4,292 matches
-
Silistra. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul avea 752 de case, majoritatea locuitorilor săi fiind români. La Ostrov existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, frecventate de către 320 de elevi. Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un regiment de infanterie al armatei române. Începând din anul 1891 în cazarma "Traian" din localitate a staționat un batalion de infanterie 1427
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ostrov și avea 322 de case, 45 de bordeie și 17 străzi "rău pavate și mai rău întreținute". La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 1 352 de locuitori, din care 1 318 români. Biserica ortodoxă din Cuzgun avea hramul "Sf. Gheorghe" și a fost construită în anul 1881. Școala din localitate a fost construită în anul 1882, avea un învățător și era frecventată de către 127 de elevi. Un moment important în evoluția administrației din Dobrogea a fost reprezentat de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost construite de către F. Wiegel, în august 1906, "șoproane pentru zarzavat și păsări"3007. În perioada 1906-1909 au fost executate lucrări de consolidare și lărgire a bulevardului Elisabeta din Constanța 3008. La 10 iulie 1906 a început construcția bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului, lucrările de construcție fiind finalizate la 1 octombrie 19073009. În anii 1910-1911 biserica a fost pictată de către pictorul Marinescu. În anul 1908 a fost construită de către antreprenorul Vladimir Radef cazarma pompierilor din orașul Constanța 3010. Lucrările de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobias, preotul Gheorghe Rădulescu, preotul E. Grigorescu, M. Turbatu, șeful gării din Constanța, Petre Vulcan, T. G. Dabo. Comitetul, având 31 de membri, a fost ales la propunerea domnului colonel Cantea la 20 noiembrie 1911, cu prilejul sfințirii bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de către episcopul Dunării de Jos, Nifon. Aceasta era cea de-a doua biserică ridicată în orașul Constanța, urmând ca noua biserică să fie amplasată "în cartierul românesc al orașului"3097. După sfințirea bisericii "municipalitatea urbei noastre a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-mi dai un avans? Nu pot. Am prea mare nevoie de banii ăia. Dar o să ți-i dau. În Spania nu luptase decât de două ori, cei de-acolo nu-l puteau suporta pentru că și-au dat imediat seama ce hram poartă, și-și mai făcuse și șapte costume noi pentru arenă și, ca să vedeți ce fel de om era: le-a Împachetat așa de prost, că patru dintre ele s-au stricat din cauza apei de mare, așa că nu le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
hoinărea prin munți, mereu surprins de miracolul vieții. Arareori urcau până la el ciobani să-i aducă ceva brânză păstrată în scoarță de brad, câte un haiduc rănit de moarte să se spovedească sau câțiva țărani obidiți veniți de departe de hramul bisericii, la 20 noiembrie, cu cine știe ce necazuri grele, să ceară un sfat, să dea acatiste sau pur și simplu să sărute mâna sihastrului. Lângă bisericuță, Pimen își săpase în piatra muntelui mormântul, acoperindu-l cu o lespede, lăsând loc atât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ciob prețios) dintr-o mare sforărie, hoțească al zilelor noastre căruia îi va cădea pradă, nu banul public, ci însăși bănuțul cel amărât al calicului, care ni-l ia lunar o instituție tip căpușă, care nu prea se știe ce hram poartă, și unii spun că era mai bine înainte de apariția ei. Cine a pariat pe al doilea aspect de mai sus, poate fi sigur că a câștigat detașat pariul. Respectivul fragment, constituie punctul 13 dintr-un contract recent, prin care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
printre pomii foșnitori, o lună enormă, anume pentru noi părcă, fără să fi știut dinainte, într-o eclipsă s-a acoperit și s-a descoperit, tulburând culorile de alb și negru lăsate pe frunze și pe iarbă. A fost și hram la biserică, cu petrecere mare, cu țărani gătiți. Peisagiu bucolic. Pe drum, căruțele musafirilor. Hora. Câte un țăran beat încerca să tulbure petrecerea, dar ceilalți făceau ordine. Lăutarii țigani erau neobosiți. Noi eram mari personagii acolo, salutați ceremonios, la biserică
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
încerca să tulbure petrecerea, dar ceilalți făceau ordine. Lăutarii țigani erau neobosiți. Noi eram mari personagii acolo, salutați ceremonios, la biserică invitați în locul de onoare. În definitiv, nu prea îmi dau sea-ma ce credeau ei despre noi. În seara hramului, chefliii ne surâdeau șiret. Prevăzători, ne-am întors din vreme acasă. Noaptea veneau pe fereastra deschisă chiote de petrecere, uneori de la distanțe mari. Dar cele mai mărețe serbări tot natura ni le făcea. O! Superbele plimbări pe munți, printre brazii
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
hoinărea prin munți, mereu surprins de miracolul vieții. Arareori urcau până la el ciobani să-i aducă ceva brânză păstrată în scoarță de brad, câte un haiduc rănit de moarte să se spovedească sau câțiva țărani obidiți veniți de departe de hramul bisericii, la 20 noiembrie, cu cine știe ce necazuri grele, să ceară un sfat, să dea acatiste sau pur și simplu să sărute mâna sihastrului. Lângă bisericuță, Pimen își săpase în piatra muntelui mormântul, acoperindu-l cu o lespede, lăsând loc atât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
