1,450 matches
-
scriitor: o lărgire a experienței, dar nu ne referim aici la întindere (aceasta poate fi oferită mai temeinic și mai eficace prin documente și reportaje), ci la profunzime" (1956). Inovația din Tropismes va consta în a "a arunca cititorul în hăurile acestor drame subterane pe care Proust nu a avut timp să le exploreze". Ideea de sub-conversație, evocată aici, va sta la baza operei lui Henry James. Dincolo de această problematică a inserției dialogului în povestire se profilează o altă problemă referitoare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gândești alteritatea ca fiind una în sine, despărțită total de Unul, de identitatea cu sine a ființei. Pentru a o înțelege astfel, ar trebui mai întâi gândit ceea ce nu se poate gândi, anume sciziunea absolută a ființei în ea însăși, hăul sau abisul ei ca ceva dat pentru totdeauna astfel"445. Pe de altă parte, punctul de vedere metafizic asupra alterității dezvăluie o alteritate absolută care este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
doar puțin în lacul /oceanul descris (noi știm ce înseamnă a trăi în acest mediu). O, dar Reciclarea șeherazadei sau locul unde se scrie Cartea Vieții??? Câte deziluzii gândind că Peștișorul de Aur să-ți îndeplinească o dorință! Intri în hăul atâtor necunoscute, Doamne! O, minune! Sau... Cum poți să ajungi politician, vorbind, dar negândind... prin neascultarea poruncii lui Dumnezeu. și ce traiect: mai întâi animal, apoi om... și-apoi, brusc... element înghițit de minciună... Evoluție, nu glumă! Sarcasmul e la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
a dorit, și a reușit, să ucidă acea „genă malignă” din ființa umană, despre care scrie Amos Oz, și să transforme fanatismul în îngăduință, în toleranță. Finalul acestei complexe povești de viață seamănă cu șuvoiul înspumat al torentului surprins de hăul prăSăstios - revărsare în abrupt... Sfâșietor de trist... în tot acest conglomerat al bulversantelor încununări ale verbalului, ceea ce extragem, spre exemplu, din romanescul lui Dan Plăeșu - cu referire, expres, la Veghea (1985) sau la Lucrare de control la istorie (1989) - reținem
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cînd ochiul nu mai distinge nici lucrurile unele de altele, nici depărtările; cînd vîntul de seară a ridicat valurile, atunci, pe la asfințit, capătul lacului stă singur luminat de-o palidă licăreală; dar tot ceea ce munții înconjură nu-i decît un hău de nedeslușit; și în sînul beznelor și al tăcerii auzi, de la o mie de picioare mai jos, frămîntarea acelor valuri într-una repetate, care trec și nu contenesc, care s-aruncă furioase în stanele de piatră, care se sparg de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
5) Sare în ochi minoritatea celor care se țin încă bine: au în priviri o strălucire mîndră și se plimbă de colo colo într-o caldă convivialitate, și ei cu probleme de colesterol și de sînge îngroșat, alunecînd ușor spre hău, gata să fie înghițiți de grăsimi și-acoperiți de șunci. (p 6) Dacă nu, sînt cei scheletici galerii de țeste golite, stafidite, subțiate mult prea mult, cu trăsături sleite, palizi și roși de timp, cu pomeți scobiți, cu ochii șterși
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prestigioși, poate să indice una dintre strategiile thanatice. Medeea își sacrifică fiul și-i aruncă părțile hăcuite în împrejurimile Tomisului, pentru a-i deruta pe urmăritori; tot astfel cum trupul unui cunoscut erou din Kalevala, făcut fărîme, este aruncat în hăurile avcatice. Sacrificarea lui Osiris înseamnă instituționalizarea și răspîndirea cultului său. Afirmația ar rămîne fără suport dacă nu am ține seama de consecințele care s-au ivit de îndată, pe teren mundan, ca și în plan metafizic: mai multe orașe și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ocupa fratele meu cu... ciupitul. Ce timpuri, dom-le, de aur, nu ca... Eu nu doresc să vă înșir aici niște aduceri aminte, dar mai sunt unii astăzi care cred că așa cum o duc acum a fost de când lumea, de când hăul și pârăul. Sărmanii de ei, habar n-au ce-i aceea, o bucățică de foame, ia, acolo, măcar de poftă! Viețuiam împreună cu ai mei pe o uliță de mahala cu case mici, acoperite cu carton asfaltat, mai rar cu tablă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o cursă cu obstacole; fericiți cei cu picioare agile! Unii și-au rupt membrele sărind strâmb; alții stau la pat din cauza unor entorse obținute în urma acestei gimnastici dezordonate. În ceea ce mă privește, după