7,151 matches
-
pe care-l iubea” (Click!, 24.03.2010); „Anul trecut a mutilat un câine. Acum a căsăpit un bătrân” (Libertatea, 14.02.2011). Nu mai contează nici ideea de tăiere și nici instrumentul specific - „Și-a căsăpit nevasta cu ciocanul” (Gazeta de Olt, 21.09.2006) -, repetiția conducând la slăbirea treptată a sensului: „Cioban căsăpit în bătaie de un coleg de breaslă” (Ora de Sibiu, 10.05.2010). Verbul a hăcui e adesea preferat datorită expresivității sale populare și aproape onomatopeice
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
urmat, în italiană, „I Dodici Collegi”, Sellerio, Palermo, 1987, „Leaving Leningrad” (Părăsind Leningradul), în engleză, la University Press of New England, NH, 2001. Următoarea carte, „Gustul pentru schimbarea locului”, apărută deja într-a doua ediție, în rusă, la Ed. Nezavisimaya gazeta, Moscova, 2003, este și în ultimii ani în dezbateri publice, în presă și întâlniri de profil literar. În anul 2004 publică în engleză „Brodsky: A Personal memoir” la Baskerville Publiskers, Fort Warth, TX. În continuare, fragmente din cea mai recentă
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
Downie Jr., succesorul lui Ben Bradlee, cel care „perfecționase” remarcabila creație a acestuia. Descotorosirea de redactorul- șef care asigurase până atunci succesul și prestanța publicației pare a fi un prim pas obligatoriu pentru toți cei ce iau în stăpânire o gazetă și vor s-o transforme în altceva decât fusese. Chit că este o sinucidere morală și profesională, chit că, din această cauză, scontatele rezultate financiare pot să nu se materializeze nici ele pentru că publicația își pierde personalitatea, nișa cucerită în
Premiile nu țin de cald by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5849_a_7174]
-
Bratu Iulian Gazeta Sporturilor va prezenta pe parcursul mai multor zile rezultatele unei ample investigații conduse de Cătălin Tolontan, în legătură cu banii pe care statul român - în speță Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea - i-a plătit în 2011
Tolontan: Trei lucruri pe care nu le-ați știut despre Gala Bute by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/58555_a_59880]
-
ea citisem ceva imposibil de conceput (pe atunci ca și acum) la noi: Din presă, de la presă, pentru presă și de asemenea pentru alții, o antologie a păcatelor identificate de redacție în propria ei producție și în aceea a altor gazete: etichetări și prejudecățile care stau la baza lor, atribuiri de declarații neverificate sau scoase din context, dezinformări, erorile de orice fel - de la greșeala de tipar până la falsul strecurat cu intenție -, neconsultarea „celeilalte părți”, titlurile fără acoperire în conținut, paginarea (sau
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
scrie regulat rapoarte critice despre ea pentru uzul redactorilor, să se ocupe de reclamațiile cititorilor” și, pe această bază, să contribuie zilnic la rubrica editorială „Industria știrilor”. Acest autocontrol la vedere a avut ca rezultat un nesperat reviriment al bătrânei gazete preluate în 1933 de Eugene Meyer, care era dispus s-o finanțeze cu un milion de dolari pe an pentru a avea unde să-și exprime opiniile. Ea își redobândise demult respectabilitatea compromisă de vremea scandaluiui „Teapot Dome” din 1923
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
Fostul lider de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, într-un editorial publicat, sâmbătă, în cotidianul ”Novaia Gazeta”, a susținut că ”decembrie 2011 a schimbat situația politică din Rusia. Societatea s-a trezit”, cu referire expresă la recentele proteste ale rușilor față de rezultatele scrutinului legislativ din decembrie. Potrivit celor scrise de Gorbaciov, singura cale pentru reușita Rusiei este
Gorbaciov cere schimbarea Constituţiei în Rusia () [Corola-journal/Journalistic/58786_a_60111]
-
Societății lor și, spre lauda lui Mihai Stan, proprietarul Editurii Bibliotheca și al lunarului „Litere”, i-au publicat ultimele cărți și seria de articole și proze de la rubrica Literatură dus-întors din revistă (susținută în paralel cu cea din propria mea gazetă culturală, „aLtitudini”, sub genericul AltfelAltundeAltcum)... Pe 7 mai l-am văzut ultima oară, acasă, pe Strada Belgrad. Fiica lui, Diana (Nana) Simionescu, îmi dăduse de înțeles că sfîrșitul e aproape și-mi spusese că tatăl său vroia să mă vadă
Ultimul mare „tîrgoviștean“... by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/5516_a_6841]
-
