4,959 matches
-
de tip barhesian îi va fi opusă (poate la extrem uneori) tendința taxinomiei altoite pe clasificarea genettiană, cu rezultate pozitive pentru studiul conceptului sau doar pentru domeniul inventivității lingvistice. Sigur rămâne faptul că intertextualitatea a dobândit în timp sfera de generalitate a transtextualității, a surclasat inclusiv hipertextualitatea (defavorizată de suprapunerea cu termenul din teoria informației). Revista de critică și teorie literară Texte consacră în 1983 un număr intertextualității 20: "Intertextualité: intertexte, autotexte, intratexte"21. Intertextualitatea este, fără îndoială, la ordinea zilei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în care toate elementele unui text intră în raport cu celălalt text; o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Lodge urmărește angoasa creației pînă în amănuntele conținutului ei masochist, de "damnare" și "disperare". De aceea, vreau să cred, cazul lui Henry James rămîne aici mai mult un pretext pentru generalizare și nu prilejul unei incursiuni în excepțional. Vorbind despre generalitatea situației "auctoriale" a lui James, să observăm că publicarea romanului Author, Author! A fost înconjurată de un număr de coincidențe misterioase. Cu șase luni mai devreme de ieșirea pe piață a cărții semnate de David Lodge (tot în 2004), Colm
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
rampă!, terminat, am aflat că și Colm Toibin scrisese un roman despre Henry James, care urma să fie publicat în primăvara lui 2004. Las în seama celor interesați de Zeitgeist să dea o semnificație acestor coincidențe" (p.438). Familiarizați cu generalitatea experienței de criză a creației (particularizată doar în modelul James), fără îndoială că "analiștii Zeitgeist-ului" (în original, Lodge îi numește "students of Zeitgeist") ar găsi explicații plauzibile. În altă ordine de idei, Author, Author! depășește cadrul fix al temei blocajului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
frați bunicii lor conserva toare. Arhaismul și modernitatea constituie cele două dimensiuni ale Turciei asiatic-europene și, totodată, seg mentul său de derapaj în procesul integrării (complete) a vechiului imperiu în civilizația Apusului. Pamuk folosește mereu individualitatea (personajul) pentru a sonda generalități cu miză cultural-mentalitară (istoria). Romanele sale istorice merg, ca atare, în aceeași direcție. În Beyaz Kale/Castelul alb, din 1985, un cărturar italian, luat prizonier în Imperiul Otoman, suferă sub impactul noii culturi mutații identitare majore, iar, în capodopera Benim
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în afară de culoarea politică pe care o aducea conținutul acelor scrieri, lipsește o retorică specifică, demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală. Ceea ce intenționăm să dezvoltăm pe parcursul acestei cercetări este, prin urmare, un studiu interdisciplinar, de foarte mare generalitate, însă, având ca obiectiv central poetica Anei Blandiana, pornind de la încercarea prealabilă de a stabili o legătură între neomodernitate și deconstrucție, având în centru importanța majoră pe care cele două curente o acordă limbajului, precum și capacității acestuia de a construi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și conduitele audienților cu reprezentările propagandiștilor 70. În deceniul patru al secolului trecut, În SUA a fost creat un institut pentru analiza propagandei care a sistematizat cele mai semnificative trăsături ale acestui stil de discurs, Între care strigarea numelor, evidențierea generalităților - noi nu ne pierdem În lucruri minore - chemarea tuturor maselor, „apelul bandelor transportate de căruțe” etc. Stilul persuasiv - propagandistic se adresează iraționalului din noi și credinței În uniformitatea reacțiilor umane. Și are și succes deosebit, dacă avem În vedere că
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Sartre absurdul, În timp ce pentru Lévinas este motiv pentru a regândi evenimentele. Problema care se pune pentru Lévinas este următoarea: gândirea etică ne-a obișnuit să punem tema responsabilității În termeni de universalitate ori, logica chipului este ireductibilă la generalitatea conceptului. Pentru moralist, generalizarea sau universalizarea exigenței morale nu este fondată pe logică ci pe autoritatea profetică a Celuilalt, care Întotdeauna este „celălalt de lângă mine. Se poate, Însă, converti o asemenea individualizare a responsabilității Într-o gândire universală pentru
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fel cum el însuși s-a manifestat din punct de vedere generativ"4. Dacă pentru semioticianul italian acest joc proiectiv și deductiv între autor și cititor reprezintă o dimensiune intrinsecă a receptării textelor literare, explicabilă și justificabilă prin nivelul de generalitate și de abstractizare pe care se situează teoreticianul, pentru Elvira Sorohan, care se plasează la nivelul lecturii concrete, același joc complementar între interpretativ și generativ nu se desfășoară de la sine, ci presupune un efort cognitiv responsabil și lucid din partea cititorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
