3,770 matches
-
țintuit între ceilalți, paralizat între pofte și spaime, neputând nici să înhațe nici să scape, nici să trăiască, nici să moară. Începutul și sfârșitul, ochi în ochi. În clipa când se atinge suma perfectă, natura însăși intervine și vâjjjjj! Golește iazul dintr-o dată. Până atunci, însă! Până atunci! Peștișor lângă peștișor, ochișor lângă ochișor, verde, albastru, galben segmentat, solz lângă solz, aripioare străvezii, nemișcate, cozi ca frunzele, cu nervuri de sticlă, și fiecare ochi, solz, aripă încremenită la o apropiere cutremurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
gata să pășească, mereu cu piciorul stâng înainte, mereu cu surâsul faraonic pe buze, spre eternitate. Își aduce aminte de basmul în care sufletul zmeului e ascuns într-un ou, care e ascuns într-o rață, care plutește pe un iaz de argint, care se află drept în mijlocul unui codru întunecat și foarte sălbatic, care e prins într-un inel de nisipuri, care... Dar oricâte piedici ar avea de trecut, făt-frumos tot pune mâna pe rață, pe ou, pe sufletul zmeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul Vatra satului), Frumușelu-Glăvănești (punctul Interfluviul Zeletin-Frumușelu), Fundătura-Răchitoasa (punctul Vatra de nord-est a satului), Giurgioana, comuna Podu Turcului (punctul Grădinărie), Motoșeni (punctul Băicani), Oncești (punctul Marginea de sud-sud-vest a satului), Plopana (punctele La Iaz și Biserica Veche), Podu Turcului (punctul Dănceni) și Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic). Amintim cercetările de suprafață efectuate de Al. Artimon (1970) la Tăvădărești-Dealu Morii (punctul Marginea de vest a satului) și I. Mitrea (1972) la Negulești-Dealu Morii (punctul Măldărești). Majoritatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în 1976. De asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot) și pe M. Petrescu-Dîmbovița, Em. Zaharia, N. Zaharia (1956-1958) pentru cercetările de la Dănești (punctele La Islaz, Iazul Buragăi, La Meri, La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii ei. Ulterior, apar și proprietățile familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru întreaga perioadă a Evului Mediu. În privința ocupațiilor, agricultura era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
școală, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 231. 13. Bereasa (comuna Dănești), județul Vaslui a) La Râvnic: lângă un iaz, situat la circa 2,5 km nord de sat, s-au găsit câteva fragmente de vase ceramice din perioada veacurilor VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1956 și N. Zaharia, 1957. Material în colecția personală C. Buraga, Dănești - Vaslui. Bibliografie: Zaharia N.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
118, 286 (fig. 25/9), 288 (fig. 27/14); Teodor 1997c, p. 77. 45. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) La Islaz: la aproximativ 500m sud de sat, pe o suprafață deranjată de alunecările de teren, din vatra unui fost iaz, s-au găsit mai multe fragmente ceramice din secolele IX-X. Ulterior, în 1958, s-a întreprins un sondaj care a dezvăluit prezența a două cuptoare din aceiași perioadă și un al treilea, datat mai târziu, în veacurile X-XI. Probabil ele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 52-56 (fig. 6-11, 13); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 319; Teodor 1978c, p. 199-200 (fig. 39/3; 41/9); Coman 1980c, p. 101, nota 6; Teodor 1997c, p. 78. b) La Meri: la numai 250m nord-est de Iazul Buragăi, pe versantul sud-estic al Dealului Zarea Rășcanilor, în apropierea unei livezi cu meri, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul se află la Institutul de Arheologie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Căpitanu, 1957-1968. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Mitrea I. 1968, p. 255 (fig. 3/1, 2); Florescu M., Căpitanu 1969, p. 259 (fig. 35/6-8); Teodor 1997c, p. 111. 78. Lipovăț (comuna Lipovăț), județul Vaslui a) Coada Iazului (Podul Lung): pe dreapta barajului, la aproximativ 1,5 km est de sat, de o parte și de alta a șoselei, s-au găsit fragmente de vase din veacurile V-VI, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1975; sondaj în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice veacurilor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1965. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 199; Teodor 1997c, p. 127. 88. Plopana (comuna Plopana), județul Bacău a) La Iaz: la aproximativ 500m sud-est de sat au fost găsite fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74-75, 83 (fig. 5/1, 7); Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolelor VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239. 115. Tăbălăești (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara lui Negruți: pe terasa iazului, la circa 1,5 km nord-vest de sat, cu ocazia unui sondaj (1980) s-a găsit o locuință cu ceramică făcută la mână și la roata înceată, unele fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din fragmente sunt de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
terasa stabilimentului, de unde, câteva minute mai târziu, bătrânei profesoare, i-a fost adusă trista veste, că, ilustrul ei medic, s-a spânzurat. Drept pentru care, ea, la rândul-i, a ieșit pe terasa din fața camerei, și s-a aruncat, În iazul străveziu și adânc, de la rădăcina impunătoarei clădiri. Câteva ore mai târziu, de la azilul despre care povestim, pleca, spre orașul colinelor, telegrama care Îi invita, pe fecior și pe noră, să vină și să-și ridice morții. În eter, Însă, telegrama
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