o săritură nefericită, am dispărut într-un hău plin de apă!... Anumite prăpăstii, a căror locație sunt din nefericire în măsură să o dau, sunt menite să înlocuiască, în metaforele poetice, Carybda și Scylla ce începuseră să se tocească. Aceste abisuri au măcar avantajul că vor contribui la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-i drept, de vină e băutura, au băut vin acru și copiii lor au dinții putrezi, bum, bum, să-l ucizi pe taică-tău, asta ar trebui să faci, dar nici o nădejde să vină aici ca misionar, e mort de când hăul, vinul acru i-a găurit mațele, mulțumește-te să-i faci de petrecanie misionarului. Am o răfuială cu el și cu stăpânii lui, cu stăpânii mei care m-au înșelat, cu împuțita aia de Europă, toți m-au înșelat. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Tresare în somn, speriată. Se zbate, se împotrivește coșmarului : bărbatul aplecat peste șarpele dintre sâni. Se zbate, o chinuie visul nerușinat, orice contact cu viul, cu imediatul. Durere, biciuire. Durerea trezește capacitatea de a intercepta semnalele adevărului, captiva lunecă în hăul unde își regăsește, probabil, fiul nenăscut, pânzele tinereții, iubitul, închisoarea, portretul Simonettei, revede soarele, chipurile contemporanilor, casele, culorile cerului. Suferința declanșează gesturi anapoda, panica de-a reînvia : veștile proaste, nenorocirile o gonesc spre florării sau spre stadioane, să vadă copii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din zi în zi mai abătut, mai slab, mai împovărat de griji și de supărări. - Yoane, ce-o să se întậmple cu tine? întrebă îngrijorată femeia. Dar Yon nu se grăbi să răspundă. Într-un tậrziu, cu privirile pierdute parcă în hăul durerii, mărturisi: - Mă cheamă la ea în fiecare noapte!... Mă așteaptă acolo!... Femeia începu să plậngă: - Măi, băiatule, măi! Te chinuie duhurile necurate!... Uito! Încearcă s-o uiți!... Trebuie s-o uiți!... Altfel, te vei duce curậnd după ea!... De
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
beat de a visului lungă magie, În brațe-i pe înger mai tare-a cuprins Și umbra surâde, cu-aripa-l mângâie Și gura-și apleacă în dulce beție, I-apasă pe buze-i sărutu-i aprins. "Vezi tu, zice umbra, pe-a hăului vale: Pământul cu munți-i ce fumegă stins, Cu mări adormite ce murmură-n jale; Dorm populii, țări și cetățile sale. De-asupră-ți oceanul de stele întins. "Pămîntul departe-ntr-un punct s-a contrage Căci lumi de departe în puncte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trepte-albastre le duc și le depun. Pe magul cel puternic ei îl salută-n cale, El trece dus de steaua ce sboară ca un gând Și când veni sânt mare, pe-a caosului vale Dă drum stelei, s-aruncă în hăul fără fund. De-asupra vedea stele și de desuptu-i stele, El sboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. - El cade-un astru în caos asvîrlit. Căci la un punct albastru privirea-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tremură spunând, Ochi-i joacă schinteind, Sub nebuna ei cântare Lumea doarme în descânt. Este daina cea nebună, Care cântă noaptea-n crâng, Pe când stelele se sting, Pe când frunzele-abia sună, Pe când apele-abia plâng. Vezi cum luna înghețată, Dintr-al nourilor hău, Trece ca și visul greu - Sună-n noaptea descântată Cântul trist din ceasul tău. Și bătrâna moarte toarce Gândul ei în nefinit: Zilele din vine-ți stoarce Și când capu-ți se întoarce Bagi de seamă c-ai trăit. {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ar fi fost interzis șarpele, scăpa cu viață mărul. Nu doar întrebările greșite rămân fără răspuns. Artistul are o curiozitate de copil rămas singur acasă. Incertitudinile mișcă spiritul uman. Ideile mari nu pot fi decât limpezi. Omul contemporan pendulează între hăurile sufletului și transcendent. Extratereștrii nu pot intra în contact cu noi. Așa cum nici noi nu o putem face cu protozoarele. Întrebările geniilor nu pot fi decât răzvrătitoare. Avem totuși în noi prea multe uși zăvorâte. Și mărul discordiei vitaminizează cunoașterea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pământul, așa cum se străduiește, în zilele noastre, știința. Pentru omul contemporan, televizorul a devenit indispensabil. Mai ceva ca săpunul. Dacă bucătăriile noastre vor fi lipsite de energie, vom deveni ori vegetarieni, ori canibali. Timpul și spațiul - acești sublimi piloni ai hăului. Pe omul mileniului trei îl așteaptă o palpitantă haiducie cosmică. Suntem foarte stresați pentru că încercăm să facem în cinci zile cea ce Dumnezeu