stadiul final al fermentării pentru a le distila cât mai repede, fără pierderi); ca organe de control, putem constata frauda, neglijența în gestiune, sau falsificările la produsele din comerț. 7.3. Conținutul în glucide al produselor horticole 7.3.1. Generalități despre glucidele din produsele horticole. Noțiunea analitică de glucide totale În literatura de specialitate, în funcție de anul sau țara de proveniență, mai sunt folosite pentru glucide și următoarele sinonime: zaharide, hidrați de carbon, carbohidrați, substanțe hidrocarbonate, substanțe dulci, zaharuri etc. În
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
contra depunerii suspensiilor în sucurile de fructe, la fabricarea substanțelor aromate protejate, pentru prevenirea cristalizării zahărului în unele produse sau pentru reglarea gradului de îngroșare la diferite preparate etc. 7.4. Conținutul în protide al produselor horticole 7.4.1 Generalități despre protidele din produsele horticole Protidele constituie o clasă de substanțe organice de mare importanță fiziologică și structurală. Au o structură cuaternară, conținând C, N, O, H. În structura unor protide se întâlnesc S, P, Fe, Mg, Cu etc. Conținutul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
salata (11 g/100 Kcal), andivele și broccoli (12 g/100 Kcal), sparanghelul (14 g/100 Kcal), ciupercile champignon (15 g/100 Kcal) și spanacul (17 g/100 Kcal). 7.5. Conținutul în lipide al produselor horticole 7.5.1. Generalități privind lipidele din produsele horticole Lipidele sunt constituite din acizi grași și derivați ai acestora, esterificați cu diferiți alcooli. În alcătuirea unor lipide intră și alți compuși, cum sunt hidrocarburile, cetonele, acizii, aminoalcoolii etc. Lipidele au din punct de vedere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
distruse prin prelucrare alimentară, vitaminele D sunt sensibile la oxigenul din aer, agenți oxidanți sau lumină, sensibilitate sporită de prezența metalelor grele și a temperaturilor mai ridicate. 7.8. Principalele enzime din produsele horticole și importanța lor 7.8.1. Generalități privind enzimele din produsele horticole Enzimele sunt compuși de natură proteică, produse de celulele vii, specializate în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fructele tinere nematurate de tomate. Fructele coapte conțin însă o cantitate redusă. Durata scurtă a zilei sporește de cinci ori acumularea acestui alcaloid, mai ales în frunze. CAPITOLUL 8. ASPECTE FIZIOLOGICE ALE VALORIFICĂRII PRODUSELOR HORTICOLE 8.1. Respirația produselor horticole Generalități Respirația este un proces metabolic, în care substanțele organice sunt descompuse pe cale enzimatică, în celulele vii, prin reacții de oxidoreducere, cu eliberare de energie chimică. Reacțiile de oxidare a substanțelor energetice devin mai importante în perioada postrecoltă. Energia chimică eliberată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
respirației anaerobe. În condițiile scăderii conținutului în oxigen al atmosferei sub 3%, respirația anaerobă se intensifică, alcoolul etilic se acumulează peste 0,3%, iar aldehida acetică peste 0,04%, cantități toxice care determină moartea celulelor. 8.2. Transpirația produselor horticole Generalități Produsele horticole se caracterizează în mod specific și prin conținutul lor mai ridicat în apă. Turgescența țesuturilor și desfășurarea normală a proceselor fiziologice se corelează cu această stare de hidratare. Ea este evidentă la produsele încă nerecoltate și constituie o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
contestate, ignorate sau modificate de nici un factor de producție sau sfera comercială internă/externă). Un standard pentru condiții de calitate conține: denumirea (STAS sau SR), numărul și anul revizuirii; titlul (grupa și produsul); indicele de clasificare; corespondența cu standardele europene; generalități (obiect, domeniu de aplicare, clasificarea și clasele de calitate); condițiile tehnice de calitate (organoleptice, conținut de pesticide, calibrare, toleranțe) pe clase; regulile și metodele de analiză și de verificare a calității; ambalarea, marcarea, depozitarea, transportul și documentele necesare. În final
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
