2,011 matches
-
Grota cu Aburi, Platonul Coronini, Grota Șerban și Izvorul nr.1, Hercules (inclusiv la apeductele romane din apropiere unde este atașată În prezent o tăbliță dar foarte sumară), la arborele Mamuthe din parcul stațiunii etc. Am amintit deja de Grota Haiducilor, care din starea jalnică În care se află, ar putea fi amenajată Într-un muzeu, dată fiind prezența În imediata apropiere a hotelului Roman, ocupat În mare parte din an și cu turiști străini: - În primul rînd avem În vedere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vedere practica internațională În domeniu și normele Federației Române de Turism - Alpinism iar marcajele să fie realizate pe traseul: Piața Hercules - Parcul stațiunii - Rezervația Domogled - Crucea Albă - pe creastă și coborîrea la Complexul balnear al sindicatelor; Piața Hercules - Restauranul Grota haiducilor - Grota cu Aburi; Piața Hercules - Hotel Roman - Grota Gaiducilor etc. 5) Problema mărimii sau dimensiunii maxime pe care trebuie să o atingă stațiunea Herculane. Farmecul unei stațiuni turistice este dat, Între altele, și de dimensiunea acesteia, de proporția ce se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
balnear ridicate În secolul XVIII - XIX cuprinzînd Baia Horea cu podul de acces, pavilioanele, podul peste Cerna și pavilioanele cu Băile Crișan, fostul cazinou; - statuia lui Hercules, Eminescu, dr. Vicol; - izvoare de ape termale (53 o C); - m. n. - Grota Haiducilor, Grota cu aburi, Grota Șerban, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Hoților, Peștera lui Adam; - rezervația de floră - de pe muntele Domgled (1100 - 1300 m) cu elemente submediteraniene; - m.n. - arbori seculari În parcul orașului; - m.n. - arborele mamut, etc.; - festivalul „Hercules” de factură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cultură; - muzeul mineritului (str. Nicolae Bălcescu 2); - m. m.: o cruce memorială dedicată eroilor din 1916-1919 pe dealul de lîngă rîul Băleia; - hotelurile: Jiul, Central, Petroșani, hanul Gambrinua, cabana Peștera Bolii; - cabana Rusu și cabana IEFS-ului, Cabana Popasul Haiducilor; - pensiunea Bujor de Munte; - vila Melinda; - teatrul de stat „Valea Jiului” cu secție pentru copii; - terenuri de schi; - linie de telescaun până la Cabana IEFS. PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de roșu viu), - pictură pe sticlă, - muzeu sătesc, - ansamblul folcloric laureat, - festival folcloric interjudețean „Florile Oltului” (ultima duminică din luna mai); - izvor de apă minerală cu clorură de sodiu, iod, etc. - atelier de sticlă; - Cabane: Poiana Neamțului, Poiana Bărcaciu, Făntănița Haiducului; ARPAȘU DE JOS. - Cetate dacică (Arpașu de Sus); - Centru de ceramică (Porumbacu de Sus); - Lacul Podragu; - Cabanele: Podragu, Turnuri, Arpaș; CISNĂDIE - m. arh.: cetatea de pe dealul orașului cu biserica (1140), biserica-cetate stil romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de Jneapăn; - Stațiune balneoclimaterică de interes național; - hoteluri, vile, cabane (Obîrșia Lotrului), restaurante, pensiuni, baze de agrement, sală de sport, etc; - loc de practicare a sporturilor de iarnă; - barajul și lacul de acumulare Vidra; - cabana Obîrșia Lotrului; - pensiuni: Andreea, Popasul Haiducului, Piatra Lotrului, Giulia, Anauk, Antuanela, Valea Haiducilor, Casa Verde, Alin și Ema, Casa Apollo, Daria. VAIDEENI. - m. arh.: biserca de lemn din satul Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