nu a reușit nici în șase. Ne îngrijorează găurile negre ale universului, nu cele ale condiției umane. Stresul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În artă, morala nu poate fi ca o femeie guralivă. Jurnalele literare se publică mult după moartea autorului, ca să nu mai poată roși pentru năzbâtiile scrise. Unele lecturi nu înfrumusețează viața, dar îi adâncesc înțelesurile. Arta trebuie să exploreze și hăurile urât mirositoare. Speranța serafică este zona religiilor și a asistenței sociale. În artă, importante sunt semnificațiile, nu circumstanțele. La cârciumă, scriitorii români se sărută ca rușii. Scriitorul trebuie să ia în calcul și cititorii mai sensibili și mai profunzi decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
frăgezește expunerea. Pe bolnavi îi doare mijlocul, pe filozofi - scopul. Timpul este cel mai mare umorist. El știe să râdă de toți și de toate. Râsul - un dans în jurul fricii. Jovialitatea zeflemistă ne-a salvat pe noi, românii, de multe hăuri. Dar și de piscuri. Campaniile electorale salvează umorul lumii. Râsul nu este sănătos, dacă nu te pune pe gânduri. Umoriștii cei vechi au spus totul. Ceilalți - restul. S-a constatat că umoriștii trăiesc mai mult, când nu râd de contemporanii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
uitat la Laur, parcă era inexistent. El se întreba, dacă cumva nu fusese recunoscut, ceea ce ar fi fost imposibil. S-a văzut în altă viață, fără griji, inconștient în tinerețea lui și acum, presiunea partidului se simțea de departe din hăurile timpului. Abia aștepta să se întoarcă la locul lui de muncă sau acasă să uite de aceste tensiuni, însă până atunci trebuia să treacă și acest hop. Nu-l preocupau acești oameni, acest partid și dacă nu ar fi fost
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Fusese sigură că va sfârși aproape fată bătrână, însă de când îl întâlnise pe Traian, nici nu se mai gândise la trecut. Urmă o senzație de împlinire. Primul orgasm închis în ei de-atâta vreme, îi eliberă. Conștiința îi alunecă printre hăuri copleșită de transmisii și răspunsuri comune. Pierdută, moleșită ar fi vrut să își prelungească starea de dincolo și dori ca bărbatul să se liniștească câteva clipe, însă el știind că trebuie continuat, pompa din obișnuință fără să simtă nici un îndemn
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
puținii puțoi din poliție care mi-ar fi un adversar teribil. Însă nu și-a aruncat pălăria-n ring pentru postul de inspector. Respectă ierarhia masonică. — Asta spunem cu toții, se burzuluiește Gus. Bulangii ăștia nu-și fac nici cât Îi hău ziua cum vor, astai la fel de sigur ca căcatu de pe pantof. La sfârșitul programului arată de parc-ar fi mânjiți cu mizerie, ca două curve după tura de noapte, nu vă mint. La sfârșitul cursului remarc că Ray Lennox se distrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lui bune. Dacă-i așa, sigur o să dea Înapoi00000000mănânc mănânc mănânc mereu00tunci toată chestia de pe00000000000000000000000000000000cresc000000000000000000ei de fapt m-au futut0000000000hrănește-mă Gazda mea000000000000000000Sunt câteva pizde curățele Î000000000000000000000000000000Călătoresc prinmă așez cu o bere și mă uiinteriorul acestei nave, crescând, umplându-i hăurile cavernoasedrăguță și mă ofer să-i cumpărsă mă folosesc de spațiul din ea și să devin una cu ea. Bacardi. Cumpăr niîți mulțumesc pentru adăpost Gazda mea. Îți mulțumesc. vechiu truc săncerci să iei Îți mulțumesc pentru viață. 00000000000000000000000 Întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ce-ar trebui să știu? Expresia iritată a lui Drummond Îmi dă fiori. E la fel de futută-n cur ca mine. Singuru lucru caremi vinen minte ie că ea ar trebui să știe o chestie evidentă: nu-i gabor nici cât hău, ce pula mea. Mergând cu spatele, arăt Înspre ea și zâmbesc: — Trebuie neapărat să vorbim Mandy draga mea. Însă mai târziu. O să te pun la curent cu toate. Ciao. O las pe lesbiana asta enervată să se beșe și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fi obligat să facă una ca asta dacă s-ar duce vorba că gagicuța avea opt ani sau așa ceva. — Adică pentrua te proteja, spune Ray. — Ce mai protecție, râd eu, — Bestia e nebun ca curu. N-ar trebui nici cât hău ca puțoiu ăla să fie la pârnaie. Dar așai sistemu ăsta Împuțit de detenție, știi, hă? Deși l-au ținut umpic la Carstairs pe puțoi. Însă a evadat. — A fost o farsă meseriașă hă? scuipă Ray Încă un chicotit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]