i antropologii (termenul datînd din sec. al XIX-lea). (n mare parte, ace(ți observatori nu puteau comunica cu popoarele vizate (i nu dispuneau de nici o documentare, decît dac(, eventual, existau scrieri ale predecesorilor lor. Tr(s(turile specifice diferen(iaz( tradi(ia observa(iei (n cele dou( discipline. Numero(i antropologi anglo-saxoni (i francezi care, (nc( din secolul al XIX-lea, au locuit cu aceste popoare, mult( vreme calificate drept "primitive", au practicat sub forme diferite observa(ia. Cît(m
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i(i adesea ca actori ai diferitelor situa(îi. Ace(ți observatori nu puteau uită c( prezen(a (i activitatea lor erau percepute prin prisma imaginii colonizatorilor albi. Astfel, atît metodă cît (i statutul antropologului printre grupurile studiate se diferen(iaz( mult de practică sociologului (n societatea "să". Această pentru c( cele dou( forme de observa(ie pot, cu certitudine, fi apropiate, dar sînt diferite (n rezultatele (i realizarea lor efectiv(. Aceast( lucrare este consacrat( observa(iei practicate de sociologi (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
informale, prin care societatea italian( se str(duie(te s(-(i afirme locul (n structura social( american( global(, (n contextul unei crize economice (ncheiate (i a abolirii prohibi(iei alcoolului. Observa(ia natural( Observa(ia direct( pe teren se diferen(iaz( de toate formele de observa(ie a situa(iilor provocate sau construite de cercet(tor, precum cele de laborator sau cele ale reuniunilor organizate (i animate pentru a face să reac(ioneze un grup deja existent (un atelier, o clas
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i (n aceste ac(iuni. Ea permite s( vedem (n ac(iune formele de cultur( exprimate prin oameni. Ea examineaz( felul cum se adapteaz( indivizii unii la al(îi, cum ((i vorbesc, cum se frecventează, se (nfrunt(, cum se eviden(iaz(, se ating, cum manipuleaz( obiectele (i instrumentele. Observa(ia descoper( semnifică(ia pe care indivizii o atribuie actelor pe care le efectueaz(. Cuvintele că unitate de observare Observa(ia direct( nu se limiteaz( numai la date vizibile și acte (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbătăcite de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz ale cărui maluri erau sălbatice de fel de fel de buruiene. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegeții pe care o zugrumă cu încîlciturele ramurilor. Un cerdac lung, umbrit și multicolon
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rătund, acoperit cu tinichea albă care strălucește frumos în soare, ca o argintoasă gândire, din mijlocul satelor cufundate în tăcere și a verzii și-ntunecatei lumi a pădurilor. Siretiul, în văratica sa lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește mătasa, iar în mijloc ochiul verde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a pădurilor. Siretiul, în văratica sa lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei pare negru, reflectând în el umbra lumii ce-l înconjură. Pe câte - un plan mai ridicat se văd curți văruite cu îngrijire
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dar propunerea de Directivă nr. 2001 nu a fost validată de Parlamentul European. În accepția autorilor, conceptului de supraviețuire i-ar mai putea fi adăugate, în lista crimei ecologice, acțiuni precum: - otrăvirea apei freatice și de suprafață; - organizarea de batale, iazuri, bazine de decantare etc., care conțin substanțe periculoase pentru om, animale, vegetație și care prezintă pericol de deversare sau infiltrare, în sol, la nivelul apelor subterane. Se face referire, în special, la cianuri, metale grele, pesticide, substanțe radioactive etc.; - reconsiderarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
externalitățile pozitive, la nivelul societății, pe termen lung, externalitățile pot deveni negative și rămân în răspunderea societății ca, de pildă, tratarea apelor acide din mine, acumularea dioxidului de carbon din atmosferă, poluarea apelor freatice, gestiunea haldelor de deșeuri solide, a iazurilor de decantare etc. Toate acestea fac parte din descrierea tabelului acumulărilor entropice proprii unui proces efector și oferă „amprenta” nivelului de dezvoltare a unei societăți. 2.2. Implicații pentru procesul economic Legea entropiei și procesul economic, apărută sub formă de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
deșeurile solide (ca șlam și haldă) care vor rămâne în situl industrial, după închiderea investiției, pe timp infinit. Procesul tehnologic mai aduce în zonă circa 66 de produși chimici derivați ai cianurii și ape reziduale poluate, depozitate în lacuri artificiale (iazuri, batale) tot pe termen infinit. Mai trebuie adăugat că zăcământul de aur și argint de la Roșia Montană este prevăzut a fi epuizat în 16,7 ani. Proiectul la care se face referire, în scop didactic, este completat cu un studiu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
numai 16,7 ani pe platforma industrială? - Cine are responsabilitatea gestiunii deșeurilor de proces după închiderea investiției pe termen nelimitat? Sunt și procese postindustriale cu funcționare neîntreruptă ca, de pildă, colectarea și tratarea apelor acide de pe platforma industrială, de la barajul iazului de decantare, de la haldele de steril? Potențialul poluant al exploatării este detaliat în anexa 1, iar datele incluse în aceasta provin din studiul de impact care menționează clar faptul că, în urma funcționării investiției: - suprafața de teren neproductiv va crește de la
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]