1,235 matches
-
să mintă, își amintește ea astăzi, dar n-avea încotro. "Să ai șaptesprezece ani și să nu fi flirtat niciodată era un lucru nefiresc! Cum aș fi putut să spun adevărul, când bietele fete fără experiență erau numite toante și handicapate!" Nu era decât o soluție pentru a ieși din acest impas: "să profite de prima ocazie ivită pentru a acoperi acest gol, să sărute un băiat cât mai curând, indiferent ce simte pentru el". În timpul vacanței de Paște din 1961
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bolii. Problematica educării sau reeducării mersului și capacitatea de autoservire sunt, de fapt, cele două mari deziderate ale medicinei recuperatorii, ce asigură individului independența în societate. Nesatisfacerea fie și doar a uneia dintre aceste două cerințe îl pune pe respectivul handicapat fizic în situația de dependență socială. Redobândirea autonomiei de deplasare, departe de a fi considerată un obiectiv ușor de realizat, pe lângă competență, necesită tact pedagogic, perseverență și devotament.Planul terapeutic întocmit, ca noțiune generală, necesită programe etapizate, adecvate stadiului de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
funcțională a segmentelor apendiculare umane, vol. I, Ed. Spectrum, Iași, 2001. Mungiu, O.C., Algeziologie clinică, Ed. Polirom, Iași, 2000. Obrașcu, C., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciții fizice, Ed. Medicală, București, 1986. Păunescu, C., Mușu, I., Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Ed. Medicală, București, 1990. Pease, A., Limbajul trupului, Ed. Polimark, București, 1995. Pendefunda, Gh., Ștefanache, F., Pendefunda, L., Semiologie neurologică, Ed. Contact Internațional, Iași, 1992. Piera, J.B., Grossiord, A., La marche, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Kinésithérapie, vol. I, 26013 A10, 1991
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Contact Internațional, Iași, 1992. Piera, J.B., Grossiord, A., La marche, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Kinésithérapie, vol. I, 26013 A10, 1991. Plas, F., Hagron, E., Kinetoterapia activă, Ed. Polirom, Iași, 2001. Ringel, S., Neuromuscular Disorders, Raven Press, New York, 1987. Robănescu, N., Readaptarea copilului handicapat fizic, Ed. Medicală, București, 1976. Robănescu, N., Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicală, București, 2001. Robănescu, N., Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile, Ed. Medicală, București, 1983. Saragea, M., Fiziopatologie, vol. II, Ed. Academiei, București, 1982. Sbenghe, T., Kinetoterapia profilactică, terapeutică și
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
a rămas oarecum în picioare, pînă cînd avea să se ia o altă decizie. "Unde-i melodrama?" veți întreba, intrigați. Păi nu vă grăbiți, bre!... Fiindcă clădirea nu e chiar pustie; ea are un fel de paznic (un ins ușor handicapat, care doarme jos, la centrală) și un apărător un cîine maidanez pe nume Jenița. Ambii, în subzistența , neoficială, a directorului teatrului. Acesta, de două ori pe zi, le ducea de mîncare: ambii îl așteptau cu înfrigurare și-și demonstrau bucuria
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
recuperator specializat interdisciplinar și adaptat fiecărui bolnav în parte. În Clinina Montana, bolnavii sunt grupați în funcție de specificul handicapului, în 5 grupe, fiecărei grupe revenindu-i un anumit specific de fizioterapie sau terapie medicamentoasă. Grupul A cuprinde bolnavii cei mai ușor handicapați. Mulți dintre ei încă lucrează, putându-se deplasa destul de bine pe 100 de m. Acestor bolnavi le sunt dedicate exerciții de ameliorare a echilibrului, a mersului, exerciții de relaxare, psihoterapie, programe de informare asupra bolii. Bolnavii încadrați în Grupul B
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în revistă felul cum rezolvă Asigurările Sociale aceste probleme, pentru bolnavii cu SM din Elveția. Este un exemplu de unde ar trebui să se inspire și cei care elaborează legea asigurărilor sociale în România. Lista mijloacelor auxiliare puse la dispozția bolnavilor handicapați de către Asigurările Sociale Federale Elvețiene este completată periodic. Toți handicapații au dreptul la un fotoliu rulant și în anumite condiții la un fotoliu electric. Asigurările Sociale își asumă cheltuielile de întreținere a mijloacelor auxiliare (nevalabil pentru mașini). În ceea ce privește fotoliile rulante
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
