4,781 matches
-
românești, Editura Elion, București; Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București; Ghinoiu, Ion, (1999), Zile și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București; Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București; Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Iași, Editura Junimea; Maiorescu, Titu, (1882), Literatura română și străinătatea, în Convorbiri literare; Petrescu, Camil, (1936), Suflet național, în Teze și antiteze, București. Referință Bibliografică: SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
deosebit pentru mine să-i urez succes în viață,săînvețe, săfie sănătoasăși săcânte acele melodii nemuritoare pe care le ascultăde la iubitul ei tată, maestrul IonuțSidău, de la bunicii ei și de la oamenii din satul Săpânța. Săducămai departe cântecul, portul și graiul Maramureșului. BRAVO MĂRIUCA!!!... TE IUBIM. A consemnat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: Medalion MĂRIUCA SIDĂU / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul IV, 18 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile
MEDALION MĂRIUCA SIDĂU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352269_a_353598]
-
spală nici Cristos, Iadul te va înghiți și prin gând să nu îți dea C-ai să scapi făr' a plăti, pus la cazna a mai grea, Doar că pân' atuncea, vai! Limba ți se va scurta, Ca, rămas fără de grai, să nu poți, de chin, urla, Vei fi ars și-apoi prăjit în cazanul cu catran, (Înălțând la cruci, smerit, rotind ochii prin tavan) Os cu os, de la picior pân' la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
prin trecerea timpului teluric, poetul-om încearcă o traversare a acestei limite și, atunci când constată plusul și minusul ca poli de atracție: “Armonie / Armonie ... ” se întreabă “când?” “Iubito, cu fața de mort, / Fecioară uitată în turn, / Plângând în balcon / Cu grai monoton, / Cu suflet taciturn, / În visul meu te port” (Psalm, 1965:144). Nemăsurarea timpului este o altă caracteristică a trăirii într-o altă dimensiune a poetului. Pentru el timpul nu există ca sistem de măsurare a vieții fiindului, pentru că el
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
cel dintâi voivodat;iar în zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete mari, atâtea pagini frumoase și înălțătoare în istoria neamului nostru( ... În ea s-au păstrat neatinse și firea și graiul, și poporul românesc( ... .)băștinașul mandrei Oltenii e pretutindenea”cruce de voinic”, român deștept și vrednic, făcut să țină piept nevoilor, pururi semeț, încrezător în el, gata să lupte morțiș pentru ceea ce i s-o părea lui că-i sfântă dreptate
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
comemorative, troițe, obeliscuri, cruci memoriale, busturi, cimitire militare prin care se manifestă sentimentul de recunoștință față de eroi. Acestea au fost înălțate în perioada de după Primul Război Mondial, iar altele după cel De-al Doilea Război Mondial. Ele ne vorbesc în graiurile simbolurilor despre mari comandanți sau simpli ostași, despre viteji cu renume sau anonimi, despre militari care s-au jertfit pentru patrie. Unele sunt cioplite în marmură, altele turnate în bronz, altele sunt modeste, dar indiferent de înfățișarea lor, ele evocă
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
cum se arată în titlul ce ne face cunoscută lansarea ei, mi-am dat seama că în acest loc pe care-l iubim, fiind patria unde ne-am născut (un picior de plai, o gură de rai și noi fără grai), cei ce au urmat au învățat cu sârguință de la „ciumații dictatori” că poporul trebuie mințit și înșelat prin congrese foarte dese, și de aceea am scris eu o mică poezie ca să întregesc tabloul vremurilor din ziua de azi. Referință Bibliografică
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
transmit despre Creatorul lor. El înregistrează acest mesaj și îl vestește la rândul său cu aceeași solemnitate: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. Ziua zilei spune cuvântul și noaptea nopții vestește știință. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă. în tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor" (ps. 18, 1-4). Un adevăr esențial în legătură cu Dumnezeu pe care psalmii îl pun în evidență cu pregnanță este
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > HANU ANCUȚEI, LOCUL UNDE ÎNCĂ SE MAI ISTORISESC - ÎN DULCE GRAI MOLDOVENESC - FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Se întâmplă ca măcar o dată pe an să merg și eu la Hanu Ancuței, aflat la o azvârlitură
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
e peste măsură afectată de acest accident, câtă vreme orice frază din opera marelui prozator are încă în inima redescoperitorului rezonanța “viorii cu mii și mii de strune”. Referință Bibliografică: HANU ANCUȚEI, LOCUL UNDE ÎNCĂ SE MAI ISTORISESC - ÎN DULCE GRAI MOLDOVENESC - FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul II, 04 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
să audă însă oponenții declarați și cei din umbră ai cântecului acestor doi mari creatori români de cultură autentică - contopiți în dragoste la fel de profund ca și în artă - a fost rostirea cu demnitate a celui mai curat și mai profund grai strămoșesc. „M-au zguduit versurile lui Grigore Vieru atât de mult încât n-am mai putut să le rup din ochi, din respirație, din măduva oaselor, dacă vreți.”, mărturisea la 8 ianuarie 1991 compozitorul Ion Aldea Teodorovici. Cu o chitară
