: "paradoxul [lumii contemporane] constă în aceea că tensiunile internaționale, competiția dintre state și rivalitățile economice și politice sunt cei mai buni garanți ai progresului continuu. Ca atare, așa cum emergența erei moderne, raționale vine dintr-o lungă serie de conflicte de clasă nerezolvate în interiorul societăților occidentale, la fel și continuarea acestei ere este dependentă de conflicte internaționale permanente" (Chirot, 1986, p. 296). În
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
încă mai sînt trei identități diferite în joc. Această formă apare destul de frecvent în literatura mai veche, la Dostoievski, Tolstoi, Balzac, Dickens și, de asemenea, Don Quijote. Contează adesea gestul de a declara că o afirmație este adevărată cel mai bun garant al ficționalității. La începutul romanului Don Quijote citim: "Dar asta nu interesează așa de mult povestea noastră; destul ca noi să nu ne abatem mai mult de un țol de la grăirea ei adevărată". Puțin mai încolo, naratorul susține că este cel
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Colette intitulat Chéri, de pildă, dormitorul lui Léa i se pare la început lui Chéri un loc sigur de refugiu, dar spre sfîrșit acest loc devine o închisoare din care bărbatul scapă cu o abia disimulată ușurare. Expectanța unui cămin garant al siguranței este un puternic declic al suspansului atunci cînd lucrurile stau invers. Și, din păcate, problema abuzului sexual comis asupra minorilor a arătat în atîtea rînduri că tocmai căminul poate deveni locul pericolului. O altă opoziție, de aceeași natură
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
s-au canonizat pe ei înșiși cu o eficiență unică aproape în cultura românească. Lista lui Manolescu nu îl cuprinde "în ultimul rând, cu voia dumneavoastră" pe criticul însuși: Nicolae Manolescu e, dimpotrivă, primul pe listă și prin aceasta este garantul listei sale. El și ceilalți critici de până la revoluție au reușit să construiască, în ciuda adversităților și cenzurii, o literatură, adică un sistem, 167 în bună parte valabil și azi, și nu doar o grămadă de scrieri. Desigur, au existat și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
motrică. Achiziția acestui automatism specific, foarte complex, cere educarea funcției de ajustare. Înainte să învețe copilul să citească, munca psihomotrică va avea ca obiectiv să-i de-a o motricitate spontană coordonată și ritmică care va fi cel mai bun garant pentru a evita problemele de disgrafie. Dacă abilitatea manuală globală nu a fost suficient dezvoltată este necesar să se recupereze întârzierea chiar de la începutul învățării. Se pot utiliza modelarea, decuparea și lipirea, diferitele jocuri cu mingi mici. Exercițiile grafice permit
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
unui obiect este acompaniată de emoția care se ivește din el.” Întrebarea ce? nu caută deci să identifice un (oarecare) obiect natural sau fizic, ci să-l repereze pe acela care este corelatul obiectiv al experienței, al emoției. Care este garantul unei emoții obiectivate. Emoția (haiku) prezentă În experiență și deci În obiect nu este Însă, ca În poezia occidentală, una infuzată, transferată În mod subiectiv și sentimental obiectului. Lumea obiectivă nu devine o oglindă a simțirii subiective (poetice). Soluția haikuului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de către Statele Unite și Marea Britanie în martie 2003 l-a determinat pe Habermas (2003: 369) să spună că "formarea multilaterală a voinței în relațiile dintre state nu este pur și simplu o opțiune între altele". Prin renunțarea la rolul său de garant al drepturilor internaționale și prin încălcarea dreptului internațional și pe cel al Națiunilor Unite, "autoritatea normativă a Statelor Unite ale Americii zace în ruine", spune Habermas (2003: 365). Deși căderea unui regim brutal este un bine politic, Habermas a condamnat războiul și a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un Napoleon, el procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv într-o lume a filistinilor, conformiștilor și ipocriților pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obiect, adică un tertip care-i permite locutorului să adopte o poziție contemplativă. El se sustrage pentru o clipă turnirului, pentru a executa o reverență gratuită. Percepută astfel, deplasarea ironică relevă ispita abordării ludic-creative a lumii, așadar latura estetică și garantul artisticității ei. Din unghi etic, principala finalitate a discursului ironic este demistificarea. Un receptor avizat va putea reconstitui dimensiunea gravă (serioasă) a mesajului ironic și, în funcție de forța de penetrare a acestuia, se va solidariza intelectual și afectiv cu ironistul. Rațional
