1,784 matches
-
biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de: Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie Icterul prehepatic (hemolitic) Icterul hepatocelular Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul CrieglerNajar Icterul obstructiv: tumoral, litiazic Colestaza de sarcină. Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cerești (cer, soare, lună, steleă și simboluri terestre (vulcani, ape); Mircea Eliade, în Tratatul de istorie a religiilor, consideră că există două categorii de simboluri: uraniene (ființe cerești, zei ai furtuniiă, simboluri ctoniene (pietre, pământ, femeieă, simbolurile spațiu și timp. Gilbert Durand clasifică simbolurile având la bază principiile propuse de către antropologia structurală, utilizând ”o metodă cu totul pragmatică și relativistă, bazată pe convergență, pentru a repera vastele constelații de imagini, ce reprezintă o anumită constanță”. El descoperă o serie de legături
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
din Bogota. În Brazilia trăiesc numeroase familii venite din țară cca 20.000 persoane. La Săo Paulo se află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic în România pe care o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian - medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
caso che questo metodo risulti congeniale alle diplomazie, le quali vedono în questo un sistema garanțe della sovranità nazionale, a differenza del metodo federalista e funzionalista che vogliono espropriare gli Stați della loro sovranità, anche se con metodi diverși. 6 Gilbert, Storia politică dell'integrazione europea, Bari, Laterza, 2005, p. 64. 7 Hans von der Groeben,,The European Community: The formative Years, Bruxelles, European Commision, 1985, pag.39. Questa era anche l'opinione che Hans von derGroeben, secondo rappresentante tedesco, aveva
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
aveva sul generale, che sintetizzò la situazione francese della Quarta Repubblica: "La Francia della Quarta Repubblica avrebbe approfittato volentieri delle opportunità offerte dal trattato di Romă, mă difficilmente sarebbe riuscita a imporre le radicali riforme interne che questo comportava". 8 Gilbert, Storia politică dell'integrazione europea, Bari, Laterza, 2005, cît. p. 71. În altri termini, îl generale proponeva un nuovo metodo di unificazione europea: "Egli proponeva, un mutamento radicale degli obiettivi e dei metodi di unificazione europea. Un cambiamento che, vale
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nel climă di guerra fredda în cui și trova îl mondo, ogni cosa passa în secondo piano pur di garantirsi la protezione americană". 13 S. Hoffmann, De Gaulle, Europe and the Atlantic Alliance, în Internațional Organization, 18, inverno 1964, în Gilbert, op. cît., pp. 72-73. A questo proposito, importante è la considerazione di Hoffman sugli obiettivi di de Gaulle per l'Europa: "Îl Generale, un nazionalista francese, è anche un nazionalista europeo. La sua preoccupazione per l'Europa non viene capita
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Io ritengo che un'Europa unită sarà în grado di svolgere una funzione più incisiva nella difesa comune [...] unirsi agli Stați Uniți e ad altri Paesi nel ridurre le barriere commerciali, risolvere i problemi di carattere monetario e merceologico". 15 Gilbert, op.cit, pp. 76: "Îl 15 maggio del 1962 dichiarò che l'Europa era troppo dipendente dagli Stați Uniți e rigettò l'idea che essa potesse essere governata da istituzioni sopranazionali come una fantasia degna delle Mille e una notte
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Bretagna desiderava unire i noștri sforzi con i voștri; e unirsi per promuovere, attraverso la CEE, la massima formă possibile di unità europea". 17 S. Hoffmann, De Gaulle, Europe and the Atlantic Alliance, în Internațional Organization, 18, inverno 1964, în Gilbert, Storia politică dell'integrazione europea, Bari, Laterza, 2005, p. 80: "Sbattere la porta alla Gran Bretagna [...] gli sembrava meno dannoso per la sua politică [di costruzione di un' Europa forțe e indipendente] del disastro rappresentato dall'eventuale ingresso della Gran
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
all'idea sovranazionale, se și acconsentisse di [...] creare nell'ambito del Piano Fouchet, una commissione politică europea composta da funzionari indipendenti dai loro governi nazionali, incaricati di difendere l'interesse comunitario. 20 C. G. Anta, op. cît., p. 93. 21 Gilbert, op. cît., p. 89: "Essendo stato gettato îl guanto la Francia lo raccolse e lo usò per schiaffeggiare la Comunità. Îl 6 luglio 1965, la Francia ritirò îl suo rappresentante permanente da Bruxelles e annunciò che non avrebbe partecipato alle