terță persoană conduce bolnavul la lucru. Sunt finanțate adaptările necesare bolnavului, chiar și atunci când vehiculul nu este folosit pentru a exercita o activitate lucrativă. Anumite activități, ca muncile menajere, sunt acum tratate ca activități lucrative. Aceasta înseamnă că un asigurat handicapat responsabil cu menajul are aceleași drepturi ca un salariat, mijloacele auxiliare vizînd să-i amelioreze prestările, aceasta independent de faptul că persoana este sau nu beneficiară a unei rente de asigurări. Fotoliile cu șenile și rampele erau până în 1989 finanțate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu dificultăți se diferențiază Între ele după tipul de deficiență sau de dependență, după statutul social, afecțiuni cronice, conduite deviante etc. Vom prezenta În continuare principalele tipuri de persoane cu dificultăți care necesită asistență și ajutor social special. aă Persoanele handicapate reprezintă grupa principală de populație care necesită măsuri de asistență permanentă, specializată În funcție de natura handicapului (orbi, surdomuți, deficienți neuromotori, deficienți de intelect etc.Ă. O categorie specială o reprezintă persoanele cu polihandicap, pentru care măsurile de asistență sunt diferențiate. bă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imaginative (în special desenul), au permis notarea diferențelor individuale în general, dar problema inducției teoretice a fost, adesea, ignorată. De aici și acele limite pe care le mai prezintă încă unele discipline psihologice, cum ar fi de exemplu psihologia copiilor handicapați/deficienți, în explicarea mecanismelor psihologice ale comportării unor categorii de copii: infirmi, surdo-muți, epileptici etc.; acești copii, simțindu-se frustrați de la natură, ridică probleme de adaptare/integrare în grup, de autocontrol și autodeterminare în viață. Sub influența doctrinei psihanalitice s-
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
personalității, diferită de acelea cu largă circulație în acea vreme behavioristă și freudiană -, dar apropiată celor elaborate de Fromm, Adler și Maslow (26 bis, p. 245). Desfășurîndu-și prioritar cercetările pe o anumită categorie de oameni veterani de război (1939-1945), copii handicapați psihic, persoane cu probleme în planul afectivității, sau copii cu dificultăți de învățare Rogers și-a dezvoltat o anumită teorie asupra ființei umane și a devenirii ei. A lucrat la mai multe universități unde a predat psihologia punîndu-și în aplicare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a interveni sau de a acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și tehnologiile bioinformatice și anunță posibilitatea prefigurării unei „bombe genetice” întrucât, prin clonarea umană, generată de alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnică mai avansată și o parte oarecare a subiectelor mai fizice, cum ar fi electricitatea și hidromecanica. Trebuie să amintim, de asemenea, că mai multe cunoștințe constituie întotdeauna un avantaj, și că cel mai practic dintre matematicieni poate fi serios handicapat dacă are doar strictul necesar de cunoștințe în domeniul lui; și acesta este motivul pentru care trebuie să acumulăm câte puțin din fiecare domeniu. Dar concluzia noastră generală trebuie să fie că matematica este atât de folositoare pe cât o dorește
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a desemna deficiența mentală) este un concept care acoperă fenomene complexe. El reprezintă inconvenientul rezultat din deficiențe și invaliditate. Handicapul este deci determinat de raporturile și de gradul de adaptare al individului la mediul său, afectând și limitând șansele subiectului handicapat de a-și exercita rolul său normal în conformitate cu vârsta, sexul, mediul social și cultural. Handicapul reprezintă un dezavantaj și este caracterizat prin discordanța dintre performanțele sau starea subiectului și ceea ce se așteaptă de la el ca membru al unei colectivități sau
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
instinctuale a ființei umane și anume instinctului de reproducere din care rezultă dragostea conjugală și părintească împreună cu derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de natură instinctuală cum ar fi; mila, compasiunea, filantropia, umanitarismul, sentimente manifeste în forme mai mult sau mai puțin rudimentare dar evidente și în lumea animală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă). Statutul juridic al sindicatelor și al organizațiilor patronale. Sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de șomaj, alocație de stat). Asistența socială (ajutoare materiale, gratuități); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane handicapate, minori și altele; problematica ocupării forței de muncă. Propunerile legislative ale guvernului sau inițiativele legislative parlamentare se supun dezbaterii comisiilor, care desemnează dintre membrii lor raportori. Aceștia asigură redactarea rapoartelor sau avizelor, după caz, care cuprind atât opinia majorității membrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aspect nou, sau mai exact redescoperit: funcțiile sociale ale nebuniei, în care se întâlnesc „rolul nebuniei în societate” precum și „atitudinea societății față de nebun și nebunie”. Orice societate își delimitează „negativitatea” sa prin prezența bolnavilor psihici, a sociopatiilor sau a persoanelor handicapate. Într-o societate „nebunia” și „nebunul” au rolul unei supape care permite descărcarea contradicțiilor, conflictelor și constrângerilor pe care suntem nevoiți a le reprima prin refulare, ca fiind interzise, inacceptabile, contrare normelor modelului