al progresului, ca dinamita, de pildă. Dacă fața bună e importantă, taie drumuri noi, ajută la aerisirea locurilor cu aer stătut, te apără și dezvăluie minciuna, cea rea, la rândul ei, e departe de a fi neglijabilă. Ce „scrie la gazetă” devine pentru un timp mai adevărat decât adevărul. Personajele cărții Lumea ca ziar sunt Presa și Caragiale. Între cei doi eroi ia naștere o poveste pe care jurnaliștii timpului, mari iubitori de adjective, ar fi numit-o, poate, palpitantă. La
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
omenească, de dorința de a ști adevărul și, poate, de nevoia romancierului de a trăi mai multe vieți deodată. Decorul, recuzita și titlurile aparțin secolului 19, iar personajele cărții sunt Presa și Caragiale (gazetar și scriitor). Ocolul lumii cu viteza gazetei [...] Presa dă dependență la fel ca orice drog și, după începuturi timide, ziarele își sporesc de la o zi la alta tirajul, altfel spus, puterea. Dacă la 1877 tirajul obișnuit era de 1500, 2000 de exemplare, toate pe abonament, în preajma lui
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
-și publică tirajele pe prima pagină, crește uluitor, ajungând în 1901 de pe la 30.000, la 60.000 și apoi la 97.000 de exemplare. Cum populația Bucureștilor era de aproximativ 300.000 de locuitori, înseamnă că unul din 3 citeau gazeta. Dacă luăm în seamă și familiile, unde un exemplar ajunge la mai multe persoane, se poate constata impactul primejdios al presei. Caragiale face de câteva ori trimitere ironică la tiraje și e posibil ca cifrele să fie umflate, cum e
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
trimitere ironică la tiraje și e posibil ca cifrele să fie umflate, cum e totul în gazetărie. Jurnaliștii de la Universul își consolidează și ei prestigiul prin articole pro domo: „Pe zi ce trece, cu cât popoarele se civilizează, nevoia citirii gazetelor se întinde. Citirea unui ziar, pentru mulți oameni, e o trebuință neapărată. Ieșind din școală, orășanul ca și săteanul - îndeobște - nu mai citește cărți. Ziarul e mijlocul prin care se ține în corent cu progresele pe care le face omenirea
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
budoar (până atunci spații tabu, ferite de ochiul marelui public), ea e percepută și ca un producător de vulgaritate, de dezordine, ca o gură indiscretă, de proastă calitate, și ca un mesager al răului. Pentru oamenii de secol 19, cele mai multe gazete erau cum sunt pentru noi diverse programe de televiziune sau o parte a forumurilor: le aduc în fața ochilor mizerii, urâțenie, sânge, violență de nedescris, obscenitate, permit ca persoane demne de respect și cu adevărat de valoare, din cele care se
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Dar și ziarele românești, de pildă Timpul, fondat în 1876, al cărui titlu și model este probabil inspirat chiar din mai bătrânul Times, are articole nesfârșite, scrise cu litere mărunte, astfel că nu degeaba jurnaliștii anunță că încetul cu încetul gazeta înghite cartea. Caseta redacțională lipsește din aceste ziare, doar uneori e trecut directorul sau fondatorul. Peste 90% din articole sunt, în secolul 19, nesemnate, restul se dau cu pseudonime abreviate, anagramate sau, mai des, nume fanteziste și pliate pe textul
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
în corupțiune, e înecat în abisuri!”ii După care remarcă filozofic că publicistul pretinde altora să fie buni, fără ca să i se pretindă și lui același lucru. Ce-i drept, la oamenii simpli, fără studii, titlul de gazetar impune, iar gazetele sunt noile „evanghelii”, care, chiar fără voia lor și crezând uneori în bine, își învață cititorii semeția și împroșcarea cu noroi. Dacă până la 1900 femeile practică rar această meserie sau o fac, asemenea Mariei Rosetti, în reviste dedicate mamelor și
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
în cele din Suedia sau Italia, iar Jack Spintecătorul nu-i tulbură numai pe londonezi, ci deopotrivă pe bucureșteni. Veștile dau năvală din toate părțile lumii și mereu cea mai recentă e și cea mai atrăgătoare. Se trăiește cu viteza gazetei. Moda vestimentară trece, prin desene, granițele, cu viteza gazetei și dă un aer comun doamnelor și domnilor de pe tot întinsul bătrânului continent, invențiile pătrund în lume cu viteza gazetei, cutremurele, știrile politice sau mondene, atentatele, mai puțin rare decât s-
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
nu-i tulbură numai pe londonezi, ci deopotrivă pe bucureșteni. Veștile dau năvală din toate părțile lumii și mereu cea mai recentă e și cea mai atrăgătoare. Se trăiește cu viteza gazetei. Moda vestimentară trece, prin desene, granițele, cu viteza gazetei și dă un aer comun doamnelor și domnilor de pe tot întinsul bătrânului continent, invențiile pătrund în lume cu viteza gazetei, cutremurele, știrile politice sau mondene, atentatele, mai puțin rare decât s-ar crede, ajung în locuința burghezului odată cu ediția de
