1,393 matches
-
7. FazakasCsaba, protopop 8. Ferencz Andrei, prof. universitar 9. Erdei Ildikó, psiholog 10. Pozsár Iosif, viceprimar 11. Kiss Francisc, inspector școlar 12. Szilágyi Géza, primar 13. Tar Judit Virginás, profesor 14. Ihász Ioan, viceprimar 15. Szabó Francisc, director adj. 16. Graur Ioan, director redact. șef 17. Németh Gheorghe Valkai, viceprimar 18. Vetési Zoltán, șef birou 19. Szabó Francisc, director 20. Kiss Carol, pensionar 21. Kovacs Aurica, șef stație meteo 22. Szekernyés Irina, pensionară 23. Ordódi Arcadie, pensionar 24. Fodor Francisc, profesor
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
în al carui glosar se gaseste formă mischdo, cu o explicație semantica similară celei formulate de Kogălniceanu (preluată probabil de la acesta): "buono", specializat pentru inanimate. Explicația etimologica definitivă, reluată apoi de dicționarele și articolele de specialitate, a dat-o Alexandru Graur, în studiul său din 1934, Leș mots tsiganes en roumain. Lingvistul făcea totuși, imprudent, o afirmație riscantă asupra circulației cuvîntului, apreciind că acesta este pe punctul de a ieși din uz și de a fi înlocuit ("actuellement, pourtant, îl semble
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile secvenței gramaticale -ise-, la mai mult ca perfect (venise, rodiseră). În acestă categorie de fapte e interesantă evoluția normelor. În 1982, Alexandru Graur putea încă scrie, în Dicționar al greșelilor de limbă, că trebuie rostit și scris "basin (din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
și scris "basin (din fr. bassin), nu bazin (cum e în Îndreptar). Greșeala se datorează faptului că într-o vreme mulți scriau s pentru z intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
î în interiorul cuvintelor): se indică formele învesti („a da un titlu”), respectiv investi „(economie)”. Din acest moment, toate dicționarele vor prelua noua normă academică. În 1982, în Dicționarul greșelilor de limbă (republicat sub îngrijirea lui Liviu Groza în 2009), Al. Graur atrăgea atenția asupra formei a investi, corectă pentru că verbul „nu e format în românește cu prefixul în-, ci e neologism”; „A învesti este totuși corect cu înțelesul de «a acorda cuiva o autoritate»”. Constatăm așadar că împrumutul din franceză a
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că și Al.Graur a publicat cu decenii în urmă un Mic dicționar ortoepic și ortografic în care corecta pronunții și scrieri greșite, cum ar fi muncipiu, atât de drag lui Ceaușescu, în loc de municipiu, sau prevèdere, preferat tot de Ceaușescu lui prevedère, ceea ce în
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
litere străine", au fost admise din 1982 în alfabetul românesc), ca și notarea unor sunete prin grupurile TZ, TH și în genere dublarea unor litere erau și în trecut folosite pentru "occidentalizarea" unor nume proprii (încă din anii ă30 Al. Graur descria tendința, ilustrînd-o cu multe exemple), mai ales, informal, în scrierea unor hipocoristice (Ady, Caty, Iuly, Lily etc.). În momentul de față, această tendință apare intens, dar cu o anumită detașare ironică, în manifestările scrise ale muzicii generațiilor foarte tinere
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
răspundeau cu vocea copoilor pe care i-am mângâiat cândva la vânătorile atât de sângeroase atât de inutile Un fag singuratic ne-am părăsit părinții la marginea unui câmp plin de flori lângă o livadă cu prunci și cete de grauri pentru noi umilința a fost singura stea acoperișul sub care cei puternici au refuzat să vorbească și îndelung am tăcut ca peștii sub mare ca peștii pe uscat ne-am zbătut în năvoade retorice într-un târziu când ne-am
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