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
episod), concept de presă literară arghezian sută la sută, este direct legat de notorietatea (ca o consecință directă a disputelor create în jurul numelui său) pe care și-a câștigat-o, până în 1928. Altfel spus, numele poetului a funcționat ca un garant al publicației, iar aceasta, la rândul ei, a devenit celebră, în epocă, atât printre literați cât și printre cititorii obișnuiți, încântați de formatul inedit, de literatura bună, și, mai ales, de condeiul incisiv al coordonatorului lor. Apariția Icoanelor de lemn
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
constituții liberale, Situația politică a României după 1866, era dificilă ca urmare, a tendințelor marilor puteri, de a transforma regimul internațional al garanției colective Într-o tutelă conformă ,cu interesele lor la Dunărea de jos. În Conferința celor șapte puteri garant,e Întrunite la Paris, se auzeau din nou glasuri potrivnice unirii, recunoscută doar pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea română răspundea noilor amenințări printr-o energică mișcare cu caracter de masă, menită
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
era la curent cu numărul zero, înainte de anul 1 d.Cr. venea anul 1 î.Cr. Lipsea anul zero. La urma urmei, zero nu exista pentru Beda. La prima vedere, acest mod de a număra nu pare atât de eronat, dar era garantul viitoarelor probleme. Gândiți-vă la anii de după Cristos ca fiind numere pozitive și la anii dinainte de Cristos ca fiind numere negative. Modul de numărare al lui Beda era ... -3, -2, -1, 1, 2, 3, ... Zero, al cărui loc este între
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
guvernare și de reformă administrativă reflectă decizii istorice și cotidiene, lupte de influență, traiectorii ale instituțiilor, atașamente față de o anumită ordine (politică, structurală, economică)94. De exemplu, în tradiția anglo-saxonă, centrul politic exercită funcții de coordonare și de reglare, este garantul ce permite indivizilor și grupurilor să-și atingă propriile scopuri. State de tip "laisser-faire"95 se mulțumesc să acorde protecție celor slabi, adesea fără suportul sustenabil. Alte state, dimpotrivă, denunță nenumăratele "drepturi sociale" fiindcă acestea pot deveni surse ale corupției
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-l, eventual, la intervenția unor "voci din public" mai puternice. Alte țări au voința de a-și apropia cetățeanul, de a descentraliza, de a simplifica structurile și procedurile. Statul modern, modest spunea M. Crozier în cartea cu același nume este garantul ultim al binelui comun, respectă principiul autonomiei și al subsidiarității (intervine în caz de neputință sau lipsă de voință; acolo unde inițiativele cetățenilor sunt eficiente, statul le încurajează)96. Arhaismul sistemelor și al practicilor, situația economică proastă, deteriorarea calității vieții
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
controlului a ceea ce li se întâmplă, se simt în siguranță și interacționează normal cu ceilalți, cu autoritățile; oamenii își construiesc "mecanisme și strategii" de "a face față", de "a se descurca", de "a ieși cu bine" din situații dificile; un garant al luării vieții în propriile mâini era "cartea de muncă"168; lipsa sau pierderea venitului salarial duce la degradarea situației individului și a familiei sale; cei de la sate au sentimentul controlului propriei vieți datorită faptului că se bazează pe gospodărie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
competențe manageriale, să conducă pe baza diagnozelor, a studiilor științifice, ca să poată spera în mobilizarea locuitorilor. Primarii trebuie să se întrebe mereu dacă sunt simpli gestionari, simpli mediatori ai mizelor produse de "grupurile de interese" cele mai diverse, dacă sunt garanți ai obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă sunt manageri capabili să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura orașului, dacă stăpânesc cu măiestrie jocurile parteneriale, dacă sunt strategi capabili să construiască o viziune a locului orașului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
denumire s-a schimbat de mai multe ori în ultimii douăzeci și doi de ani...). Deciziile în politica educațională ar trebui să fie rezultatul echilibrării oneste și responsabile a opțiunilor și deciziilor "de sus" și "de jos". Statul este un garant contra excluderii sociale și culturale, într-o societate democratică normală, normată, și de aceea decidentul politic al educației trebuie să realizeze un "pilotaj strategic" reușit, ținând seama de condițiile acțiunilor sale la nivel societal și local, de actori, mecanisme, efecte
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
