2,818 matches
-
din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon; accentuala; flexionara; SVO; a trecut de la tipul sintetic, flexionar din engleză veche, la un caracter tot mai analitic, cu o topica rigidă, în engleză medie și modernă vechea engleză: runica germanica, apoi latină, adusă de scribii irlandezi în sec. VIII. Ortografie etimologica (nu există corespondență între ortografie și pronunțarea actuala: mai multe grafeme pentru același fonem, aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Parisului) stă la baza limbii literare. Iulius Cezar a cucerit întreaga Galie (în care se vorbea galica, o limbă celtica) limba latină transformîndu-se treptat în franceză, deși în sec. V d.C. teritoriul a fost invadat de către franci și burgunzi (populații germanice). Franceză veche, sec. IX-XIV (cea mai veche atestare Leș Serments de Strasbourg - 842 - Jurămintele de la Strasbourg, un tratat de alianță între fiii lui Carol cel Mare, considerat și cel mai vechi text romanic cunoscut). Franceză medie (sec. al XIV - sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe țărmul Mării Nordului; constituia verigă de legătura dintre saxona și daneză; vechea frizonă, pînă în sec. al XV-lea; vorbită în state diferite (Germania, Danemarca, Olanda) cu mari diferențe dialectale; limba cea mai apropiată de engleză veche familia indo-ramura europeană, germanica, grupul occidental latină 118. fula (fulfulde, pular; peul - fr.) vorbită de etnia fulani în aproximativ 20 de țări din Africa Centrală și de Vest, din Senegal pînă în Camerun și Sudan; statut semioficial în Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Burkina Faso, Niger
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a continuat să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să fie folosită că limba uzuală. În România se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 128. gondi N India (Madhya Pradesh, Gujarat, Andhra Pradesh, Maharashtra, Chhattishgarh) familia dravidiana, ramura centrală, grupul gondi-kui devanagari, telugu, gondi 129. gotica LM; sec. IV-IX d.C.; în Crimeea ar fi supraviețuit pînă în sec. XVII; cea mai veche limba germanica atestata; Goții au migrat din regiunea scandinava ocupînd zona dintre Oder și gură Vistulei; episcopul vizigot Wulfilas (311-383), aflat în regiunea Daciei, traduce Biblia în limba gotica (aprox. 350 d.C.) după texte grecești și latine, utilizînd o scriere proprie de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în limba gotica (aprox. 350 d.C.) după texte grecești și latine, utilizînd o scriere proprie de 27 de litere; în sec. al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153. igbo O Nigeria (regiunea Biafra); N Guinea Ecuatoriala familia nigero-congoleză, ramura atlantic congoleza, grupul benue-congolez, subgrupul igboid; tonala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
celtica insulara, grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda, insula ferita de alte contacte lingvistice. Păstrează multe particularități arhaice (de exemplu continuă cele patru cazuri ale flexiunii nominale din germanica comună). Islandeza veche durează pînă către 1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1250, după care evoluează treptat spre islandeza nouă care începe din sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164. italiană O Italia, Elveția, Șan Marino, Vatican Mari comunități de imigranți în SUA, Argentina, Brazilia și Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
anatoliană; SOV lidiana, derivată din alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alfabetul grec 218. limbajul semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Surinam, Antilele Olandeze, Aruba După unii lingviști neerlandeza ar avea două dialecte, olandeză propriu-zisă și flamanda; după alții, acestea sînt limbi separate; olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în sec. XVII în Africa de Sud din Java s-a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
neerlandeza ar avea două dialecte, olandeză propriu-zisă și flamanda; după alții, acestea sînt limbi separate; olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în sec. XVII în Africa de Sud din Java s-a transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două forme oficiale cu drepturi egale: 1. nynorsk ("neo-norvegiana"), numită landsmål ("limba națională" înainte de 1930) și 2. bokmal ("limba cărții") anterior numită riksmål ("limba țării"), un amestec de daneză și norvegiană. Peste 85% dintre norvegieni folosesc bokmal. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul nubian; tonala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tswa 8.2. CLASAMENTUL LIMBILOR LUMII DUPĂ NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii latine clasice, 811.134.2'24 Cunoașterea practică a limbii spaniole, 811.163.1'366.53 Numărul (singular, dual, plural) în limba slavă veche bisericească 811.1/.2 Limbi indo-europene 811.1 Limbi indo-europene, în general 811.11 Limbi germanice 811.111 Limba engleză. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.111'01 Anglo-saxonă (Engleză veche), 811.111'04 Engleză de mijloc 811.112.2 Limba germană (Limba germană standard scrisă). Specificați fazele prin '0... Exemplu(e) de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
110, 126, 135, 137, 138, 145, 162, 163, 164, 168, 227, 228, 231, 250, 259, 263, 264, 265, 269, 270, 293, 295, 296, 313, 318, 321, 322, 323, 326, 327, 329, 334, 337, 339, 344, 345, 346, iudeo-~ 269, 272 germanica 50, 55, 66, 70, 71, 97, 98, 125, 136, 137, 138, 139, 141, 145, 148, 150, 151, 157, 161, 162, 163, 164, 232, 238, 251, 254, 257, 258, 260, 261, 262, 263, 264, 266, 269, 271, 280, 281, 287, 288
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]