3,545 matches
-
erau deja amplasate unități militare, în așteptarea confruntării de pe fracțiunea de linie Soci-Boureni a frontului din Moldova. Încă nu fusese dat ordinul de evacuare, iar spectrul morții încă nu tulbura natura omenească. Chemarea dragostei primea sau nu răspunsul pereche, iar hora satului prilejuia încă întâlnirea destinelor pentru tinerimea așezării moldave. În gospodăria lui Neculai Albu, felcerul satului pentru necuvântătoare, fusese găzduit de ceva timp un sergent. Era comandantul unei grupe de ostași care asigura paza dealului de la răsărit, coasta cea încoronată
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
dealului de la răsărit, coasta cea încoronată de pădurea înțesată cu unități de artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a născut, fără putere de stăpânire, o dușmănie de moarte. Peste sat, firea încă palidă
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
ne protejeze. Mai în glumă, mai în serios mă gândesc că nu ar fi rău totuși să le dedic câteva versuri, poate îi îmbunez, poate reușesc într-un fel să îi exorcizez: „Te invit la dans, Martine,/ Să te-nvăț hora, stăpâne,/ Să dansăm brâu și tangou,/Să te-mbăt cu mult lichior./ Să te bucuri, împărate,/C-ai dansat și tu o noapte/ La poale de codru, frate,/ Și-ai uitat de tomberoane,/De miros dulce de carne./ Te-ai
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
peisaju-i ireal!//” Primarul orașului Liviu Cocoș a adresat urări de bine pentru Noul An tuturor celor prezenți. Soliști vocali, DJ-ei, dansatori și dansatoare au interpretat diverse genuri de muzică și au dansat în ritmuri trepidante. În fața scenei s-a dansat hora bucuriei, a armoniei și a voiei-bune. Am așteptat zadarnic cu respirația tăiată coborârea schiorilor pe pârtie cu făclii aprinse în mâini. Stratul foarte subțire de zăpadă nu a făcut posibil acest lucru. Pe data de 27 Decembrie vremea este încă
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului reziduuri meteorice din aripi arse în purgatoriul ignoranței cenușii străbat pădurile astrale să nască îngeri cu fețe zâmbitoare gropari ai declinului picat cu ceara păcatului oprind hora universului modelează lacrimile clipelor transformându-le în flori de suflet Referință Bibliografică: FLORI DE SUFLET / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FLORI DE SUFLET de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347251_a_348580]
-
frânturile de melodii lăutărești: „Cu lăutarii după mine/ iar mi-e bine iar mă-mbăt/ iar o iau de la-nceput!” Sau: „Of, viața mea!” Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și țigănește. Stau și mă întreb: s-au schimbat într-atât tradițiile religioase? Nu se mai ține cont de pietate, de reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
să vadă ce fete sunt la șezătoare și cât sunt de harnice; mulți dintre ei acolo își alegeau viitoarele neveste pentru că în șezători, le puteau vedea cel mai bine virtuțile. Ba de multe ori se mai incingea și câte-o horă de uitau de fus și furcă și jucau până în zori. Spune un cântec popular din Ardeal: „Când vii bade-n șezătoare / Nu sta la ușă-n picioare / Ci te uită-n șir de-a rându’ / Și te-așează un’ ți-
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
vrând nevrând, după ascultarea atâtor povestiri adevărate despre satul românesc, îmi mai trece și mie prin minte câte-un cântec, câte-un vers din zona din care m-am născut: „Gată mamă cufăru’/ Că mi-o venit ordinu’”, spune o horă mândră de cătănie. Nici nea Mitică nu uitase să-mi povestească câte ceva despre această etapă din viața fiecărui bărbat din sat - armata! „Versurile și cântecele de cătănie mi-au plăcut de când eram copil; când venea perioada de recrutare, câte 25-30
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
vise și vorbe-n singur, cu capul rușinat prostit cu dibăcie ... Vara păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și rănit în grajd. Păstor de iarnă fără simbrie. Noaptea visa în fân tot hore cu fetele din sat și n-avea alte dorințe c-avea măligă și lapte din belșug ... Și zilele treceau în goană, lunile n-așteptau prea mult și anii începeausă se adune ... Băiatul era un flăcău prea mic de stat, vioi