august 1944 s-a revenit la Constituția din 1923: o majoritatea forțelor politice interne au susținut necesitatea revenirii la democrație, dar înțelegerile secrete dintre marile puteri au decis soarta României; țara a fost ocupată de Armata Roșie care a devenit garantul instaurării noului regim de inspirație sovietică, puterea fiind preluată de comuniști; la 30 decembrie 1947 a fost înlăturată monarhia și proclamată Republica Populară România. 4.Constituția din 1948 În martie 1948, după autodizolvarea fostului Parlament, au fost organizate alegeri pentru
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
constituționale, legi organice și legi ordinare (art.72); o este alcătuit din Camera Deputaților și Senat, alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. -Președintele României: o reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării; o vegheză la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice; o exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate; o este ales prin vot universal
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
afirme: „armonia legilor naturale este contrară faptelor și conduce la crizele și mizeria lucrătorilor. Statul trebuie să intervină, iar finanțele publice nu sunt decât un mijloc tehnic pentru realizarea scopurilor organice ale statului”41. În viziunea lui Wagner, statul devine garantul libertății personale și a proprietății, a dreptului de succesiune și a celui de circulație; el este cel care fixează principiile concurenței, elaborează legi și intervine În procesul repartiției și tot el introduce sintagma „statul - regulator al repartiției”42, ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a cărui garnizoană s-a predat. Războiul a încetat oficial prin semnarea Tratatului de pace de la Paris în 1856. Turcia își păstra integritatea teritorială, Austria obținea dreptul de liberă navigație pe gurile Dunării, Franța, invocînd "principiul naționalităților", devenea primul stat garant al integrității teritoriale a statelor mici. Moldova și Muntenia scăpau de protectoratul rusesc, dar rămîneau sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Puterile semnatare garantau accesul nestingherit la Locurile Sfinte din Palestina. Din pricina proastei gestionări a Războiului din Crimeea (logistică mizerabilă, condiții sanitare
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aprilie 25 iunie 1483). **** Tratatul de la Locarno din 6 octombrie 1925 a fost încheiat între Germania (Gustav Stresemann), Franța (Aristide Briand) și Belgia (Emil Vandervelde)¸ la inițiativa șefului diplomației germane, Marea Britanie (Austen Chamberlain) și Italia (Benito Mussolini) constituindu-se drept garanți. Tratatul de la Locarno prevedea respectarea frontierelor naționale fixate prin Tratatul de la Versailles, încălcat de Franța care ocupase în 1923 regiunea industrială a bazinului Ruhr pe care Versailles-ul o prevăzuse ca zonă-tampon, ca și demilitarizarea bazinului Rhinului (Rheinland), frontiera naturală
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
al lui Aristotel asupra rolului corului, asupra limbajului personajului, asupra verosimilului deznodământului. Îi atribuie corului statutul unui actor, refuzând ca din cântece să fie făcute niște pasaje interpolate. Acordându-i sarcina de a modera pasiunile eroului, el îl consideră drept garantul moralei. Îl mai concepe, de asemenea, ca pe un mod de a accentua pateticul, în măsura în care compătimește nefericirile eroului. "Corul trebuie să aibă rolul unui actor și funcția sa personală. Să nu cânte în antracte nimic care să nu-i fie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celei reprezentative". El dă exemplul omului de bine care comite în mod voluntar o crimă. O asemenea acțiune, chiar dacă este de ordinul posibilului, nu este credibilă pentru spectator. Pentru docți, autenticitatea unui fapt nu ar putea fi considerată drept un garant de verosimilitate. Adevărul nu este întotdeauna verosimil. După Chapelain, care reia, în Prefața la Adone, distincția lui Aristotel, este de datoria istoriografului să relateze ceea ce este adevărat și specific, nu a autorului dramatic care are drept sarcină să arate ceea ce
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
are dreptul să prefere verosimilul adevărului, și să lucreze mai curând pe un subiect inventat și rezonabil decât pe unul adevărat și neconform cu rațiunea". Cât despre d'Aubignac, înverșunat adversar al lui Corneille, puțin îi pasă de rolul de garant pe care acesta îl atribuie istoriei în teatrul său. "Este o idee foarte ridicolă, spune el, să mergi la Teatru ca să înveți Istoria". 4.1.3. Gustul publicului Dacă punctul de vedere al teoreticienilor clasicismului și cel al lui Corneille
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]