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
mai recentă e și cea mai atrăgătoare. Se trăiește cu viteza gazetei. Moda vestimentară trece, prin desene, granițele, cu viteza gazetei și dă un aer comun doamnelor și domnilor de pe tot întinsul bătrânului continent, invențiile pătrund în lume cu viteza gazetei, cutremurele, știrile politice sau mondene, atentatele, mai puțin rare decât s-ar crede, ajung în locuința burghezului odată cu ediția de dimineață sau de seară a ziarului. Așa cum au ajutat la victoria romanului, burghezii ajută și la impunerea presei. Ceea ce înainte
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Caragiale explică etimologia, de fapt istoria termenului apărut în presa franceză. Numeroase texte din epocă vorbesc despre chinurile gazetarilor de a-și găsi un subiect bun: unii recurg la absint, alții la capuținer, iar mulți la cea mai bună soluție, gazetele colegilor. De aceea caricaturile epocii îi prezintă pe ziariști cu foarfeci uriașe alături. [...] Presa a dat cea mai mare lovitură tihnei, echilibrului, iar efectul pare a fi definitiv. În Bucureștii lui Carol I, la fel ca la Viena sau în
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Luminița Marcu Numărul 24 de joi 29 iunie 1960, continuă paginarea cu casetă roșie „În întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al PMR” șîncepută în numărul precedentț, dar cu precizarea „Acest număr al Gazetei literare este închinat temei SCRIITORII ȘI VIAȚA”. Viața, se înțelege, este în primul rînd cea care se desfășoară în uzine, pentru că semnează texte exclusiv scriitorii care s-au deplasat în mijlocul muncitorilor: Eugen Barbu, Mihu Dragomir, Paul Everac, Gica Iuteș, Horia
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5532_a_6857]
-
pentru că semnează texte exclusiv scriitorii care s-au deplasat în mijlocul muncitorilor: Eugen Barbu, Mihu Dragomir, Paul Everac, Gica Iuteș, Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, Șerban Nedelcu, Dimos Rendis. De asemenea, revista se deplasează în țară, pentru a acoperi și alte regiuni: „Gazeta literară în regiunea Timișoara”. De acolo transmit: Nina Cassian, Anghel Dumbrăveanu, Al. Mirodan, Ieronim Șerbu, Nicolae Tăutu. Dar, pentru a nu se pierde aspectul teoretic al temei „legăturii cu viața”, revine, tot în prima pagină, un nume de critic oarecum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5532_a_6857]
-
și temperamentul său artistic. Dar aceeași sarcină are și alte aspecte, să zicem practice, organizatorice. Despre ele va fi vorba în cele ce urmează.” Aspectele organizatorice privesc plecarea voluntară a scriitorilor în uzine, faptul că acolo „creează voluntar” în redacțiile gazetelor de uzină și sprijină activitatea echipelor artistice de agitație din uzine. La sate sau în uzine, principiul e același: scriitorul merge și se confundă cu masele, pune umărul, spijină, „creează voluntar” și învață de la cei care cunosc „viața poporului”.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5532_a_6857]
-
grije; dacă nu de grije, măcar de un neastîmpăr neplăcut; dacă nici de asta, măcar de o netălmăcită și furnicătoare nerăbdare”, scrie Caragiale în toamna lui 1899. Teoriile care bagatelizează cometa nu mai sunt de nici un folos în fața știrii de gazetă. De aici, un tipic: sfârșitul lumii (fie el și revoluția lui Leonida) trebuie să se dea la ziar. Marius Chicoș Rostogan îi dedică, post-factum, o prelegere, cu poanta la sfârșit - curajosul pedagog a lipsit de la exerciț de teama cometei. Dar
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
în formă poetică: „necondiționat, necondiționat/ neștiind ce să facă cu mîinile, cu mănușile, cu buzele/ cu zîmbetele, cu saluturile, cu privirea”. Este o insulă de literatură de cea mai bună calitate, cu tot antifascismul subiacent, singulară în această perioadă a Gazetei literare, atinsă parcă iremediabil de festivism și spirit muncitoresc.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5552_a_6877]
-
din bani europeni este acceptată în nici trei săptămâni de la depunerea cererii. Iată pașii: "AMPOR îi dă verde la bani europeni dosarului lui Obreja cu doar două zile înainte de gală și cînd deja Europlus cheltuise aproape tot creditul!”- Sursă a Gazetei", continuă acesta. Peste 90% din bani, cheltuiți înainte de aprobarea finanțării europene Cătălin Tolontan arată că 90,73% din creditul de la BRD a fost cheltuit înainte de aprobarea finanțării europene. Pe 30 iulie, Obreja luase creditul, deși banca nu avea nici o garanție
Gala Bute: Tolontan dezvăluie detalii incredibile despre circuitul banilor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/58099_a_59424]