49. Giulvăz Ioan Gilinger - PNL 50. Gottlob Gheorghe Nastor - PD 51. Iecea Mare Dumitru Cimpoieș - PSD 52. Jamu Mare Nicolae Filipiac - PSD 53. Jebel Sabin Bociu - PSD 54. Lenauheim Alinel Narița - PSD 55. Liebling Mircea Mehedinți - PD 56. Lovrin Vasile Graur - PRM 57. Margina Ionel Costa - PSD 58. Mașloc Dorin Aurel Mic - PD 59. Mănăștiur Ionel Curuți - PNȚCD 60. Moravița Ion Fistea - PSD 61. Moșnița Nouă Emil Arseni - PNL 62. Nădrag Liviu Muntean - PNG 63. Nițchidorf Ioan Mascovescu - PSD 64. Ohaba
Agenda2004-26-04-alegeri () [Corola-journal/Journalistic/282570_a_283899]
-
a fost pusă în legătură cu limba țigănească: cărel "pleacă! fugi! să mergem!" Cară-te de aici și lasă să mai halesc și eu!... Cărel!... Cărel!... (Rebreanu, 49) Cărel, că ne apucă ploaia! (Barbu 1974: 330). Aceasta a fost explicată de Al. Graur din țigănescul kere "acasă", dar se leagă și de verbul românesc popular "a (se) căra", de la care poate fi o simplă formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
exemplu, cuprinde recenzii la revista Bulletin linguistique, publicată la București de Al. Rosetti, la o fasciculă din Dicționarul Academiei, condus de S. Pușcariu și la cartea lui N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV (...); ultimele două recenzii sînt semnate de Al. Graur. În primul număr din Revue de linguistique romane, 1925, publicau articole ample Iorgu Iordan (Un catéchisme étymologique) și A. Rosetti (Chronque roumaine). Cea mai bogată recoltă de documente în română e, totuși, cea de acasă. Site-ul Universității din București
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
ziare Prin toată țara la țară prin arii - ici-colo și câteva flori de floarea-soarelui cu tulpinile viguroase cu frunzele cât brusturii leit atletele plantelor; florile soarelui cu receptacole mari zise site învelite în ziare să nu le ciugulească semințele ciorile graurii vrăbiile. Posibil în unele ziare sunt publicate și versurile tale ocrotitoare cum ar veni păstrătoare de semințe. Botez Nicio legătură între placentele de la naștere și placentele de petrol ce acoperă oceanul și totuși așa se face că urme de petrol
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/2557_a_3882]
-
cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva mai tîrziu. Româna formează cu destulă ușurință feminine de la masculine; există însă unele tensiuni între posibilitățile lingvistice și evaluarea culturală a formelor. În Tendințele limbii române (1968), Al. Graur amintea forme precum președintă, directoară, doctoră, pictoră, ingineră (desigur, azi ne poate surprinde alăturarea unor forme între timp total impuse - ingineră - de altele eliminate de uz - pictoră, directoară). Oricum, lingvistul considera că tendința epocii era contrară înmulțirii derivatelor feminine: "astăzi
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
O mică moarte Om trăi, om iubi și-om trăi iar... Râul de păcate l-om străbate într-un car. Grauri ne cântă pentru sine cântecul, Acorduri pentru un ultim tango funebru. Satan ne vrea la noapte pentru cină Mie și ție, inima pe rug aprinsă. Om iubi, om muri și-om iubi iar, ca Rege și Regină peste umbrele din
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93426]
-
Carmen Focșa Înainte de a întocmi prezentarea de față, i-am cerut, în acest sens, o sugestie chiar persoanei în cauză, respectiv doamnei Maria Bucur Graur: "Ce-as putea spune despre mine?! M-am născut la Târgu Mureș, în martie 1913, am urmat Facultatea de Litere la Cluj, unde m-am și căsătorit și unde s-a nascut fiica mea. Pe atunci eram convinsă că întreaga
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
părăsim Clujul și să ne stabilim la Craiova, unde soțul meu, fiind medic radiolog, a putut să profeseze. La București m-am stabilit mult mai tarziu, după decesul soțului. Cam atât..." O excesivă modestie o împiedică pe doamna Maria Bucur Graur să realizeze, nu numai valoarea să că intelectual "de modă veche" dar și ca deținătoare a unor importante informații legate de oameni și evenimente, informații rămase intacte, în ciuda trecerii timpului. Doamna M. B. Graur este sora scriitorului Septimiu Bucur și
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
