4,715 matches
-
romanul politic Un Sosie en cavale este o necruțătoare radiografie și denunțare a regimului comunist din România anilor 1945-1989, și cu deosebire a ultimei perioade ceaușiste (apar demolările etc.), o monografie deopotrivă realistă și mitico-fantastică, vorbind despre teroarea totalitară, suspiciune generalizată și frică, gulag. Dublul ia proporții fantasmagorice, fiindcă el nu înseamnă o singură persoană, ci un șir nesfârșit, urcând în timp „până la nonexistență”, până la origini. Imagine verosimilă a terorii comuniste în România, Un Sosie en cavale este în același timp
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
este știința, adică acea cunoaștere pozitivă a legilor naturii și societății, a întregului univers, care poate fi continuu și progresiv dezvoltată și care poate contribui la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu vremurile precedente în secolul al XIX-lea devine un progres stadial și cu o linearitate care este proiectată în viitor prin formule teleologice din ce în ce mai clare. Întreaga dinamică socială trebuia astfel urmată încât să atingă țeluri evolutive foarte atractive: bunăstare generalizată, pace universală, eliberare prin stăpânirea forțelor naturii, educație pentru toți, sănătate a tuturor etc. Teama anterioară de schimbare devine treptat o teamă de stagnare, astfel că inovația științifică, tehnologică sau socială devine semnul realizării sinelui și a societății. Acum, se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale pentru atingerea unor scopuri naturale odată cu recunoașterea imanenței spirituale a societății moderne) și nici nu accentuează construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și mai ales a caracteristicilor unei tranziții care deja se produce nu în fazele timpurii ale noii societăți și economii, ci în cele în care deja s-au cristalizat semne ale unei reale maturizări. Inglehart consideră valorile sau sistemul credințelor generalizate sau de masă ale „epocii postmaterialiste”, pe când Fukuyama se referă la modul de operare a regulilor ce reglementează raporturile dintre oameni. Ambii vizează, ca și Bell, cultura, deși analiza lor este mult mai puțin istorică, întrucât se concentrează pe schimbările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se referă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici generalizate care au transformat individualizarea într-o fantomă fără trup sau într-o iluzie fără speranță. Controlul social menit să asigure conservarea și perpetuarea acestei stări era atât de exhaustiv, încât societatea părea înghețată. Răsturnarea ordinii comuniste și avansarea pe căile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți, obligatorie pentru o durată cât mai lungă și mai generalizată la niveluri tot mai înalte, a devenit o problemă a fiecărei națiuni. Acesteia i se adaugă învățământul superior universal sau de masă. Modelul industrial de școală sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istoria și o centrează pe acea axă a vieții și a eului personal care se confruntă cu solicitările tot mai numeroase. Unele canale de radio sau televiziune și-au creat o audiență tocmai prin întâmpinarea unor astfel de solicitări din ce în ce mai generalizate. Efectele unor astfel de transformări sunt departe de a fi minore. Pe de o parte, dependența instituțională a vieții personale duce la o scădere dramatică a acelor oportunități de viață în raport cu care individul este îndreptățit și are șanse de formulare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nici politicile sociale tradiționale și nici cele publice ale dezvoltării nu au încă soluții de gestionare a riscurilor, incertitudinilor și inegalităților sociale sau individuale. Într-adevăr, subangajarea, angajarea informală, angajarea part-time sau alternarea angajării cu șomajul au devenit atât de generalizate, chiar dacă în forme neprevăzute, contradictorii, riscante și neuniforme, încât ilustrează o schimbare de paradigmă în funcționarea pieței muncii și un gen nou de diviziune a muncii. Motorul acestei schimbări este reprezentat de solicitările tot mai insistente pentru calificări înalte și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în care multiplicarea numărului de pensionari s-a asociat cu menținerea unor diferențe mici între pensii, indiferent de contribuțiile prealabile, și cu lipsa unei creșteri corespunzătoare a fondului public de pensii. S-a ajuns astfel la o egalizare în sărăcia generalizată a pensionarilor și la o inegalitate structurală a acestora cu restul populației. Înaintarea în tranziție a devenit un mod de consacrare și accentuare a inegalităților sociale. Procesul nu este specific doar României. Perioada de după 1990 este în general considerată ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dominantă ar consta astfel în perseverarea pe căile instituționale tradiționale, în condiții de multiplicare a deschiderilor instituționale noi, pentru a consacra „contra-” sau „retro-instituționalizarea”. În al treilea rând, guvernarea, lipsită de autoritate, privată de politici coerente și bazată pe ineficiență generalizată, induce o lipsă de încredere a tuturor în toate. Individul rămâne singur cu sine și cu gestionarea propriilor probleme, atunci când nu a căzut în dependența de vreo autoritate economică, birocratică sau culturală improvizată. Cele trei instanțe - economică, instituțională și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbarea ordinii economice bazată pe piață, a relațiilor masculine de putere în politică sau a cadrului familial constituit pe baza diviziunii casnice și sexuale a muncii. Mai înainte ne-am referit la faptul că mobilitatea într-o economie de piață generalizată este una a individualităților eliberate sau care se eliberează de orice constrângere familială. Mobilitatea pe deplin liberă pentru toți și disoluția familiei sunt convergente. Pentru a înlătura această convergență distrugătoare a familiei, este nevoie de sacrificiul unuia dintre membrii cuplului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica lumii în care viața individuală este configurată. Ordinea birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau chemarea utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care să pună