au fost Carl Menger în Austria, William Stanley Jevons în Anglia și Marie-Esprit-Leon Walras în Elveția. Marginalismul va domina gîndirea economică mai mult de o jumătate de secol, pînă la izbucnirea keynesismului, în jurul deceniului trei din secolul XX. Rigoarea și generalitatea sînt două caracteristici urmărite obsesiv de curentul de gîndire marginalist. Matematicizarea miezului științei economiei a însemnat repoziționarea și redirecționarea, întocmai precum o făcuseră alte științe cantitativiste. Nu era vorba de imitație, ci de o necesitate obiectivă de a utiliza întregul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai mulți indicatori sau modalități de calcul: − Rata brută de mortalitate<footnote A nu se confunda noțiunea de mortalitate cu cea de morbiditate, prin care înțelegem frecvența sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație. footnote> generală Este un indicator de maximă generalitate, care măsoară intensitatea sau frecvența deceselor în sânul unei populații sau subpopulații; se determină prin raportarea numărului deceselor dintr-o perioadă, la numărul mediu al populației din perioada respectivă, după formula. Indicatorul rata brută a mortalității generale permite un prim
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
anumit "locaș al cuvîntului" care se joacă în tensi unile lingvistice, culturale, estetice, chiar politice. În Elveția ro mandă, această "supraconștiință a scriitorului francofon" capătă accente inedite: Se revelează astfel un nou imaginar francofon, care nu mai este cel al generalităților abuzive, ci al singularităților și tensiunilor creatoare de limbaje." (Lise Gauvin, 1997) Este vorba, acolo, de a circumscrie niște particularități ale vorbirii din Vaud sau din Valois, de pildă, în mijlocul schemelor culturale și sociale și al unei structurări a realului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
această interogație, am investigat o serie de teoretizări pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
63 1.3.3.7. Interdicția de concurență în materia contractului de agenție / 63 1.3.3.8. Regimul juridic al cauzelor de neconcurență / 64 2. Piața relevantă / 67 3. Întreprinderea / 71 Capitolul 3: Raportul juridic de concurență / 79 1. Generalități / 79 2. Subiectele raportului juridic de concurență / 80 3. Conținutului raportului juridic de concurență / 81 3.1. Fondul de comerț / 83 4. Obiectul raportul juridic de concurență / 95 Capitolul 4: Autoritatea de concurență din România Consiliul Concurenței / 97 1. Generalități
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Generalități / 79 2. Subiectele raportului juridic de concurență / 80 3. Conținutului raportului juridic de concurență / 81 3.1. Fondul de comerț / 83 4. Obiectul raportul juridic de concurență / 95 Capitolul 4: Autoritatea de concurență din România Consiliul Concurenței / 97 1. Generalități / 97 2. Organizarea Consiliului Concurenței / 98 3. Funcționare Consiliului Concurenței / 99 4. Atribuțiile Consiliului Concurenței / 100 PARTEA a II-a: PROTECȚIA PIEȚEI Capitolul 5: Înțelegerile între întreprinderi / 107 1. Reglementare / 107 2. Noțiune. Înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
direct sau indirect concurența 79; • entități fără personalitate juridică, cu singura condiție a exercitării unei activități economice și a unei autonomii decizionale și financiare: sucursalele, agențiile, reprezentanțele societăților comerciale, asociațiile în participațiune etc. Capitolul 3 Raportul juridic de concurență 1. Generalități Raportul juridic de concurență este o relație socială patrimonială sau nepatrimonială ivită în sfera activității industriale și de comercializare a produselor, de execuție a lucrărilor, precum și de efectuare a prestărilor de servicii. Specific acestui raport este faptul că el prezintă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
de la cele care marchează onestitatea ei. În această situație, căile procedurale prin care se vor stabili fiecare tip de act ilicit vor fi diferite iar sancțiunile se vor putea cumula. Capitolul 4 Autoritatea de concurență din România Consiliul Concurenței 1. Generalități Consiliul Concurenței este autoritatea națională administrativă în domeniul concurenței care urmărește respectarea legislației în domeniul concurenței, lato sensu, iar în caz de încălcare va aplica sancțiunile prevăzute de lege exercitând astfel forța coercitivă a statului . Astfel, potrivit art. 3 din
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
stat). Sloganul preferat este: "teoria ca teoria, practica ne omoară". O replică la această filosofemă simplistă avem în spusa husserliană că, "idealurile practice nu sunt în nici un fel dotate cu claritate și precizie prealabilă; ele sunt doar anticipate într-o generalitate vagă, ambiguă. Determinarea se obține doar în întreprinderile concrete și cel puțin în favoarea acțiunilor reușite. Atunci, însă, aceste idealuri sunt continuu amenințate de căderea în unilateralitate și de satisfacții premature, care se răzbună sub forma contradicțiilor ulterioare". (Ib. p. 54
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]