1,633 matches
-
ei prea mic mă prindea ca o gură cu mii de dinți, strivindu-mă cu răbdare. Ar fi fost o bună idee să ascult Korn - și chiar am ascultat Korn, după mine muzica ultimilor oameni, ceva ce nu făcusem niciodată. Gemete și trosnituri și suferințe de limbaj - astea mă mângâiau, dar vorbesc aiurea dacă zic că am ascultat pe bune Korn, că n-am avut decât trei casete cu ăștia de la Nae, atât, în rest naiba știe ce muzică aveam, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
se va tolăni pe covor înșirând minidiscurile cu Black Eleison. Vor asculta cât vor asculta, pe urmă Mircea, dacă îl va duce capul, o va trage pe Andreea la pieptul lui și o va săruta. Muzica asurzitoare le va acoperi gemetele și icnetele. A doua zi, Mircea va fi ceva mai îngăduitor cu oamenii, iar mie îmi va spune o vorbă bună. Am îngenuncheat și, dintr-o singură mișcare, am șters toată cafeaua vărsată. Șervețelul devine transparent. Mă ridic repede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
De câte ori n-a traversat în fugă străzile în căutarea soarelui sfios ce încerca să încălzească colțul opus al străzii? De câte ori n-a mers până în parc ca să se tolănească pe iarba veștejită, să contemple coroanele copacilor, deranjat de strigătele copiilor, de gemetele cuplurilor care făceau dragoste sau de fluierăturile polițiștilor care încercau să-i împiedice.? La Chicago a învățat să iubească Natura, pentru că ea nu exista. Pe străzile orașului a început să viseze spațiile deschise, soarele în mână și verdele în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în timpul cinei. O femeie miorlăi în depărtare. A fost o tânguire îndelungată și profundă, de infinită plăcere, și îi veniră în minte acele lungi nopți de încordare, când se străduia ore întregi să o facă pe Lola să scoată un geamăt asemănător și deodată, din apartamentul vecin, se auzea acel „maing-maing“ sfâșietor al unei învățătoare scheletice, pe care amantul ei - un alt învățător scheletic - părea să o catapulteze în fiecare noapte - de trei ori la rând - în al nouălea cer. Cristoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
decât o grămadă de cenușă fumegândă. Cadavrul bătrânei era la câțiva metri, cel al băiatului se odihnea sub dărâmături. Părintele Carlos se aplecă asupra unei copile căreia explozia îi smulsese brațul stâng și pierdea sânge încet, fără să scoată un geamăt. — Dă-mi cămașa ta, Inti...! porunci el. Repede! O sfâșie în bucăți și confecționă bandaje grosolane cu care să-i oprească hemoragia. Am nevoie de dezinfectante. Alcool, whisky, orice o fi... — Am în raniță o sticlă de whisky și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
bezna selvei. A fost o noapte de plânsete și temeri. O noapte pe care albii o vor ține minte cât timp vor trăi, mai impresionați de liniștea amenințătoare a războinicilor care își pregăteau armele, decât de văicărelile femeilor sau de gemetele răniților. Era o noapte de răzbunare în selvă, la fel de străveche precum apariția omului pe planetă, când viața se mărginea la o eternă luptă între triburi rivale, o nesfârșită dispută pentru proprietatea asupra pământului sau a femeilor. Yubani-i cunoșteau din bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Inti Ávila. Încă mai era amețit și cu mâna stângă își apăsa fruntea cu o batistă umedă: — Ești un porc! exclamă el. Niciodată n-o să mai am încredere în tine. — Așa să faci... Vrei să mănânci? Se așeză cu un geamăt: — Ce s-a întâmplat? Unde e toată lumea? Ridică din umeri: — Mister... Ceva i-a făcut să fugă... Mai ții minte scena cu avionul? Mi-a făcut impresia că erau nervoși. Fugeau, dar nu știu de cine. — De noi? Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
uriașă a autopsiei, Întinzându-se de la ombilic până la gât, era Închisă cu cusături mari. Necusută și părând cât se poate de inofensivă În comparație cu uriașa incizie a autopsiei era linia mică și orizontală care-l ucisese. Voce ei ieși ca un geamăt scăzut, și repetă numele: „Mike, Mike“, scoțând sunetul ca pe-un vaier prelung, tăios. Rămase lângă cadavru, ciudat de dreaptă și de rigidă, și sunetul continuă să-i iasă din gâtlej. Îngrijitorul păși repede În fața ei și reașeză cu delicatețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