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
această dată, își manifestau ostilitatea prin acapararea pământului, naționalizarea de facto fiind botezată drept „colectivizare”. Statul însă se manifesta și prin oameni încurajați la delațiune. Oricine din afara cercului familial, și chiar dinăuntrul său putea fi periculos în acest sens. Încrederea generalizată nu era recomandată, precauția fiind mai potrivită în orice situație. Pe de altă parte raritatea și căutarea de mecanisme de asigurare a nevoilor zilnice conducea la nevoia de a dezvolta relații de cooperare în interiorul grupului de rudenie. Proprietatea asupra pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oferă bani vânzătorului și apoi primește merele. Alteori ordinea operațiunilor este inversată: vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
El contribuie la asigurarea coeziuni acestor grupuri mici, „îi ține” pe oameni împreună. Mai important prin consecințele sale în planul spiritului comunitar este capitalul social de tip bridging. Acesta consistă în rețele relativ dense de relații între grupuri, în încredere generalizată, în încrederea în instanțe exterioare grupului de apartenență (instituții, alte grupuri sociale), în participarea la viața comunității (în asociații formale sau chiar în grupuri informale). Cele două tipuri de capital social nu se exclud unul pe celălalt, fiind complementare. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
grupurile de rudenie. În această perspectivă, participarea în astfel de asociații este mai degrabă un indiciu al prezenței capitalului social de tip bonding. Din punct de vedere al încrederii, cel mai important indicator al capitalului social pare a fi încrederea generalizată, cea pe care Uslander (2002) o localiza a fi direcționată către „oameni pe care nu îi știm și este probabil să fie altfel decât noi”. În Europa sfârșitului secolului XX, în 1999-2001, România se plasa printre țările cu încredere redusă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
degrabă prudenți în relațiile cu ceilalți. Procentul era același și în rural și în urban. Diferențele față de alte țări din estul continentului erau destul de mari (de aproximativ 10 puncte procentuale), în timp ce în jur de o treime din vestici prezentau încredere generalizată, iar în țările scandinave cifra urca la peste 50%. România a cunoscut însă o tendința ascendentă. Unul din cinci români intervievați în valul 2005 al WVS, au declarat că au încredere în oameni, procentajul fiind dublu față de cel înregistrat în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu dificultăți de finanțare a programelor de dezvoltare, cu absența specialiștilor, iar, pe de altă parte, cu lipsa inițiativei de a mobiliza comunitatea și de a găsi resurse alternative. Din alt punct de vedere, liderii locali nu beneficiază de încredere generalizată, ceea ce creează o stare de suspiciune și, în plus, lasă populația fără modele exemplare. Elita locală nu poate mobiliza resurse importante ale comunității tocmai pentru că nu reușește să depășescă afilierile și simpatiile politice pentru a iniția proiecte ce vizează întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
iar contribuția proprie este minimalizată. Există și persoane (eurosceptici) care nu întrevăd nici un avantaj sau avantaje minime din aderarea noastră, dimpotrivă: „Sărăcie mai mare decât e... O vom duce mult mai rău... Pentru că sunt impuneri care se lasă cu prețuri generalizate și la salariile pe care le avem noi...” (pensionar, 55 de ani); „O să sară prețurile” (zilier, 33 de ani); „Decurge totul prea repede, și majoritatea nu înțeleg ce înseamnă” (muncitoare, 31 de ani); „Dacă-i vorba să crești porci de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prezintă consens în ceea ce privește implicarea împreună, la inițiativa primăriei, însă sub controlul permanent a comunității. Sintetizând, Tomșani, Trifești și Hănești urmează patternul general al neîncrederii în oameni și în instituții: scepticismul ridicat în ceea ce privește participarea celorlalți în proiecte comune, constituie o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public. Traian Vuia și Ațintiș îmbină potențialul de încredere interumană cu o precauție explicit exprimată în Atințiș față de autorități. În Zerind, potențialul de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale ale partidelor politice cooperează în interesul comun, dincolo de punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de cele șase localități vorbește despre o relativă neomogenitate a localităților din România. Mai mult, cele trei localități marcate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a fost loc, în toți acești ani, pentru o „ieșire” definitivă în fața „terorii istoriei”? N-a apărut niciodată o soluție religioasă printre posibilele variantele metafizice la îndemână? Cu greu ar fi fost posibil, ne sugerează autorul, în contextul unui ateism generalizat, când până și calendarele creștin-ortodoxe marcau cu caractere roșii zilele de naștere ale cuplului prezidențial și sărbătorile comuniste (p. 59). Forjat, turnat, excavattc "Forjat, turnat, excavat" Ion Manolescu ne introduce în colecția sa de „obiecte pierdute și amintiri inutile”. Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]