1,549 matches
-
numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare petrecută la același han, al celeilalte Ancuțe, mama celei din prezent, numai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare petrecută la același han, al celeilalte Ancuțe, mama celei din prezent, numai că el, prezent și atunci, era foarte necăjit, deoarece, călare pe iapa sa, plecase la domnie pentru a i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În genunchi În fața lui Vodă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
domnitorul Îi face dreptate și, amintindu-și de Întâmplarea de la han, Îl Întreabă ce ar fi făcut daca nu iar fi dat dreptatea cuvenită. Răspunsul comisului vine promt, cu aceiași nota de umor: „Eu vorba nu mi-o iau Înapoi, iapa-i peste drum!”. Dând dovadă de curaj si demnitate, Vodă, om cu simțul umorului, face haz de răspuns și trimite cu Ioniță comisul un slujbaș pentru a-l Îndreptăți. După dovedirea descendenței calului, comisul Ioniță adaugă: „După asta puteți cunoaște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin lume și să poți vedea în vitrinele Parisului, Romei, Berlinului, Londrei și chiar ale Americii traducerile operelor matale? Da’ uite ce întreb și eu. Vorba ceea: „Calule, mănânci ovăz?” sau mai degrabă sună cam „a bate șaua să priceapă iapa”. Ca un făcut, iar m-am luat cu vorba și am uitat să spun că, în toamna anului 1881, matale - împreună cu alți opt institutori și cu Ioan S. Ionescu - tipograf - ați cumpărat de la Junimea „Tipografia Națională”, afacere la care ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
n-am văzut de zilele mele. În cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și habar nici n-aveau dinspre partea hoților... La vremea de care vorbesc era însă pace în țară și între oameni bună-învoire." (Mihail Sadoveanu, Iapa lui Vodă) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin triftong și unul care conține hiat. (c) Precizați numărul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cai, acestea fiind împărțite fiecare pe categorii, în funcție de cai: mânji și cai de orice vârstă. învingătorul era proprietarul cailor, jocheul primea doar panglica victoriei. Cursele de cai măsurau șase stadii (sub 1200m) și erau împărțite în două categorii: mânji și iepe (calpe, anabates), specific acestor probe era alergarea călărețului alături de cal, în ultima parte a cursei. Ceremonialul Jocurilor Olimpice (ritualul, programul de desfășurare) Jocurile Olimpice, cea mai mare competiție sportivă a lumii antice grecești, era așteptată cu nerăbdare atât de sportivi, cât și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică si morală. Fără cultură, dar cu inteligență spontană, sobri, prietenoși, onești. Între Cojocaru și Tăcău locuia săteanul Anghel Buzdrugă, un minunat crescător de vite. În 1917, în plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care în schimbul unei mici cantități de ovăz, îi aducea în fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă a fost primul meu dascăl în ale zootehniei. Ajuns în baltă cu câțiva cai, am fost povățuit
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca în Texas. În semi-sălbăticie trăiau și porcii. Pentru a se apăra de lupi, iepele făceau roată, cu crupele în afară, cu tineretul la mijloc, iar armăsarul pregătit de luptă în afară. Scroafele făceau cerc, dar cu boturile în afară pentru pentru a încolți lupul. Iată lucruri pe care germanii nu le cunoșteau. Aici domnea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
un Darth Vader românesc, teleportat în prime-time. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU La Dolhasca, în primii ani... La Dolhasca în primii ani, umblam cu o șaretă prin satele comunei, cea mai mare din județul Suceava... Învățasem să strunesc singur iapa blândă, cu ochii languroși, parcă îndemnându-mă la păcate nelumești, cu crupa îmbietoare, săltată în trapuri dumnezeiești, coada nervoasă, aruncată dulce în părți, ca să-i apere misterul de muștele albastre, insistente... și coama țeselată cochet de vizitiul spitalului, Ghiță... Era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