iar apoi să uite, foarte convenabil, să mai returneze obiectele respective, plimbarea prin magazine era o înjosire. Amanda și-a depășit, în mod magnific, momentul de umilință, a descoperit cea mai înaltă pereche de tocuri concepută vreodată, apoi, cu un geamăt triumfător, s-a îmbrăcat într-o rochie paietată, roșie, care era cambrată pe talie și avea câte un șliț pe fiecare latură. De la fereastra apartamentului aflat la ultimul etaj, Amanda a văzut Aston Martinul lui Hugo oprindu-se în fața intrării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ce crezi că poți să distrugi mai bine o pădure ecuatorială decât cu asta? Fiindcă durerile o apucaseră din nou și-o împungeau cu forță, Alice a închis ochii. Și-a arcuit spatele și-a lăsat să-i scape un geamăt agonic, prelung și profund. Apoi a simțit pe frunte mâna tremurătoare și transpirată a lui Jake. —Of, Al, draga mea, nu-ți face griji... —Ai chemat moașele? a gâfâit ea. Cred că ar fi timpul să vină încoace. Jake a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sunase la 999 și până când un bărbat în costum verde-boiler și o femeie i-au sunat la ușă. Ăsta e micuțul? a întrebat cu bunătate bărbatul cel solid, uitându-se la Theo. Țipetele copilului se domoliseră, transformându-se în niște gemete epuizate. Hugo a clătinat din cap. Ochii îi înotau în lacrimi, iar în interiorul nasului avea o senzație dureroasă. —Bine, a zis paramedicul. Ia să ne uităm la el. Hugo i-a înmânat băiețelul și a închis ușa de la Fitzherbert Place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pantalonii și se aplecă peste trupul fraged al femeii, descriind o dungă cu limba de la buric și până între sâni. Apoi o coti la nouăzeci de grade și prinse unul din sfârcuri între dinți. Trase ușor de el, așteptând acel geamăt care să îi dea de înțeles că jocul ar putea continua. Mușcă mai tare și râse satisfăcut: - Tu nici n-ar trebui să ieși pe stradă. Locul tău e-n pat. Femeia chicoti, încântată, și își prinse sânii în mâinile
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ne avertizează că facem răul când ne lăsăm învinși de plăcere, sau de mânie, sau când suntem păcăliți de către rațiune. Ceea ce este într-adevăr semnificativ pentru tratarea noastră constă în așezarea scânteii conștiinței alături de „Spiritul care mijlocește pentru noi prin gemete de neexprimat”. Făcând un salt în timp, este relevantă gândirea filosofului și teologului englez John Henry Newman (1801 -1890), mai ales pentru tema conștiinței ca loc al întâlnirii cu Dumnezeu. El recunoaște că este conștiința cea care implică un raport
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
țărâna încă proaspătă, după ce au aprins candela și l-au atămâiat, după datină, se închinau pentru pacea ei veșnică și pentru iertare... Pentru o clipă, Iorgu simți cum o gheară îi luă graiul, iar după atâta abținere izbucni într-un geamăt innăbușit. - Nu, nu se poate... Nu-i adevărat!... De ce miai luat-o, Doamne?!... și, două lacrimi mari, numai două, i se prelinseră pe obraz până sub bărbie. Vroia să plângă...să plângă mult, mult... dar, nu putea. Și, ce cumplit
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bezmetică ceață. Te iubesc, o, Doamne al Luminii, mai presus de toate!... Iartămă, Doamne, că nu, știu să mă rog. Iubirea mea s-a adunat în Tine!... se rugă el fierbinte și oftă, oftă din tot sufletul. Apoi, ca un geamăt trimise un gând către Vasilica. - Primește, Fata, lacrima amarelor mele căinți și iartă-mă! -... Nînțelese sunt vrerile Domnului!... murmură el zguduit ca de frigurile copilăriei. Deodată, se pomeni că țâșnește din el un strigăt de revoltă: - De ce mi-ai luat
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ca un ecou, ultimele ei cuvinte: ”Știu faptele tale și dragostea ta, credința ta și răbdarea ta.!” Și, plângând, începu să se roage... citind din Carte... ”... Indură -Te de mine, Doamne, pentru că sunt fără putere, vindecă-mă. Sunt obosit de geamătul meu, toată noaptea îmi moi patul cu lacrimile mele... Păzește-mă, Dumnezeule, pentru că în Tine mă încred. N-am niciun bine în afară de Tine! Pedepsește-mă, Doamne, pentru nelegiuirea mea! Luminează, Doamne, întunericul meu.! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu! Pentru ce m-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lacrimile mele... Păzește-mă, Dumnezeule, pentru că în Tine mă încred. N-am niciun bine în afară de Tine! Pedepsește-mă, Doamne, pentru nelegiuirea mea! Luminează, Doamne, întunericul meu.! Dumnezeul meu, Dumnezeul meu! Pentru ce m-ai părăsit și stai departe de cuvintele geamătului meu?! Te strig ziua și noaptea, și nu am odihnă! La Tine, Doamne, îmi înalț sufletul! Intoarce-Te spre mine și îndură-Te de mine, pentru că sunt singur și trist! Privește întristarea mea și durerile mele și iartă-mi toate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
