1,472 matches
-
mănăstiri”. Am o mică nedumerire, părinte. Dacă n-ai să mi-o spui, n-ai să ți-o lămurești. Așa că arunc-o aici pe iarbă ! Iaca despre ce e vorba: la 15 iunie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat, printr-un hrisov de danie, hotărăște: „Am miluit sfânta mănăstire lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului... Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit... cu locul... ce iaste de danie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dăruiește mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust „Poiana lui łigan”. Pe urmă, la 25 mai 1741 (7249), Grigore Ghica voievod arată: „Dat-am carte domniei mele acestor 7 oameni de la Păscăloaie... ce sânt poslușnici sfintei mănăstiri Sântu Ioan din Iași, dați cu hrisov de la domnia mea... să fie volneci cu cartea domniei mele a se apăra despre toți zapciii,... lor să le dea pace de toate câte ar fi pre alții, cu nici un fel să nu-i supere. Și nime să nu stea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ținea la Frumoasa tot venitul revenea acestei mănăstiri. Acum însă, când iarmarocul a fost mutat pe locul mănăstirii Zlataust, venitul trebuie să se împartă în două... Încurcate-s căile domnului, fiule. Așa că crede și nu cerceta... Am în față un hrisov al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din 10 iulie 1764, care m-a pus pe gânduri. Despre ce-i vorba, fiule? Aici se spune că, pe când veneau solii Porții la Curtea domnească din Iași, erau găzduiți în case boiererști, la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Astăzi ai să mănânci ce n-ai gustat niciodată la mine. Aceste ultime cuvinte le-am auzit pe când bătrânul se afunda deja în pădure. După plecarea lui, am continuat să frunzăresc cărțile... Din când în când, mă opream asupra unui hrisov sau zapis care mi se părea mai însemnat din punctul meu de vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui hrisov domnesc, glasul trimbiței m-a adus la realitate... Cărăruia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cărțile... Din când în când, mă opream asupra unui hrisov sau zapis care mi se părea mai însemnat din punctul meu de vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui hrisov domnesc, glasul trimbiței m-a adus la realitate... Cărăruia ce duce la grădina din poveste a bătrânului am străbătut-o cu repeziciune, fiindcă, drept să spun, soarele, se așezase drept inimă. Un gând însă nu-mi dădea pace... „Orice mâncare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căutarea și odihna săracilor și a mulți bolnavi și neputincioși... Pentru care lucru, viind înaintea noastră cucernicul... Iosaf egumenul de la Sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, ce acmu de nou iaste zidită din temelie în târgul Iașii, ne-au arătat un hrisov de danie... de la... Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod întru care scrie... pentru trebuința spitaliei... dăruindu-să... moșiia domnească tot hotarul... târgului Ocnii, și cu tot dealul unde se scoate sarea, cu toată dijma din toate, atâta din sarea ce se scoate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
binefăcătorul. Acolo îi mai rămâne însă încă o bucată de loc pe care o vinde mănăstirii cu „43 pol lei”. A făcut și omul un ban acolo. Ce-i rău în asta? Uite că mi-am amintit, părinte, și de hrisovul lui Ioan Theodor Calimah voievod din „Vălet 7269”, în care spune: „S-au afierosit câteva vinituri la mănăstirea Svântului ierarh Spiridon... pentru întemeiarea și bunăstarea acestui locaș... dar fiindcă am făcut și spitalii la mănăstirea aceasta, adică bolniță pentru căutarea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să face și un spital pentru cei... cu primejdii de boala ciumii”. Și mai mult chiar, acest hrisov - la „Vălet 7279” - spune un adevăr științific. Și anume că ciuma trece de la omul bolnav la cel sănătos. „Și alții, carii să amesteca cu alți oameni, sănătoși, iarăși să da o pricină de să mai înmulție boala de cum era”. Pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cred că știi spusa: degeaba te scoli de noapte dacă n-ai noroc și parte. De unde până unde cu zicala asta? Pentru că sărmanul jitnicer Ștefan Bosie - ctitorul mănăstirii Sfântul Spiridon și al Schitului din Codrul Iașilor - după cum spune vodă în hrisovul din „Vălet 7269”: „tâmplându-să den oarecare pricini cu nedreptate de au venit la proastă stare supus robii datoriilor... am găsit domnie mea cu cale și cu mare dreptate și i-am dat venitul... pârcălăbiii Sorocii să fie în sama lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească. Iată ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în hrisovul din 1 aprilie 1766: „fiind om cu capul și slobod și de a nu să mai căsători” îl scutește de dări pentru că: „De bună vrerea sa voit-au și cu totul s-au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