hoteluri, vile, cabane (Obîrșia Lotrului), restaurante, pensiuni, baze de agrement, sală de sport, etc; - loc de practicare a sporturilor de iarnă; - barajul și lacul de acumulare Vidra; - cabana Obîrșia Lotrului; - pensiuni: Andreea, Popasul Haiducului, Piatra Lotrului, Giulia, Anauk, Antuanela, Valea Haiducilor, Casa Verde, Alin și Ema, Casa Apollo, Daria. VAIDEENI. - m. arh.: biserca de lemn din satul Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În acest domeniu creatorii. Astfel se cunosc: melodrama, tragicomedia, farsa, vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ascund tainele sacre ale vieții, timpului, iubirii și morții, este sugerată, În poem, printr-o enumerare de evocari nostalgice, menite să sugereze, ideea perisabilității acestora. Vârstele ființei, momentele grave ale vieții, eterna rotire a anotimpurilor, vremurile vechi cu „poteri și haiduci” sau timpurile noii sensibilități „simboliste”, sunt popasuri ale timpului făcute În eterna lui devenire. Nu este de prisos să se adauge, că În poezia „Aci sosi pe vremuri” a lui Ion Pillat, se reia unul din miturile dezvoltate și de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nelly Furtado și pe coloanele sonore de la Dracula sau Mishima, cântă live cu Allen Ginsberg și Tom Waits. Și dacă credeți că le-a scăpat ceva (cum ar fi muzica românească), vă înșelați, pentru că au colaborat chiar și cu Taraful haiducilor. De fapt, Kronos Quartet sunt enciclopedia muzicală și culturală a zilelor noastre și cine vrea să știe ce se compune semnificativ în muzica clasică (și nu numai) de acum, trebuie doar să-i asculte pe cei patru americani. De aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
toată lumea - iar când zic „toată lumea“, mă refer și la cronicarii de la „Variety“, dar și la vânzătorii de floricele de pe străzile Clujului). Cum e fix a șaptea, organizatorii s-au jucat cu cifrele și miturile cinematografice: așa au apărut afișe cu haiducii lui șapte cai (în spatele mustăților lor se ascund câțiva actori români, inclusiv Anamaria Marinca) și șapte spoturi bondiene regizate, printre alții, de Caranfil (cel mai ludic și mai autoreferențial dintre toți), Porumboiu, Muntean și Negoescu. Primarul Boc a dat dovadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
scriu o povestire cu titlul de sus. N-am reușit. Iar articolul acesta e despre blondele lui Mike Oldfield, firește... SCRISOARE PENTRU MELOMANI Sugestiile unui muzicolog Victor ESKENASY Nu știu dacă președintele Academiei Române este meloman și nici dacă domnul Ionel Haiduc are vremea să citească presa din provincie, revista „Tribuna“, În speță. Cred Însă că ideile pozitive trebuie răspândite. Cred și că muzicologii bucureșteni și ieșeni ar trebui să intre În rezonanță și să-și manifeste solidaritatea atunci când ideile le vizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
de țechinii împletiți în păr, muzica numelor proprii, Ileana, Floarea, zamfira, strălucirea paietelor pe șorțurile verzi brodate, pe văluri, clinchetul brățărilor și colierelor, legănarea sonoră a horei, albul sării pentru boi, umbra cumpenelor lungi care se înalță deasupra fântânilor, amintirea haiducilor: și veți înțelege că nimic nu este mai colorat, mai pitoresc, mai luminos, mai plăcut exostic decât acest frumos roman al D-rei Văcărescu: niciodată n-a mai auzit ea cu o limpezime mai persistentă, după versurile din Le jardin passionné
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este puțin răspândită, are, pe deasupra, o anumită savoare a noutății. Criticii români disting în literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mici găselnițe de stil și expresii fericite care ar încânta un poet profesionist. Personajele nu variază prea mult, ca în vechile spectacole de marionete cu tipuri legendare și imuabile. Îi găsim întotdeauna pe același țăran sărac, pe fiica sălciilor, cumplitul haiduc, împăratul bătrân a cărui prezență este un omagiu adus amintirii lui Traian, frumoasa Ileana, pe Făt-Frumos, fratele tuturor Feților-Frumoși din basme, vrăjitoarea cea rea, zmeul, geniu malefic, Murgilă, Zorilă, Gerilă, a cărui suflare îngheață câmpurile la zece leghe împrejur și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
