1,208 matches
-
Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D; și spre vest de Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de halta de mișcare Greci. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,99%), cu o minoritate de romi (1
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), dar există și minorități de penticostali (3,92%) și romano-catolici (2,15%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), dar există și minorități de penticostali (3,92%) și romano-catolici (2,15%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație. http://www
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
educațional dispune de două grădinițe și două școli . Accesul rutier în comuna se face pe șoseaua DN1 (drumul european E60) care traversează localitatea, separând satul Sacadat și Borșa de satul Săbolciu.Există o stație CFR în satul Sacadat și o halta în satul Săbolciu. După 1950, pe cursul Crișului Repede s-a construit hidrocentrala de la Sacadat, sătul Săbolciu cu o putere instalată de 10 MW , având rol important în aprovizionarea cu energie electrică și apa a orașului Oradea, respectiv de regularizare
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
șoseaua județeană DJ203L, care spre sud traversează râul Buzău și duce la Măgura (DN10), iar spre nord urcă pe valea Bălănesei spre Bozioru și Brăești. Prin comună trece calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de gara Pârscov și de halta Bădila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârscov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%), cu o minoritate de romi (1,13%). Pentru
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul 1871. La început, la Burdujeni exista numai o simplă haltă pe locul unde se găsea cantonul C.F.R. nr. 283 (fost nr. 2) servind doar pentru urcarea și coborârea călătorilor din comuna Burdujeni. Ulterior, halta Burdujeni și-a mutat sediul într-o clădire mai spațioasă, care s-a aflat pe locul
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a fost dat în exploatare în anul 1871. La început, la Burdujeni exista numai o simplă haltă pe locul unde se găsea cantonul C.F.R. nr. 283 (fost nr. 2) servind doar pentru urcarea și coborârea călătorilor din comuna Burdujeni. Ulterior, halta Burdujeni și-a mutat sediul într-o clădire mai spațioasă, care s-a aflat pe locul unde sunt astăzi birourile Atelierului CFR. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
alte sate din zona sud-vestică de câmpie a județului, terminându-se în DN2 la Mihăilești. În total, teritoriul comunei este străbătut de 7 km de drum județean. Prin sudul comunei trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Pietroasele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,4%), cu o minoritate de romi (4,45%). Pentru 3
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Marșa și spre est la Ogrezeni. Prin comună trece și calea ferata București-Videle, pe care este deservita de stația Vadu Lat și de halta de călători Anghelești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bucșani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,61% din populație, apartenența etnică
Comuna Bucșani, Giurgiu () [Corola-website/Science/310494_a_311823]
-
de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. Între Băneasa și Pietrele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ413, care duce spre nord la Mihai Bravu. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de halta de călători Taban (aflată lângă satul Frasinu) și de stația Băneasa Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băneasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
duce spre sud-est la Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest la Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Cotnari și de halta Hodora. În comuna Cotnari se află pădurea Cătălina-Cotnari, arie protejată de tip forestier, unde sunt ocrotite specii de fag și gorun. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotnari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
din sate nu este chiar pe malul mării), și pe malul lacului Tatlageac. Este traversată de șoseaua națională DN39, care leagă Constanța de Mangalia și de Balcic. Prin estul comunei trece și calea ferată Constanța-Mangalia, pe care este deservită de halta Pescăruș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei 23 August se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,34%), cu o minoritate de tătari (7,9
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]
-
clasa I este comod și are banchete acoperite cu brocart. Din cauza capacității mici de transport a trenului, societatea căilor ferate nu are interesul să ofere servicii. Înainte de călătorie se poate înscrie pentru masa de prânz care se servește la o haltă de pe traseul călătoriei. Drumul de fier a fost declarat în anul 1999 patrimoniu mondial UNESCO.