când realizează 33.681 de lei și 50 de bani, din care cheltuiește doar 15.270 de lei și 2 bani. Aceasta este dovada că voievozii aveau mare grijă de Spiridonie. Lucrul este confirmat - dacă mai era nevoie - și de hrisovul din 1 ianuarie 1776, prin care Grigorie Alexandru Ghica voievod hotărăște: „La cea dintâi domniia noastră, între alte lucrări... socotit-am... ca să deșchidem... fabrică de scos postajă, pentru cea mai multă ieftinătate a lăcuitorilor țării aceștii... și am dat-o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a toate moșiile și de pe dughenile și de pe orice alte acareturi a mănăstirii Sfântului Spiridon să se ia după obiceiul pământului”. Stabilește apoi ca spitalul să aibă 40
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spitalicești din Iași și în Moldova. N-am să uit, părinte. Și nici răbdarea de înger cu care m-ai ascultat... Rabdarea face parte din însăși ființa unui monah... Nu mai prejos a fost și răbdarea ta în a studia hrisoavele, zapisele, uricele și câte altele cuprinse în documente... Eu cred că la mine răbdarea e pe ultimul loc. În față stau dragostea pentru istorie și curiozitatea... Frumoasă și trainică îmbinare... După ultimul cuvânt privirea bătrânului a alunecat spre cărarea dinspre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-a abătut asupra mea. Unde am rămas aseară cu poveștile? Apoi am ales și am spus bob cu bob cele ce s-au scris în documente despre mănăstirea și „spitalia” Sfântul Spiridon. Atunci să coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al țării aceștiia, la acestu orașu și scaun domnescu ce păr-acum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie 1776, hotărăște: „aceste ape ale Svântului Spiridon vor fi supt purtare de grijă a rânduiților epitropilor mănăstirii ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca oricând se vor sminti din orice pricină, îndată să se tocmească prin marafetul suiulgiilor calfii Costandin șatrar, căruia deosebit de milile ce are de la răpăosatul... domniia sa Grigorie Ghica voievoda... am mai adaos... asupra lui din milele domnești cu deosebit hrisov spre răsplătire purtării de grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit atât de trebuitori
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sus pot fi susținute cu ajutorul unul alt istoric Registrele vigesimale brașovene, care-l menționează pe Neagoe din Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de existențăă se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din Vlad-haiducul, un tînăr superb, aprig la mînie și moale în brațele vreuneia dintre fetele boierului Caraiorgu, ceea ce l-a și pierdut, nu înainte de-a fi ucis toți arnăuții veniți după el... Dar asta a fost demult; scrie în hrisoave... Apoi... Ai mei, ca toți tăranii moldoveni: deschideau ochii la capătul ogorului, frămîntau o viață întreagă țărîna cu sudoare și sînge, apoi mergeau la celălalt capăt, să se odihnească alături de-ai lor. Cînd l-am îngropat pe tata, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
văzu silit în anul 1279, în zilele papei Nicolae III, să rostească public și solemn prin jurământ supunerea sa cătră scaunul papal și împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În ființa de față a episcopului de Fermo, care era legat apostolic, anume Filip, apoi a tuturor demnitarilor bisericești și mireni, regele jurui pe Evanghelie îndatorirea sa apodictică nu numai de a păstra întregi drepturile și libertățile bisericei catolice în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei bule de aur (chrysobolum), prin care atât el cât și poporul declarau că trec de de-apururea la biserica romano-catolică și la scaunul roman, fiind acesta scaunul lui Petru, principelui {EminescuOpXIV 99} apostolilor. După ce prin mila mântuitorului - zice el în hrisov - s-a înălțat domn și-mpărat al întregii Bulgarii și Valachii (Dominum et Imperatorum totius Bulgariae et Blaciae), cercetând cu de-amănuntul arhivele, a câștigat convingerea sigură că regii bulgari și bulgaro-romîni, deci atât predecesorii săi cei vechi, cât și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și supunere cu biserica romană, hotărâți fiind a-i rămâne credincioși pe de-a pururea. Întîmplîndu-se ca regatul să sporească în teritoriu și locuitori, atunci și sporiul acela se va pune numai sub domnia și puterea bisericii romane. Așa zicea hrisovul, pe care ambițiosul loannițiu îl iscăli la an[ul] 1200, dîndu-l la mâna lui Ioan, trimisul papei, când acesta se-ntoarse la Roma. Pe drum îl însoți ca trimis al principelui orânduit la Roma, episcopul de pe atunci de la Brandizuber, anume
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]