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
è particolarmente presente nella stessa relazione elaborată dalla commissione, în cui și afferma che "îl centro delle decisioni di politică economică eserciterà în modo indipendente ed în funzione dell'interesse comunitario, un'influenza decisivă sulla politică economică della Comunità" 26 Gilbert, op.cit., p. 99. Verdel voleva dotare îl Parlamento di maggiori poteri, principalmente di maggiori poteri di sospensione di tutte le proposte, în modo tale da armonizzare le diverse legislazioni nazionali.. . Bibliografie ANTA, C. G., Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Marzorati, Milano, 1973. C. de GAULLE, Mémoires d'espoir, Plon, Paris, 1971, ÎI voll. Idem, La France seră la France. Ce que veut Charles de Gaulle, Rassemblement du Peuple Français, Paris, 1951. Idem, Mémoires, Gallimard (Collection Bibliothèque de la Pléiade), 2000. GILBERT, M., Storia politică dell' integrazione europea, Roma-Bari, Laterza, 2005. H. von der GROEBEN, The European Community: The formative Years, Bruxelles, European Commision, 1985. HARTLEY, A., Gaullism. The Rise and Fall of a Political Movement, Routledge&Kegan Paul, London 1972. HOFFMANN
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
și Wysocki, 1984). Mulți au încercat să le clasifice, în vederea unor aplicații industriale (industriile alimentare sau cosmetice). Iată o clasificare destul de completă (zece tipuri de arome) propusă de un ghid de vinuri. Exemple de mirosuri (după L’Art du Vin, Gilbert și Gaillard, 1999) Tip de aromă Exemple Mirosuri de fructe Măr, pară, strugure, zmeură, lămâie, grepfrut etc. Mirosuri de flori Violetă, garoafă, trandafir, tei, verbină, măceș, iasomie etc. Mirosuri balsamice Brad, arbore de balsam (arbore cu rășina foarte parfumată), pin
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o formă severă sau suprainfecție bacteriană În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de: Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie Icterul prehepatic (hemolitic) Icterul hepatocelular Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar Icterul obstructiv: tumoral, litiazic Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). 7.4 Tratament Nu există tratament specific
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și în special al lui Maurice-René Simonnet, au fost create Cahiers de Notre Jeunesse ca replică la revista lui Peguy, Notre Jeunesse. Simonnet, secretar general al Tineretului Studențesc Creștin din zona neocupată, a dus o activitate intensă împreună cu alții, ca Gilbert Dru sau Jean-Marie Domenach, pentru a dezvolta rezistența spirituală. În noiembrie 1943, Gilbert Dru a fondat, împreună cu Simonnet, mișcarea Tineretului Creștin Luptător. Mulți dintre acești tineri, ca de exemple Henri Bourbon, care ulterior avea să conducă France-Forum împreună cu Étienne Borne
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Jeunesse ca replică la revista lui Peguy, Notre Jeunesse. Simonnet, secretar general al Tineretului Studențesc Creștin din zona neocupată, a dus o activitate intensă împreună cu alții, ca Gilbert Dru sau Jean-Marie Domenach, pentru a dezvolta rezistența spirituală. În noiembrie 1943, Gilbert Dru a fondat, împreună cu Simonnet, mișcarea Tineretului Creștin Luptător. Mulți dintre acești tineri, ca de exemple Henri Bourbon, care ulterior avea să conducă France-Forum împreună cu Étienne Borne, au difuzat Cahiers du Témoignage chrétien, elaborate la Fourvière de părinții iezuiți Pierre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ar fi cardinalul Baudrillard, Philippe Henriot sau Xavier Vallat. După eliberare, realitatea rezistenței creștine era de necontestat. În timpul ocupației, creștinii care au opus rezistență, au reflectat la formule politice pentru perioada de după război, depășind PDP-ul. În vara anului 1943, Gilbert Dru a conceput, la Lyon, programul unei vaste adunări a democraților de inspirație creștină și a acelora de apartenență laică, avînd la bază personalismul. El l-a contactat pe Bidault, în care vedea un conducător înnăscut. Acesta se afla în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
