1,798 matches
-
E greu să capeți sentimente gingașe de la un bărbat cu brațe de oțel și pectorali umflați, de halterofil. Un om de fier. Zice că Împiedică revărsarea de emoții gingașe. Nu m-am gândit la asta. Ce știe ea despre emoțiile gingașe? E doar un tip care Îi stă Între picioare - amantul ei e Fiecare. Nu, Oricare. Se spune că tipii care se umflă așa - „eu am fost o slăbătură de patruzeci și cinci de kile“ - că tipii de genul ăsta sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
acum după el, dar e o scroafă și mâine o să uite de el. Cred că soră-mea e o scroafă. Dacă el are prea mulți mușchi, atunci ea are prea multă grăsime. Pieptul ăla umflat nu Împiedică revărsarea de sentimente gingașe? Ai spus ceva? — Nici o vorbă. — Uneori, noaptea, ultimul lucru pe care Îl fac Înainte să adorm e să trec printr-o Întreagă listă de indivizi și să Îi fac pe toți porci. Cred că e o terapie minunată. Îmi curăț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu care cumva să pomenească ceva despre defectul noului născut. De cum dă cu ochii de copil, Bulișor, tot învârtindu-se prin jurul lui, începe cu mici complimente: Ce copil frumos aveți... și ce trăsături fine are... sigur vă seamănă... Ce mânuțe gingașe și ce zâmbet de îngeraș... (Părinții lui Bulișor devin din ce în ce mai agitați) Dar de văzut vede bine copilul? întreabă Bulișor. Da, desigur, îi răspunde mama copilului, dar de ce? Că dacă trebuie să poarte ochelari... ați cam pus-o! Creața râdea cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cinci pe zi, Îți ai seama cît timp mi-ar lua... — Vă e rău? — Da, puțin. Întindeți-vă. Durerea de cap și greața mi-au Îngustat mult raza vizuală și toate simțurile Îmi erau concentrate cu nerușinare asupra mîinii ei gingașe pe care și-o pusese pe brațul meu, de parcă aceasta ar fi constituit centrul cosmosului. M-am plecat puțin Înainte, luptîndu-mă disperat cu voma ce-mi dădea tîrcoale din clipă-n clipă. Pentru prima oară treceam de ușa acelei camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
al malurilor; tremura cu zvon moale, neîntrerupt; și în zvonul lui, în singurătate, pe oglinda mișcătoare a undei, câteodată, dintr-un tufiș, ca dintr-o hrubă de întuneric, răsărea, neclintită, ca tăiată din lespede, o căprioară cenușie, într-o mișcare gingașă de oprire. Altfel era o tăcere așa de grozavă: mă opream și dintotdeauna îmi auzeam bătaia inimii în coșul pieptului. Rar glas de corn tremura departe și răzbătea până la mine înăbușit, trist, ca din fundul pământului. Treceam printre fagi uriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
șoproanele vitelor. —Gospodăria mea e foarte sumară... șoptea cuconu Jorj, c-un ușor zâmbet de stânjenire pe față - dar aici nu putem face altfel. Suntem în pământuri nouă. Ea îl privi zâmbindu-i dulce. Era într-adevăr foarte frumoasă și gingașă domnița lui Avrămeanu, și bordeienii o observau cu uimire, grăindu-și încet la ureche: „Vorbesc franțuzește...“ mormăi Faliboga, cătră Iana. Cred că nici vara nu-i mai frumos aici... ciripi cuconița iar, surâzând și întorcându-se ușurel în loc... — Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vecin cu isteria, începu să deseneze pe pereții murdari și pătați ai casei. Desenă în jurul pozelor cu bebeluși agățate de Ammaji. Copii care mâncau terci, care pozau cu păpuși și puișori pufoși de găină, care făceau tumbe. Bebeluși grăsuți și gingași și băieți care, spera Ammaji, vor reuși prin vreun misterios proces osmotic, să influențeze formarea nepoțelului ei. Kulfi desena în jurul acestor poze și uneori peste ele. Desenă un heleșteu întunecat, dar plin de pește colorat. Un câmp de ananași strălucitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
jos și s-a masturbat A fost cea mai bună. În timpul celor trei zile pline am fost refuzați cu scuzele de rigoare de două ori. Fielding spunea că Shakespeare le făcea să persiste, era ceva legat de exaltarea cauzată de gingașa strângere de mână a artei. De fiecare dată mă întrebam dacă Fielding nu le încuraja pe fetele astea în celălalt sens. Dar el nu spunea decât: „Uite-i umărul, moșule“ sau „John, se prezintă la tine“ sau „Cred că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