socio-cultural. Prezența nebuniei în societate ne amintește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de indivizi expuși la consumul de alcool. Aceștia se prefigurează ca o categorie net individualizată în raport cu restul populației, fiind reprezentați prin următorii: debilii mititali, persoanele psihopate, encefalopații, traumatizații cranieni, indivizii cu complexe, în special cei cu complexe de inferioritate, persoanele handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. La aceștia, așa cum am spus, consumul de alcool are, din punct de vedere psihanalitic, semnificația unei compensări a propriilor „defecte” sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în următoarele manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
calități ale terapeutului (surdolog, logoped sau medic), sunt pârghii afective și de receptivitate, exprimate printr-o atitudine temperată, calmă, stabilă, binevoitoare, ce impune cu necesitate capacitatea empatică de un anumit nivel de dezvoltare. Proba unei înțelegeri empatice a lumii celui handicapat presupune cadrul intern de suferință al pacientului, pe care terapeutul trebuie să o perceapă și să o înțeleagă cum se percepe el însuși. C. Roger consideră că în relația terapeut pacient empatia, nu este un mod de cunoaștere științifică, ci
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Popescu Neveanu etc. Toți își îndreaptă și reiau cercetarea în acest domeniu, numai la clasele I IV, mulți din ei începând numai de la clasa a II-a. Este însă cu totul neglijată vârsta preșcolară care alimentează patologia încărcată a elevilor handicapați cu afecțiuni morfo-funcționale și antecedente patologice care implică retardul școlar, care tulbură „omogeneitatea potențialului intelectual al claselor de copii și generează fenomenul de dezadaptare școlară prin repetenție, corijențe, fugă, vagabondaj, delicvență juvenilă etc. (vezi C. Păunescu op. citată pag. 74
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de viață, continuate cu grijă și atenție pe toată perioada preșcolară și a școlarității micii; cu programe și metode de învățământ preșcolar adaptate ritmului personal de maturizare psihomotorie diferit de la copil la copil” și am adăuga noi, cu încadrarea preșcolarilor handicapați în grădinițe diferențiate, sub îndrumarea științifică a unor instituții complexe cu profil medico-psiho-pedagogic, cum prevede, încă din 1971, prof. Dr. C. Păunescu, în „Sisteme de prevenire și recuperare a handicapului intelectual” (Revista de Pedagogie nr. 6/1971 pag. 74). Suntem
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este: a)Diversitatea de agenți nocivi care afectează sistemul nervos al copilului în diferite stadii de dezvoltare. În acest sens, experți ai O.M.S. în diverse țări au ajuns la stabilirea cifrei de 17,9% din populația infantilă ca fiind handicapați (fizic, motor senzorial, comportamental, epileptic, intelectual) iar dintre aceștia, 6-7%, sunt copii cu deficiențe mintale. b) Un alt factor îl constituie progresul tehnico-științific înaintat care impune dezvoltarea învățământului și creșterea obligativității școlarizării până la zece clase, în perspectivă la nivelul liceului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
implică un interes major pentru cunoașterea și combaterea cauzelor deficienței mintale, pe de altă parte, nouă, psihopedagogilor speciali ne revine sarcina depistării precoce a deficienței mintale precum și a tratării, introducerii în forme terapeutice și recuperatorii cât mai timpurii a copiilor handicapați mintal: grădinițe, școli ajutătoare sau cu profil fizic, motor, senzorial, comportamental. Diferențierea umană pe baza Q.I-ului a dus la extrapolarea din circuitul educațional normal a unor contingente importante din punct de vedere social, aceștia devenind „paria” societății cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a stabili cu ușurință contacte și legături cu cei din jur, calitățile motorii și senzorio-motorii. Cu alte cuvinte, o persoană nu poate fi considerată handicapată, atâta timp cât lucrează satisfăcător într-un anumit post de muncă. Realizarea unei concordanțe între capacitățile individuale restante și solicitările profesionale (pe plan mai larg = solicitările sociale) poate acționa ca un factor care limitează, sau în anumite cazuri, anulează (șterge) manifestările specifice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și între învățarea spontană și cea intenționată este mai mult sau mai puțin modificat în funcție de tipul și gradul deficienței precum și de vârsta copiilor. („Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap”, E.D.P., pag. 34); f) Emil Verzea (1996) susține că toți elevii handicapați întâmpină dificultăți majore în învățarea cognitivă recomandând a se recurge la învățarea „predominant afectiv-motivațională” însoțite adesea de „învățarea orală și cea motrică” („Unele structuri de personalitate în psihologia handicapului de intelect” în „Probleme de defectologie”, București, 1988); g) L. S.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]