o împiedică pe doamna Maria Bucur Graur să realizeze, nu numai valoarea să că intelectual "de modă veche" dar și ca deținătoare a unor importante informații legate de oameni și evenimente, informații rămase intacte, în ciuda trecerii timpului. Doamna M. B. Graur este sora scriitorului Septimiu Bucur și, respectiv, cumnată criticului literar Ion Chinezu. Despre aceștia - și nu numai - va fi vorba în dialogul nostru. (C.F.) În cadrul unui material documentar publicat în revista "Apostrof" nr. 4 din 1999, apărea o listă, întocmită
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
pensie - fusese profesoară - astfel că, pensia ei de 1300 de lei a fost completată de Uniunea Scriitorilor până la 2000 de lei. Cei doi scriitori au fost prieteni ai lui Blaga - unul mai mult, celălalt mai puțin... Fiica Dvs., regretată Doina Graur, care avea un cult pentru Blaga, l-a cunoscut personal? L-a cunoscut personal pe Blaga, în casa la Ion Chinezu. ...Unde a locuit în timpul studenției. Da, dar nu-mi amintesc precis dacă l-a cunoscut în timpul studenției sau ulterior
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
la Copsa Mică, e de presupus că a fost întocmită în perioada în care a fost planificator... Avem satisfacția să constatăm că și securitatea avea lacunele ei. Revenind la cei trei membri ai aceleiași familii: Septimiu Bucur, Ion Chinezu, Doina Graur, care, se pare, au împărtășit același destin: n-au ajuns niciodată la locul pe care l-ar fi meritat. ... Să începem cu cel mai vârstnic: Ion Chinezu; nu era un om dornic de publicitate, dar s-a ocupat, obligat de
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]
-
mohorât - prin frunzișul rărit cânt vesel de scatii Bat clopotele - zbor de porumbei și ciori peste cupole Albul peste alb - din zăpada mieilor răsar ghiocei Tresar apele - mâțișorii salciei plesnesc pe ramuri Vârtejuri de vânt ridicând nisipul spre cer - sosesc graurii Dimineață de martie fără soare - doar triluri pe ram Înfrântă-i iarna - mii de fire de iarbă sulițând cerul În micul scuar - țăcănit de zaruri și ghiocei înflorind Pâclă-n pădure - lumina se înalță dintre ghiocei Plouă necontenit - mocnește-n
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci se lăsă un stol de grauri. Sclipea frunzișul. Cu ropot mărunțel, pe uliță trecură oile lui Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista cu piciorul, porni apoi agale pe sub gard. Oprită în dreptul unei
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
hai, măi Vasile, hai că doar n-o dat turcii și n-or avea cu ce hărăgi via. Carul se smunci din nou. Ieșeam pe poartă și coboram hudița ca într-un leagăn. Urcam pe la țața Tinca lu’ bădea Vasile Graur, apoi pe la poartă pe la Tofan. Când am ajuns la drumul mare, cel care urcă spre cimitir, ne-am întâlnit și cu celelalte care. Mirosea frumos a primăvară, iar noi mergeam la pădure. Din coșul carului auzeam caii nechezând, oamenii care
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Bunica îl iubea, dar oare... Gândurile i-au fost curmate. A intrat în curte, apoi în casă, pentru el lumea s-a închis, așa cum se închidea în fiecare vineri seara. Când Lică a lu’ țața Tinca, a lu’ bădia Vasile Graur, a venit în sat, femeia a plâns de bucurie. Nu-l mai văzuse de ani buni și uitase cum arată chipul copilului său. Se făcuse un bărbat de toată pomina. Purta cu mândrie obrazul ras mereu și părul cu cărare
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu plecăm, stăm. Hai în casă. Haideți, haideți, că proastă sunt și parcă sunteți ciumați de vă țin în drum, parcă nu sunteți ai mei, da prea m-am împuținat de spate așteptându- vă. Vestea că Lică, băiatul Tincăi lu’ Graur s-a întors acasă, a făcut repede înconjurul satului. Dar și mai iute a mers vorba că își va cumpăra casă, oriunde va găsi, fie și pe pământul ungurenilor. Că lui nu-i rușine cu oamenii din partea ailaltă de sat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]