străvezie a orașului, se agitau niște domni mărunți, cu barbișon și mustăți învolburate, îmbrăcați în frac, acoperiți cilindric de jobene fumurii, având printre dânșii pe însuși Otto von Guericke (să fi fost prin 1654?). Nu patru, ci opt perechi de iepe roaibe, înhămate complicat, cu harnașamente bătute-n diamante, se chinuiau să desprindă una de alta cele două hemisfere de Magdeburg în care sus-numitul domn crease, mândru de isprava lui, printr-o fantezie diabolică, vid! Și iată!, datorită presiunii atmosferice afective
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
două Camere e o problemă de politică internă a României. Tergiversările s-au extins și asupra legilor integrării. Peremiștii s-au evaporat, iar deputatul PSD Petre Daia a descoperit discriminări în legea calului, care nu face referire în titlu la iapă și chiar la catâr. Radu Berceanu a protestat că se târâie lucrările, iar Funar s-a întrebat retoric ce are Berceanu cu chestia calului? O fi o limită undeva?! Și uite-așa a mai trecut o zi. Dar la urma
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Dar venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
studiu (pe care-l vom face) al operelor literare ale reginei. De la Sinaia se văd sau se ghicesc toți acești munți legendari ai Carpaților, Bucegii, Alpii Transilvaniei. Pe Vârful cu Dor, odinioară, un cioban a pus rămășag miza fiind șapte iepe că va petrece toată iarna pe munte, singur, departe de turmă și de iubită. El își face o colibă ca să se apere de ninsoare și vânt. Stătea ceasuri lungi în fața ușii, cu gândul la iubită și la oi, iar primăvara
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din București). Vrăjitoarea, ca să-i fure aceste talismane prețioase, o pune la încercări cumplite. În sfârșit, Făt-Frumos află că Ileana este acolo și o pedepsește pe vrăjitoare punând să fie cusută într-u sac cu nuci legat de coada unei iepe sălbatice. Unde cădea o nucă, cădea și o bucată din carnea vrăjitoarei, iar când pică sacul îi pică și ei capul. Făt-Frumos se repede să-și elibereze soția, care de trei ani era însărcinată, îi atinge mijlocul, iar cercul de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ah! merge de minune... și... dai din cur ca o prințesă... Ce mijloc suplu!... Cu pizda asta catifelată, îl duci pe cel care te fute în al nouălea cer! Țeapăn, stăpâne! Ajută-te... Drăguța asta se lasă călărită ca o iapă berberă... Vâj... vâj... o lovitură de bici... Ah! ce zvâcniri!... Pe legea mea! fata își dă drumul!... Dă-i înainte!... Cum mai sloboade!... Să-ți mângâi coaiele, ca să răspunzi și dumneata întocmai! Gata? Cum mai dă din cur!... Ce oftează
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
primăvara, toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga, aprinde, a sări, a lua, a pierde, a câștiga, a pleca, a cânta, a plânge etc. ; obiecte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a lui Ludovic cel Sfânt, Doamna de Coislin declara că este o nerozie a sorții de care nu trebuia socotită răspunzătoare; ea era în chip firesc o făptură de Curte, așa cum alții, mai fericiți, sunt făpturi ale străzii, așa cum ești iapă de rasă sau gloabă de birjă: era neputincioasă în fața acestei întâmplări și n-avea încotro, trebuia să îndure răul pe care i-l hărăzise voia cerului. Să fi avut Doamna de Coislin legături cu Ludovic al XV-lea? Nu mi-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nici pe negustori; nu le voi lua banii, nu-i voi obliga să se răscumpere [...] și nu-i voi biciui pentru a le lua proviziile. Nu voi pune mîna nici pe măgăriță, nici pe măgar, nici pe cal, nici pe iapă, nici pe mînz pe pășune[...]. Nu voi distruge și nici nu voi incendia casele [...]. Nu voi tăia, nu voi scoate din pămînt, nici nu voi culege viile altuia sub pretext de razboi. Nu voi distruge morile și nu voi lua
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
masă; Cât grâu în ogor, Atâtea vite-n obor; Câte paie-n bătătură, Atâția copii în pătură; Cât păr într-un cojoc, Atâția copii la foc; Câtă frunză pe umbrar, Atâția bani în buzunar! Câte flori sunt pe câmpie, Atâtea iepe-n herghelie; Câte flori sunt pe vâlcele, Atâtea-n vară mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului Toadere, sfinte Toadere, Dă cosiță iepelor Ca s-o poarte fetele, Să crească lung ca ața, Moale ca mătasea; Și cosița fetelor Dă s-o poarte iepele. Rețeta: se zice la Sf. Teodor, înainte de răsăritul soarelui, când se spală fetele pe cap, ca să le crească părul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]