atunci neliniștite, se ațintiră în necunoscut. ”- Ai venit!... Cine te-a trimis?!... bâigui ea încet. Ah, El?!” abia șopti ea și, cu un oftat ce a încremenit vremile... și-a dat sufletul... Pleoapele îi coborâră încet și au stătut... Tot geamătul, zbuciumul de până atunci, și o liniște, și o cumințenie înspăimântătoare de dincolo de lume, au căzut cu zâmbet de aur pe chipul ei de lut... S-a sfârșit o luptă crâncenă dusă în tăcere mai violent grăitoare decât orice decât
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îl privi din întuneric... si, dispăru cu tot cu spaima morții întipărită pe chip. O durere cumplită îi strânse inima ca într-un cleste. Era atât de neîndurătoare!... Ciuli urechea; auzi limpede un trosnet sub podea... o prăbusitură, apoi liniste... si, un geamăt prelung si din nou tăcere. Iorgu încremenit în pat, stătea cu urechea ciulită... Da, nu se înșela, sub podea umbla cineva... se auzea scârtâitul pașilor, strecurat hotește. Ascultă, ascultă din nou... Se făcu ghem pe pat, de încordare; zgomotul se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
din balconul vecinului, a vestit miezul nopții. Abia acum alunecă, ușor, într-un somn liniștit odihnitor, până dimineața... Inima îi bătea cu putere în piept, să i-l spargă. Cât de tare îl durea sufletul... cât de tare!... Doar un geamăt scurt îi ieși din gât, ecoul lui înnăbușindu-se în fundul pieptului. - Fata, Fata mea dragă!... atât mai putu articula, nu știa mai mult, nici nu putea mai mult. Cât de neînsemnate sunt toate, pe lângă acest adevăr... singurul adevăr... moartea!... murmură el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
privirile-i neliniștite se ațintiră în necunoscut... ”-Cine te-a trimis?.. bâigui ea încet. Ah, El?!..” suspină ea, și cu un oftat adânc, ce a încremenit veacurile, și-a dat sufletul. Și, pleoapele-i coborâră încet și au stătut... Tot geamătul, tot zbuciumul de până atunci și o liniște, și o cumințenie înspăimântătoare de dincolo de lume, au căzut cu zâmbet de aur pe chipul ei de lut... Bătrânul Iorgu, la aceste gânduri, se cutremură și se rugă... ”Doamne, Dumnezeule, lisuse Chrisoase
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și se așezară să mănânce, lipsind doar Petre și femeia tânără. Se duse să-i anunțe încă o dată, “poate- se gândi ea- nu au auzit când i-am strigat la masă”. Apropiindu-se de locul unde îi lăsase, auzi zgomote, gemete. Încetini pasul și când se apropie mai mult, nu-i venea să creadă ce văzu; cei doi făceau dragoste pe jos, în lanul de porumb. Fugi repede să nu o bănuiască cei doi că i-a văzut. Frunzele uscate care
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
urmă proaspătĂ. Era o surpriză plăcută, dacă s-ar putea spune așa, date fiind circumstanțele, să ai de-a face cu un astfel de polițai. După plecarea lui, În salon s-a lăsat liniște - Întreruptă din când În când de gemetele femeii din patul de alături, care avea privirea Întoarsă spre Înăuntru. liniștea aceea nu avea nimic liniștitor În ea. Cu cât era mai liniște În jur, cu atât puteam auzi mai bine butonul de alarmă care-mi țiuia În urechi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
urmă proaspătă. Era o surpriză plăcută, dacă s-ar putea spune așa, date fiind circumstanțele, să ai de-a face cu un astfel de polițai. După plecarea lui, în salon s-a lăsat liniște - întreruptă din când în când de gemetele femeii din patul de alături, care avea privirea întoarsă spre înăuntru. Liniștea aceea nu avea nimic liniștitor în ea. Cu cât era mai liniște în jur, cu atât puteam auzi mai bine butonul de alarmă care-mi țiuia în urechi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Dedițela, În bolboroseala aia. Și iată ce se zice că ar fi Înțeles acel cineva. Că, ea, nebuna, rostește, ceva, ca un blestem, pentru acele femei și pentru acele cadre medicale, care săvârșesc avorturi; și ar mai bolborosi, Încă, niște gemete, niște plânsete și niște cereri de iertare, În numele bietelor ființe ucise, cu ajutorul chiuretelor, și aruncate, criminal, pe apa sâmbetei; și, către sfințirea sufletelor acelor ființe, care, În mintea ei, urcă spre ceruri, permanent și de nimeni luate În seamă, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]