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
rigurosului economist să arunce o lacrimă nostalgică asupra clipelor pe care le-a trăit aici, mângâind unda Râului Doamnei, alergând prin zăvoiul cu sălcii, topile și ciripit de păsărele, învățând primele buchii cu dascălul Elisei Avram, sau ducându-se la horele domnișanilor, fie ascultând simfonia vocilor de coriști, conduși înspre nemurire de marele dirijor Alfons Popescu. Pentru că Titus Podea este un adevărat fiu al brazdei cu miros de os domnesc. Referință Bibliografică: ALBUM DE SUFLET / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
celălalt la îndemână.Cer sub cer. Cerul gurii sub cerul astral.Pendulând între Sfânta Scriptură și Sfânta Friptură, omul a dat dreptate când uneia, când alteia, când amândurora.Zeii cerului cosmic, îngerii, arhanghelii și heruvimii s-au dănțuit, în aceeași horă, cu zeii cerului gurii.Profana Tocăniță n-a fost niciodată mai prejos decât divina Afrodita. Plebeea Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună, ... Citește mai mult CERU-I CERȘI LERU-I LERDe când au mijit zorii vieții, omul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
unulde neatins, iar celălalt la îndemână.Cer sub cer.Cerul gurii sub cerul astral.Pendulând întreSfânta Scriptură și Sfânta Friptură, omul a dat dreptatecând uneia, când alteia, când amândurora.Zeii ceruluicosmic, îngerii, arhanghelii și heruvimii s-au dănțuit,în aceeași horă, cu zeii cerului gurii.Profana Tocănițăn-a fost niciodată mai prejos decât divina Afrodita.Plebeea Șuncă a strălucit pe cerul gurii ca îngereasca Lună,... XXXI. UTOPII,UTOPII, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011. UTOPII, UTOPII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
la rândul său interpretul Grigore Leșe le translează în cântec cu desăvărșită originalitate și profundă valoare muzicală. O rară apreciere a cântecelor acestui mare și unic artist, pe lângă valoarea intrinsecă istorică și etnofolclorică o conferă stilul de interpretare aparte a horei lungi cu noduri, care este cântată mai ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
o rugăciune specială pentru întoarcerea cu bine a oilor de la munte. Între Paștiși Rusalii se ținea Sărbătoarea măsurișului, când oile erau duse la pășunat, sus, în munte, după ce fiecare proprietar măsura cât lapte dădeau oile sale. Și ce mese și hore se încingeau la acele sărbători, de răsunau munții si văile de veselia sebeșenilor. „Cum ai putea uita așa ceva?”, mă-ntreabă nea Mitică, zâmbindu-mi. Crăciunul „De Crăciun, noi copiii și tinerii eram cei mai bucuroși dintre toți - spune Dumitru Sinu
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de joc, și-aici se zăbovea mai mult. Colindele tradiționale erau Viflaimulși Irodul. Ceata de tineri se aduna în zilele Crăciunului la o casă mai mare și împreună cu fetele, mâncau și beau ce căpătaseră din sat, la colindat, și încingeau hore de neuitat, până dimineața în zori. Feciorii care făceau parte din ceată erau conduși de un birăuși un pristav, care se ocupau de toată partea de organizare. Vinu-l aduceau de pe Târnave și mâncarea o adunau din sat, iar fetele o
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nu va fi vreo milă de mamă, sau frătâne - / Ne spune Brâncovene, ne spune Constantine: De pierdem, veșnic, totul ... Credința ne rămâne. 19 mai 2010”. Nu de mai mic interes este și stilul popular pe care-l abordează autorul în “Hora oltenească”. Dar și stilul parodic îl prinde în “Cântec (binar) de dragoste” - parodie după George Topârceanu. Autorul nu se sfiește să scrie și satire sociale vizând sărăcia omului comun, care nu le poate asigura viitorul copiilor săi, ori, mai departe
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