personale dintre conducătorii calificați și responsabili. Să îmbunătățim randamentul muncii care se face printr-o legătură, în intervalul dintre întîlniri, prin grija unui secretar permanent ales de comun acord"4. Această poziție pragmatică era completată de aceea exprimată de Jean Gilbert în cadrul Biroului Executiv al MRP (20 mai 1949), care nu lăsa nici cea mai mică șansă visului sau mitului: el se declara partizanul neacceptării "unui prea mare sentimentalism în relațiile cu creștin-democrații" și, făcînd aluzie la belgianul Paul Van Zeeland
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
d'Europe, Paris, 1993, pp. 56-60. 19 Étienne FOUILLOUX, "Rite, Confession, Nation en Europe médiane (1917-1939)" in J-D. DURAND și R. LADOUS (coord.), Histoire religieuse. Histoire globale. Histoire ouverte. Mélanges offerts à Jacques Gadille, Paris, 1992, pp. 407-421. Vezi și Gilbert VINCENT, Jean-Paul WILLAIME (coord.), Religion et transformation de l'Europe, Strasbourg,1993; Georges MINK, Jean-Charles SZURECK, Cet étrange post-communisme. Rupture et transitions en Europe centrale et orientale, Paris, 1993, 366 p.; Patrick MICHEL (coord.), Les religions à l'Est, Paris
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bureau of Statistics (diferiți ani). Direction of Trade. New York. Isaak, Alan C. (1969). Scope and Methods of Political Science. Homewood, III.: Dorsey. Jaeger, Werner (1939). Paideia: The Ideals of Greek Culture, vol. 1. Traducere dup) a doua ediția german), de Gilbert Highet. New York: Oxford University Press. Jervis, Robert (1976). Perception and Misperception în Internațional Politics. Princeton: Princeton University Press. (ianuarie 1978). ,,Cooperation under the security dilemma”. World Politics. vol. 30. Johnson, Chalmers A. (1966). Revolutionary Change. Boston: Little, Brown. Johnson, Lyndon
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
our Changing Order. New York: Viking, 1954. Vital, David (1967). The Inequality of States. Oxford: Oxford University Press. Von Laue, Theodore H. (1963). ,,Soviet diplomacy: G. V. Chicherin, People’s Commissar for Foreign Affairs 1918-1930”. În Gordon A. Craig și Felix Gilbert (editori), The Diplomats 1919-1939, vol. 1. New York: Atheneum. Wallerstein, Immanuel (septembrie 1974). ,,The rise and future demise of the world capitalist system: concepts for comparative analysis”. Comparative Studies în Society and History, vol. 16. Waltz, Kenneth N. (1954). Mân, the
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care sunt imaginile dominante dintr-o epocă, cum se formează imaginea unui anumit obiect într-un context dat și într-o situație concretă, care sunt elementele care influențează imaginea, în multitudinea formelor pe care aceasta le poate avea. Astăzi, prin Gilbert Durand și J. J.Wunenburger, studiul imaginii presupune studiul imaginarului, investigarea memoriei simbolice și a imaginației, imaginea depășind planul reprezentărilor colective și sociale intens investigate de psihologia socială. Așa cum vom vedea în primul capitol, imagologia a debutat în Europa de Vest, unde
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de informațiile esențiale pe care le oferă despre formele de manifestare ale lucrurilor, care contribuie la structurarea unității conceptului. Tocmai această unitate este cea care impune regula ce determină reunirea diversității însușirilor și sensurilor într-un tot care constituie imaginea. Gilbert Durand propune o critică a abordării fenomenologiei imaginii a lui Jean Paul Sartre, susținând că, deși acesta are "meritul incontestabil de a fi făcut efortul să descrie funcționarea specifică a imaginii"115, deosebind-o de comportamentul perceptiv, ajunge în final
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
e plină dintr-o dată și smulsă înlănțuirii timpului"117. Astfel, din punctul de vedere al lui Durand, imaginația este mai importantă chiar și decât gândirea, fiind cea care face legătura dintre imagine 118 și simbol 119. La fel ca și Gilbert Durand, J.J. Wunenburger abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
iar viziunea pe care o propun reprezintă o parte din procesul devenirii întru ființă. Din acest motiv, deși sunt diferite între ele, miturile sunt considerate adevăruri care nici nu se exclud reciproc și nici nu sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
adevăr în Grecia Antică, București, Editura Eminescu, 1984. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975. Dunbar, George L., Evaluating research methods in psychology: a case study approach, Oxford, The British Psychological Society and Blackwel Publishing, 2005. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Madga Jeanrenaud și Silviu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]