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
printr-o tainică revelație ; adică mi-am asumat trecerea prin structuri spirituale milenare. Spiritul meu era însetat de Cunoașterea Adevărului ... Fiind chemat la Înțelegerea Transcendenței, am “înotat“ fără preget, prin esențele primordiale, din izvoarele limbilor. Chiar dacă s-au rostit în graiuri omenești, cuvintele limbilor străvechi, Cuvintele Limbilor Etern- Testamentare, nu au putut fi atinse de moarte ! Ele sunt guvernate de Fiat-ul Luminii Creației... “Stârpirea de Duh“ nu este alt/ceva decât o desacralizare a omului etern, căderea lui în beznele tenebrelor
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
și prefațat de poetul român Ion Miclău, trăitor în Cringila Australia) „Între două lumi”, în cuprins aflându-se: Precuvântare, Împărtășire, Micuțul meu cântec, I. IDENTITATE ȘI VALOARE: Mândria mea de român, Istoria noastră, a emigranților, trebuie transmisă, Literatura ca instrument, Graiul nostru, „Valoarea”, Cheia, Efectul „Fluture”, Dragul meu Poet, „Eminescu nerelevant”, Încrucișare, Armele culturale, Samuraiul Grigoraș, Violența-i pentru lași, Mirajul societății sau Fata Morgana, II. NOSTALGII: Ciudanovița vie, plină de amintiri, Fascinația povestirilor, Primul meu teatru adevărat, O „bucățică” de
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
adică adevărul pe care îl conține și îl comunică atunci când este rostit. Acest fapt implică o responsabilitate imensă față de cuvintele pe care cineva le adresează semenilor săi ori le spune despre aceștia. De aici nevoia unui permanent exercițiu ascetic al graiului, ceea ce înseamnă activarea permanentă a vigilenței și a prudenței spirituale față de acest dar dumnezeiesc. Creștinul este conștient că Judecata finală va fi deopotrivă o evaluare a tuturor cuvintelor rostite „în deșert” (cf. Matei 12, 36), a celor ce n-au
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
televizorul. Mai bine mă duc la badea Gheorghe să stau de vorbă despre treburile gospodărești. Clasicii literaturii noastre au scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop și nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop și nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleșii" de voie bună. Înțeleg că fiecare limbă evoluează, mai ales datorită tehnologiei. Dar alta este să introduci
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop și nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleșii" de voie bună. Înțeleg că fiecare limbă evoluează, mai ales datorită tehnologiei. Dar alta este să introduci cuvinte străine în vorbirea simplă creând astfel o confuzie fonetică
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un maestru incontestabil, conduce o partidă de șah, în care el
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu. - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe șotii. Nici cu gândul nu gândeam că, eu însămi, într-o bună zi, voi ajunge o „descântătoare". Când am crescut mai mare-
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
mereu, cuvântul, / Căruia -i dai - o mulțumire ... // Dar îți voi scrie ... voi tot scrie ... Să știi că singur, niciodată, / N-am sa Te las, ca să Te bată / Singurătatea Ta cea vie ... // Vă rog frumos, pe voi, ce știți / Mai bine, graiul omenesc - / Și mult mai bine, să iubiți, / Vorbiți-i ... până într-o zi // Când vă va scrie: mulțumesc ... / 15 ianuarie 2009” (Mi-a scris aseară Dumnezeu). Un motiv în plus de omagiu și recunoaștere unanimă îl constituie poemul: “Poeții noștri
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Ediția nr. 704 din 04 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Pentru noi pare logic, odată veniți într-o țară străină, să purcedem la a-i învăța limba. Românii, la doar trei săptămâni după strămutare, complet lipsiți de inhibiții, ciripesc orice grai lăsat omului. Iată încă o calitate incontestabilă pe care, de bună seamă, poporul nostru o are: nu suntem un popor taciturn. Parcă ne-am fi născut cu dicționarul în mână! Franceza, italiana, spaniola, portugheza, chiar și latina veche, firește că
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
care bunicul petrece timp cu cea mică, pe care o „vrăjește “ cu narațiunile ce le născocește anume pentru ea. Asemeni lui Ion Creangă, cel mai de seamă autor de bame culte din literatura română, Toader Ungureanu mânuiește cu abilitate dulcele grai moldovenesc pentru a și elabora poveștile. Plăcerea de a cuvânta , priceperea în alegerea termenilor cu conotații poetice (de exemplu, preferă forma a căta, pentru verbul a căuta) conferă paginilor sale un farmec unic. Creează un miraj în care, fără voie
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
fost marcați de Turda, de lumina ce-mi alina idealul, de inima Transilvaniei, care a deschis acum și va păstra pentru veșnicie descuiată poarta către copilăria mea!” Aceste cuvinte pline de dor și dragoste față de plaiurile natale, rostite în dulcele grai românesc-ardelenesc, de către artistul sufletelor noastre, Paul Ciprian Surugiu - Fuego, și care își au izvorul în cântecele copilăriei, sunt ceva mai mult, sunt sentimente ce aparțin unui melos ancorat în vastitatea unor trăiri sedimentate și apoi filtrate din adâncurile insondabile ale
O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN INIMA TRANSILVANIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351748_a_353077]