curele, pipăieli, fără un al treilea. S-a dezbrăcat repede. Are niște chiloți foarte mișto, dar nu prea merită osteneala să le dai atenție. Martina a pornit-o spre baie pe picioarele ei lungi și bronzate, interiorul coapselor având curburi gingașe ca articulația unei pensete (șoldurile late, spatele curbat dar lipsit de robustețe, bronzat, planturos). Apoi s-a întors, o revenire plină și frontală, carnea dând primele semne de fragilitate, având primele amprente ale trecerii timpului, ale morții, dându-ți certitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Sebastian. Ce este? mi-a rostit Sebastian în ureche. Te-am speriat? —Nu, normal că nu. M-am întors în timp ce mă ținea în brațe. Se uita în jos la mine cu drag, cu ochii de culoarea metalului, dar mult mai gingași. M-am ridicat pe vârfuri și i-am dat părul pe spate. S-a aplecat și m-a sărutat ușor pe buze. Vasul s-a legănat sub picioarele noastre. — Ar trebui să fie miezul nopții, a spus, nu patru după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
toacelor, un văl de sonorități vechi, știute, toropitoare, voievodale. Era ceasul în care veneau și cei doi orbi să-și soarbă berile. Din cine știe ce perverse porniri ale neputinței, se pipăiau cu limbile pe obraji, parcă se gustau, descoperindu-se cu gingașe uimiri. Îi urmăream dincolo de silă, ca în fața unei revelații ultime a animalului din mine, hipnotizat parcă de felul lor de a se cerceta. Eram convins că, în acele momente, ei se percepeau cu aceeași intensitate cu care și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pe geam, Noimann privea cu gândurile duse cîmpul ce se rotea mereu În dreapta și În stânga lui. În minte Îi răsuna acum un alt catren al lui Khayyam: „Pulberea de sub piciorul nătărăului din viață fost-a palmă de frumoasă, fost-a gingașa ei față. Cărămizile zidite În serai cu zeci de creste fost-au degete de sfetnici și Încoronate țeste.” Instinctiv, medicul privi În jos: nicăieri nu se vedea nici urmă de pulbere. Iarba care năpădise pe moment trenul dispăruse și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sigur că se putea, de ce să nu se poată?! În viața aceasta, ca și În cealaltă, totul e posibil, medită Noimann. Iar rămășițele ființei dragi devenită praf și pulbere nu erau scutite de peripeții. Nu era prea plăcut ca fosta gingașă mână sau delicata față, transformată Într-un fir de praf, să nimerească Într-un muc de țigară, aruncat pe jos, sau Într-o flegmă, sau mai știu eu ce, Își spuse medicul. Cât privește nătărăul din viață, ei bine, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Așa-i. Acolo au plecat păsările călătoare. Radu: Dacă trece iarna grea Sigur le vom revedea. Prezentator. Au trecut trei luni geroase, vin și zile mai frumoase și, la poarta timpului bate încet-încetinel, delicatul clopoțel. Radu: Cine e? Prezentator: E gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
urmări Și răsplată voi primi.. Fata babei: Cum să spăl și să fac treabă, Cînd eu am mânuțe moi? O să-mi rup ia cea nouă Cocoțându-mă în păr. Și fântâna cea murdară, Și cuptorul cel stricat, Cu așa mâini gingașe Cum să le fi curățat? Și-apoi mă grăbesc acum Nu pot să-ntârzii pe drum. Merg s-o iau pe sora mea Acum ne vom împăca . Și-mpreună vom pleca La balul de la palat. Prezentatorul 7: Toată lumea chefuia, Bea
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cărăbuș și-l cerceta curioasă; avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le studieze cu interes. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată pe iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. Era o mogâldeață de om! Părul, de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși, verzi ca nemărginita câmpie, obrajii albi ca spuma laptelui, dau chipului ei aura unui înger
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
s-o apuc, E-o grea și dulce parcă-ntunecare Iar pașii mei, doar înspre tine duc; Nespusul chin, cum poate să cuprindă Atât de dulce împăcare-n el Și din adânc, speranța s-o aprindă, Ca raza vie-ntr-un gingaș inel?...