răspund, i-am smuls obiectul cu pricina din capac și am luat-o la fugă. A venit imediat după mine, încercând să mă prindă. Ceilalți cântau încă în cor fără să ne bage în seamă. Doar Mihai se întreba ce hram port. Gigi, prietenul lui, îl cuprinse pe după umeri ca să-i arate că-i este aproape. Eu alergam fără să-mi pese. Nu eram pe pământ în acele momente. Pașii mă purtau într-un zbor nefiresc. Ea rămânea tot mai în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
știuți numai de noi în fața unei icoane martoră a legăturii noastre, invocând pe Dumnezeu, mergând până în fața altarului, mai mult decât lumânările pe care le-am aprins cu același gând secret fiecare, în mica biserică din comună la icoana de hram a Sfinților Petru și Pavel - e de bună seamă, mai mult decât toate acestea, pentru că acum ne aflăm chiar sub Pomul Cunoașterii. Iată și florile în toate culorile Creațiunii pe câmpia aceasta ca o grădină, dar cu un singur pom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să-l tot bată la cap pe Florea: „Ce, bă, tu n-ai de gând să faci copii?“ Vreau și eu un nepot! Astfel. Cu câteva săptămâni Înainte de nașterea lui Zare, cineva, un anume Vergu (cine-o fi și ce hram o purta din nou n-am știre!) a adus de pomană (cu lumânare) familiei Popescu Florea și Popescu Speranța un copil pe nume Radu (nume slav, = bucurie, nota Z.P.) și le-a spus celor doi că e din partea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Te mai sun eu. Închise. Mal stătea lângă el și clătina din cap. — A aflat Mickey? — Mda, a aflat. Ai o canapea acasă? Mal îl lovi blând cu pumnul în braț. — Băiete, cred că lumea începe să se prindă ce hram porți. Ce zici? — Azi mi-am dat seama de ceva. — Ce? — Tu l-ai omorât pe Gene Niles. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL TREIZECI ȘI ȘAPTE Părerea lui Mal despre Johnny Stompanato: două părți șarm de ulei de măsline, două părți golan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
păgânii acolo unde le-o fi locul. - Cum te cheamă, moșule? - Atudoriței mă cheamă, măria ta! Și Ion! - De unde mă știi? - De la Direptate. Și de la Baia. Și de la Lipnic. Și de la mănăstirea Putna, când Maria Ta a ctitorit-o cu hramul Adormirii Maicii Domnului! - Cine sunt oamenii ăștia? - Plăieși din Țara de Sus. Ciobani. Meșteri În lemn. Oameni de-ai pădurii. Ridicați-vă, oameni buni, că vă cunoscu măria sa! Și aveți grijă ce vorbiți, să nu vă scurteze de-un cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nistrul lin, ce‐ n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba noastră‐s vechi izvoade, Povestiri din alte vremuri; și citindu‐le - nșirate, Te‐ nfiori adânc și tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă‐ n ceruri, Să ne spue‐ n hram și‐acasă Veșnicele adevăruri. Limba noastră‐i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii, Care‐o plâng și care‐ o cântă Pe la vatra lor țăranii. Nu veți plânge‐atunci amarnic Că vi‐ i limba prea săracă. și‐ ți vedea cât e de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
putea ca sub aparențe să se ascundă și altceva. Naivitatea afișată, falsul interes, manifestat atât cât trebuia, față de securitatea tuturor în ceea ce privește Gardienii sau acum Terra, puteau fi doar manevre menite să-i distragă atenția. Nici acum nu știa sigur ce hram poartă Angir. Se liniști însă puțin la gândul că în ciuda simțămintelor pe care tânărul i le crea, atenția și judecata nu îi erau afectate prea mult de acestea. Sau poate devenise el paranoic. Nu mai era sigur de nimic. - De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
a unui fiu dorit, pe care l-ar fi putut avea. Tot ceea ce realizase într-o viață tumultoasă nu putea înlocui lipsa unui fiu, lipsă devenită în ultima vreme o povară din ce în ce mai greu de purtat. Nepot al căpitanului - acesta era hramul cu care era investit cel mai des Angir. Apariția lui avuse-se darul să scoată echipajul din amorțeala obișnuită. Cele mai fanteziste idei cu privire la identitatea și scopul pentru care tânărul venise la bord circulau cu iuțeală pe culoarele navei. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
--Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit. --M-ai făcut curios. Sunt numai urechi. --Iaca ce spune “Io Duca voevod” la 4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n), cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale dinspre Bahluiu, să hie în pace
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din târgu din Iași... fiind mică,... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum este transpusă în veac... --Cum văd, iubești istoria - am sfârșit eu discursul. --Și pe cine mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite de fostul logofăt Pătrașco Dan. Ia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a Occidentului. Această fortificație s-a dorit a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință de vară. Încadrată organic în peisajul natural al vechii capitale a Moldovei, parcă nu ai putea înțelege Iașul fără Mănăstirea Cetățuia, o citadelă a spiritului și războiului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unde moare în sărăcie. Gheorghe Duca înainte de a reveni pentru ultima oară la domnie își revede ctitoria în vara anului 1677 când, fiind domn al Munteniei, luptă în alianță cu sultanul împotriva zaporojenilor. Sosit la Cetățuia în ziua de Sâmpetru, hramul iubitei lui ctitorii, îi oferă un ospăț lui Antonie Ruset, voievodul Moldovei. Împotriva acestuia Duca lupta în ascuns să-l scoată din domnie pentru a-i lua locul. „Cei doi domni prieteni, Ruset atârnând de Duca și Duca atârnând de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]