leagă cuțite ce sună ciocnindu-se sunt frecvente subiecte de balade roșii de sânge și sonore de ciocnirea oțelului. Regimul de teroare și opresiune sub care România a gemut mult timp a creat un tip particular, ciudat și totodată simpatic, haiducul. Acesta este un fel de tâlhar generos, luptător curajos, răzvrătit, independent, care se ridică, pe murgul său, împotriva boierilor și dușmanilor poporului. Dornic de libertate, el spune: Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i, nici al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." Banditismul său loial dă dovadă de o grijă și menajamente surprinzătoare. Dacă drumețul pe care-l pradă este creștin, îi lasă un cal din doi și cinci piaștri din zece. Haiducul Vasile îi măcelărește pe stăpânul casei, pe soția și copii acestuia; dar îl pălmuiește pe unul dintre oamenii lui, care, găsind într-un dulap unt și brânză, le mănâncă deși era zi de post. Fără isprăvile sângeroase pe care le
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și gătită. Turcii o iau, dar nu taie frânghiile. Atunci femeia reușește să fugă; se duce după fratele ei, care vine cu ajutoare. Turcii sunt măcelăriți și arși. Ca să scape de represalii, Badiu se înarmează cu buzduganul și se face haiduc. Ca un tâlhar corsican, el se refugiază în pădure. "Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători!". El devine acel tip mândru și îndrăzneț de aventurier care pradă orașele și drumurile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și invincibilă. Poemul Corbea este modelul cel mai izbitor al acestor epopei animate de un suflu de revoltă și justiție socială. "Frunză verde peliniță, Zace-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îl apucă de barbă și răcnește: Nu ți-a fost, măi, de păcat Că de viu tu m-ai mâncat?". Îi taie capul dintr-o lovitură și-l azvârle prin temniță. Trupul decapitat îl dă câinilor de pe stradă. Apoi cumplitul haiduc merge la palat, unde voievodul adunase divanul de vornici și logofeți. La vederea lui Corbea, toți încep să tremure. Justițiarul înaintează învârtind sabia uriașă, scoate ochi, taie capete, se lasă îmbătat de măcel, se scaldă în sânge; apoi urcă pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
său, precum Xantos. Vorbește cu el; îl sfătuiește; îl previne de primejdie. Este o ființă superioară, supranaturală. Are mai multe inimi, cel mai adesea două; șapte inimi când e un armăsar rar. Este tovarășul, prietenul, sfătuitorul, confidentul călărașului și al haiducului. Trebuie să-l auzi pe acest călăreț vorbind cu calul său pe care urmează să-l părăsească: Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa la taică-meu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
instituția în care lucrează, personalul medico-sanitar a participat (8 noiembrie 2013) la un reușit eveniment științific: Sesiunea aniversară - 75 de ani de la înființarea Spitalului Elias și 10 ani de activitate sub egida Academiei Române. Evenimentul a fost onorat de Acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, Acad. I. Otiman - secretar general al Academiei, care a prezentat o incursiune istorică asupra constituirii și destinelor istorice ale Spitalului Universitar de Urgență Elias. Au participat, de asemenea, academicieni, cadre didactice universitare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
titlul din nu știu din ce motiv s-a răzgândit și a început strofa I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a început strofa I..". Suculente sunt și perluțele ce relatează secvențe tragicomice din arhetipalul nostru conflict haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântă suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu buza
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]