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
timpul nu-i prezent Să ne păstreze umbra, din clipe fericite, Nici pescărușu-acela, ce mă striga strident Prin vocea ta pornită, oricum, ca să-l imite... În străveziul apei, conturul de atunci, Plecat la întâmplare, mai bântuie prin valuri, Iar sentimentul gingaș, nevrând ca să-l arunci, Pe mare hoinărește și-n unda dintre maluri... Ce-l soarbe și-l împinge, mereu spre infinit, Până-n uitări aride, de dincolo de vrere, În care nesfârșitul, cu mine logodit, Încearcă să mă poarte, pe zariști de
?NTOARCERE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83813_a_85138]
-
frământă? ― Câte nu-l ard pe om, mai ales la tinerețe?! ― D-apoi cine te oprește să ți le împlinești, omule? Tânăr ești, de libertate nu te poți plânge. Lumea îi largă... ― Îi mai bine să nu vorbim de treburi gingașe, jupâne. Amu’ aș vrea să te întreb ce se mai aude printre oameni? ― Deocamdată îi liniște. ― Ai aflat cumva când se întorc negustorii cu mirodeniile de la Galați? ― Nu duce grijă, că ți-oi da știre la vreme. Aștept să sosească
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cană cu apă. S-a întors repede. A udat prosopul adus cu ea și i-a șters fața, lăsându-i-l pe frunte. S-a dus ca vântul până la grajd. Băiatul tocmai așeza o pătură pe spatele iepei. Era mai gingașă la frig... „Petruță. Hai fuga. A leșinat!”... Flăcăul n-a întrebat nimic, ci a urmat-o... „Hai să-l ducem în bucătărie. Poate la căldurică se trezește”... Cu mare greu, au reușit să-l așeze pe patul unde de obicei
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îți amintești de ele. Printre acestea, îți atrag atenția bobocii mândri sau florile învolte ale trandafirilor de toate soiurile și culorile, sau te opresc din cale buchetele mărețe de liliac alb sau mov, cu florile simple sau bogat bătute! Boschetele gingașe, ce parcă ascund taine de nedezlegat, își înalță trufașe crengile, împletindu-le în baldachine, pe sub care treci înfiorat de plăcută și neobișnuită emoție, de parcă ai trece pe tărâmul poveștilor din "O mie și una de nopți"! Lacul albastru-verzui oglindește siluetele
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
îngrijorat drumul. Alteori era o melancolie ușoară și covârșitoare. în seara aceea era o dizolvare totală în umbrele fine. Subt lumina palidă, trupul îi sta inert ca și al obiectelor din odaie și gândurile, simțirile, încetîndu-și freamătul, ațipeau, plecând capete gingașe pe umărul fericirei. Dispăru în somnul ușor al conștiinței un timp incalculabil. Până când Lina îi puse mâna pe umăr și o chemă. îi surise. Nu ar fi putut spune de unde se întoarce, dar se odihnise în spațiul blând al 84
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
oare se curățase cerul?. Era încă lumină mare! In miezul viu al Cetății, sufletul îi poposi surâzător. li simți cu bucurie zidit în iubirea ei ocrotitoare. Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închisese acolo în zidurile trainice, odată cu trupul gingaș al femeiei, un simbol fericit. VII Pe Piața Palatului, cum Mini căuta să se strecoare printr-o încurcături a tramvaiului cu trăsuri și automobile, pătrunsă puțin de răceala care se desprindea din ceața de toamnă a zilei de noiembrie, zări
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
În memoria-mi încărcată de nostalgii revin tot mai insistent versurile catrenului pe care l-am dedicat florilor de tei: Parfumul vostru sublim a inspirat Pe cei ce-n universul poeziei au intrat. Fiți binecuvântate de oameni și de zei, Gingașe și miraculoase flori de tei! Florile Totul a început de la dragostea mea pentru flori manifestată încă din copilărie și s-a perpetuat și amplificat de-a lungul anilor. Când am început să explorez pe propriile picioare curtea, livada și grădina
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
variate, cu un aer ciudat, viclean. La un capăt, este o intrare, mai mult o despărțitură decât o ușă. Un candelabru roz de sticlă atârnă din tavan. De cealaltă parte a ușii se aude susurul unei fântâni și un râs gingaș de femeie, dar lui Pran nu i se dă voie s-o ia în direcția aceea. Este împins pe alte câteva scări, care ajung într-un turn sub bolta cerului, unde este întâmpinat de un vânt rece și de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]