3,088 matches
-
Activators of Transcription = transductori de semnale și activatori ai transcrierii) leagă tirozinkinazele receptoare de o serie de sisteme de semnalizare intracelulare, incluzând factori de transcriere, unele dintre ele servind ca adaptori care cuplează tirozinkinazele receptoare la activarea proteinelor RAS. În genomul mamiferelor au fost identificate trei tipuri de protooncogene ras foarte înrudite. Activarea unei protooncogene ras generează carcinomul de vezică urinară, la om. Aproximativ 20% dintre neoplaziile umane se datorează activării protooncogenei ras. Deoarece au fost identificate în genomul unor specii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
RAS. În genomul mamiferelor au fost identificate trei tipuri de protooncogene ras foarte înrudite. Activarea unei protooncogene ras generează carcinomul de vezică urinară, la om. Aproximativ 20% dintre neoplaziile umane se datorează activării protooncogenei ras. Deoarece au fost identificate în genomul unor specii îndepărtate din punct de vedere filogenetic, precum drojdia de bere S. cerevisiae, viermele nematod C. elegans și specia umană H. sapiens, înseamnă că protooncogenele au fost bine conservate în cursul evoluției. Proteina RAS joacă un rol central în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Baltimore și S. Mizutami, pe de alta, au realizat una dintre cele mai neașteptate descoperiri ale biologiei moleculare moderne: faptul că ARN viral al retrovirusurilor funcționează ca matriță pentru sinteza unei copii ADN, sub acțiunea enzimei reverstranscriptaza. Copia ADN a genomului viral se integrează în genomul celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de alta, au realizat una dintre cele mai neașteptate descoperiri ale biologiei moleculare moderne: faptul că ARN viral al retrovirusurilor funcționează ca matriță pentru sinteza unei copii ADN, sub acțiunea enzimei reverstranscriptaza. Copia ADN a genomului viral se integrează în genomul celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe care au numit-o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Copia ADN a genomului viral se integrează în genomul celulei gazdă și, prin funcționarea sa, induce transformarea malignă. În anul 1978, M.S. Colett și R.L. Erikson au demonstrat că sarcomul Rous este indus prin activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activitatea unei gene speciale, aflată în genomul ARN al virusului, pe care au numit-o oncogena virală și au simbolizat-o v-src. Cu enormă surprindere, Bishop și Varmus (1978) au descoperit și alt fapt, cu totul neașteptat, acela că în genomul celulei gazdă se află o genă omoloagă oncogenei virale, desemnată c-src. După ce s-a lămurit originea oncogenei virale, gena celulară a primit denumirea de PROTOONCOGENĂ. Doolittle și colaboratorii (1983) au descifrat funcția oncogenelor, descoperind că oncogena virală v-sis este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din gena celulară normală pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru factorul de creștere derivat din plachete (PDGFB). Supraexpresia unui astfel de factor stă la originea procesului de proliferare celulară necontrolată. Descoperirea a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a generat o legitimă întrebare: cum este oare posibil să existe gene similare în genomul viral și în genomul celular, între care nu există nici un fel de legătură filogenetică? Prima explicație oferită de cercetători a fost aceea că de la început, genomul celular a avut ca element esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
esențial și gena care reglează, prin proteina sa, rata normală a diviziunii celulei. O astfel de genă care controlează proliferarea celulară se bucură de atributul primordialității. În procesul de infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
infecție și multiplicare virală a VSR, multiplicare dependentă în totalitate de genomul celulei-gazdă, a avut loc și un eveniment de înglobare a unei gene de control al proliferării celulei gazdă. Gena celulară preluată de virus a devenit parte componentă a genomului particulelor virale progene dar care, suferind mutații succesive, a fost convertită într-o oncogenă virală, prin a cărei funcționare induce o proliferare anarhică a celulei gazdă, ceea ce reprezintă în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în fond, transformarea malignă a acesteia. Primordialitatea genei celulare implicată în asigurarea controlului proliferării celulei gazdă este motivul pentru care ea a fost denumită PROTOONCOGENĂ. Oncogena virală omoloagă este o variantă, respectiv o derivată a protooncogenei, devenită parte integrantă a genomului retroviral și care induce transformarea malignă a celulei gazdă. Analiza secvenței de nucleotide a v-src și a c-src a confirmat filiația v-src/c-src. Pe baza acestor date, a fost elaborat conceptul sau paradigma PROTOONCOGENEI care a reprezentat una dintre cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
filiația v-src/c-src. Pe baza acestor date, a fost elaborat conceptul sau paradigma PROTOONCOGENEI care a reprezentat una dintre cele mai mari realizări conceptuale ale biologiei moleculare de la sfârșitul secolului al XX-lea. Ea are la bază constatarea că în genomul celulei eucariote, de la cele mai simple celule (protoctiste) până la om, există gene normale care controlează reglarea creșterii și diviziunii celulare (proliferarea celulară). Aceste gene au fost numite PROTOONCOGENE. Cât timp protooncogenele funcționează normal, celula eucariotă se divide normal, în conformitate cu rigorile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN în genomul unei celule gazdă normale induce transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformarea malignă a acesteia. Elementul transformant din genomul viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
viral este un element genetic discret, adică o oncogenă, așa cum este gena antigenului T din genomul virusului SV 40 sau gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă identificată în carcinomul de vezică urinară de la om, s-a dovedit a fi un omolog celular al oncogenei H-ras, din genomul virusului sarcomului Harvey. Tot astfel, protooncogena activată ca oncogenă în carcinomul pulmonar la om reprezintă omologul oncogenei virale a sarcomului Kirsten, fiind desemnată K-ras. Aceste constatări, cu totul neașteptate, au stat la baza reunificării studiilor de biologie moleculară asupra cancerului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
selectivă avantajează tocmai celulele în care rata diviziunii este foarte rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în care rata diviziunii este foarte rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul lor o oncogenă de origine celulară se numesc virusuri transductoare. Oncogenele retrovirusurilor au fost preluate din ADN celular, în cursul evoluției relației retrovirus-celulă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component intrisec al genomului viral. Retrovirusurile care poartă în genomul lor o oncogenă de origine celulară se numesc virusuri transductoare. Oncogenele retrovirusurilor au fost preluate din ADN celular, în cursul evoluției relației retrovirus-celulă gazdă. Prima dovadă a prezenței unei gene cu capacitate transformantă, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]