toți să te răsfețe și să roiască-n jurul tău, vrăjiți de cerul care toarnă cu generozitate peste noi, splendoarea florilor de iarnă; văd fardurile-ți strălucind pe-obrajii celor ce te-adoră și-ncing în jurul fiecărui brad preanebunatica ta horă, ca pe-o zeiță te slăvesc și frumusețea-ți laudă-ndelung în cântec, poezii, povești, în timp ce-n jurul focului se strâng. Referință Bibliografică: iarnă / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi
IARNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357821_a_359150]
-
le cântă viitorilor primari exact pe gustul lor. Pe langă celebrele sale hituri - " Tornero " , ' Cât de frumoasă ești " ori " Banii și fetele ", " La mare, la soare " , Mihai are de 2-3 ani în repertoriu și melodii de muzică populară ( " Lie, ciocârlie " , hore, sârbe etc ) dar și muzica aromana ( machedoneasca ), specifică, mai mult, zonei Dobrogea. În felul ăsta, artistul se asigura că acoperă toate genurile muzicale, pentru aproape toate categoriile de public. Și iată, astfel, rețeta succesului sau ! În plus, anul acesta, pentru că
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
personal lucrările, iar la sfârșitul săptămânii, sâmbătă sau duminică venea acasă la sora lui Frusina, unde a tocmit lăutari pentru un an, care aveau obligația să vină cu regularitate duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un portmoneu dăruit de Brâncuși tatălui său, dar însoțit de sentimente de amărăciune ale lui Constantin, care le-a spus fraților lui: -”Am umblat
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
autorități. Multe zile au răsunat strigatele de jale ale întregului sat rămas fără copii, până când treptat oamenii s-au istovit plângând. S-a așternut apoi o tăcere grea, apăsătoare și orice activitate a încetat. Timp de mulți ani, la Costești, horele satului sau cele tradiționale în duminica Paștelui, nunțile sau alte petreceri s-au ținut în satele vecine. E lesne de înțeles că această tragedie din Costești a făcut înconjurul pământului. Au venit ajutoare din toată țara și din întreaga lume
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
în lături. Afară îl întâmpinară însoțitorii lui la șotiile tinereții, cu care venise în partea asta a satului. Aceștia nu îndrăzniseră să intre-n crâșmă, ca să nu fie sictiriți de cei cu tiuleiele-năsprite. Dar adesea le țineau acestora hangul la hore, la întrecerile de oină din medeanele satului. La șuguielile cu fetele, mai ales, nu erau mai prejos de flăcăii cei căliți de vâlvătaia războiului. Uneori aceștia chiar întreceau măsura. Așa s-a întâmplat într-o seară cu unul a' lui
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Ion: - Măi Ioane, ia spuni tu drept, care dintre mine și Ruxandra lu' Ghiță Pâslă ți-i mai dragă? Că eu nu-s prea lămurită ... Cum să fiu, Ioane, di vremi ci tu mă scoți mereu la poartă, da' la horă ti guduri numai pe lângă a lu' Pâslă? Ion păru cam încurcat, dar ticluiește repede un răspuns: - Lasă, Casandră, nu pune la inimă ci crezi tu, până nu ți-oi spune ci simt eu ... - Șî ci, mă rog, sâmți tu? - Că
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
nu iei! Sau poate? Mai știu eu, Asupra cui tu ți-ai oprit privirea, Nu vreau să spun că aș fi eu, De aș fi aș merita iubirea? Dacă uneori în oră, Rămâi o clipă gânditoare, Dar din a gândurilor horă, Tu ieși tot zâmbitoare! Dacă toți îți facem curte, Fie mai direct sau ocolit, Să-nțelegi din toate astea, Rămâi la cele ce l-ai iubit! Degeaba spre tine vei atrage, Din toate părțile priviri, Din asta doar îți vei
UNEI ASISTENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358046_a_359375]
-
si vise, fără gânduri plânsu-mi-se. din cupe doar vinuri grele, și în mâini numai inele și pe față bucurii din zenit pân’la chindii... priviți la luna virgină, pe zăpadă e regină, și ne-mbie și pe noi să jucăm hora în doi, căci de mult îți fac cu ochiul și-ți dă gaica cu ghiocul ca să-mi cazi odată-n brațe, acum a venit momentul să serbam evenimentul! Referință Bibliografică: colinde / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COLINDE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358063_a_359392]