Calea ferată Darjeeling () [Corola-website/Science/310440_a_311769]
-
pregătea maiștri cu specializările: lăcătuș, tâmplar, rotar, botnar, strungar, turnător; două biserici; două mori cu valțuri; o oloiniță; un cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie; o măcelări;, o batoză; două tractoare "Fordson" și o limuzină particulară. Deasemenea în sat era cantonat în fostul conac al boierului
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
a probelor fiind trimestrială. Ca principale surse de poluare a râului Nicolina au fost identificate: unitățile industriale S.C. Moldoforest S.A. Iași (aflată pe teritoriul comunei Ciurea), S.C. Fortus S.A. Iași (care deversează în apele râului nichel, cadmiu și plumb) și Halta de zgură a S.C. Fortus S.A., monitorizate permanent prin analizele efectuate de laboratorul de specialitate al Direcției Apelor Prut Iași. De asemenea, populația riverană din municipiul Iași constituie o importantă sursă de poluare prin depozitarea în albia râului a diferitelor
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
sisteme carstice din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede, coordonate . De la halta C.F.R. Stana de Vale (linia ferată Cluj-Napoca — Oradea) se urmează drumul carosabil de-a lungul Văii Iadului până la Consiliul local al comunei Bulz, iar de aici la peșteră, sau din șoseaua Cluj-Napoca — Oradea (D.N. 1, km 565) se deviază în
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
58 km mai lung. Gară București Progresul a rămas deschisă și este în continuare deschisă traficul de marfă, aceasta având un volum mai mic de activitate. a fost deschisă la 19 noiembrie 1960. Inițial, pe locul ei a fost o halta, înființată în anul 1953 pe linia dinspre Filaret către Giurgiu. Trecerea de la halta la gară s-a desfășurat între anii 1954-1958, păstrând până astăzi cele patru linii în lungime de 949 m. Singura direcție de plecare din această gară este
Gara Progresul () [Corola-website/Science/313321_a_314650]
-
continuare deschisă traficul de marfă, aceasta având un volum mai mic de activitate. a fost deschisă la 19 noiembrie 1960. Inițial, pe locul ei a fost o halta, înființată în anul 1953 pe linia dinspre Filaret către Giurgiu. Trecerea de la halta la gară s-a desfășurat între anii 1954-1958, păstrând până astăzi cele patru linii în lungime de 949 m. Singura direcție de plecare din această gară este București-Giurgiu, prima linie de tren din România, inaugurată în octombrie 1869 (Calea ferata
Gara Progresul () [Corola-website/Science/313321_a_314650]
-
spre DN1B, unul prin parcul Constantin Stere și altul pe lângă satul Pleașa. Al treilea drum județean, DJ232, duce către Plopu prin localitatea Seciu. Pe lângă DN1A, trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care orașul este deservit de gara Scăeni și halta Boldești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Boldești-Scăeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (5,08%). Pentru
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
din acest drum se ramifică șoseaua națională DN71, care duce spre sud-vest la Târgoviște, Răcari și Tărtășești (unde se termină în DN7 aproape de București). Prin oraș trece și calea ferata Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Sinaia și de halta Sinaia Sud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sinaia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,03%), cu o minoritate de romi (1,24%). Pentru 5
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
traseul Tomis III-Ovidiu-Năvodari, traseu desființat și el în 2001. Liniile de troleibuz 49 și 51 au fost și ele linii surori. Aveau porțiune de linie comună până la intersecția străzilor Dezrobirii și Eliberării. Aici, troleibuzul 51 înainta pe strada Eliberării până la Halta Traian, iar troleibuzul 49 vira stânga pe strada Dezrobirii (pe lângă fosta linie de tramvai 102), apoi vira dreapta pe Bulevardul I.C.Brătianu, linie comună cu troleibuzele 48 și 48B, din nou dreapta pe strada Alba-Iulia, dreapta pe strada Verde, dreapta
Troleibuze în Constanța () [Corola-website/Science/317796_a_319125]
-
un depou de vagoane. Gara Buzău Sud se află în afara orașului, și a fost folosită în trecut pentru trenurile de călători ce veneau dinspre Focșani și plecau spre Făurei, dar astăzi este folosită pentru trenuri de marfă, dar și ca haltă pentru trenuri de persoane pe calea ferată Buzău-Făurei.
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
Gara Cucerdea Secuiască a fost redenumită în Războieni, iar satul din apropiere, "Feldioara", în Războieni-Cetate. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, ca și calea ferată descrisă aici: granița se afla în dreptul actualei halte "Tunel". În 1944 calea ferată a redevenit românească. Întreaga cale ferată este electrificată și cu linie dublă. Aceasta este o parte importantă a căilor ferate din România, precum și a magistralelor feroviare internaționale. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri inter
Calea ferată Cluj–Războieni () [Corola-website/Science/319730_a_321059]
-
trec zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de foioase, trecând pe cinci viaducte spectaculoase și printr-un tunel în curbă, proiecte de măiestrie ale Școlii de Inginerie din Viena. Pe
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]