1,864 matches
-
interpretare în perspectivă estetică și de sincronizare cu ceea ce era însemnat în mișcarea literară a timpului în cele mai elevate medii culturale europene. Sigur, mult m-aș fi bucurat să fi avut și eu norocul să fi trăit asemenea dezbateri ideatice, cum au fost cursurile doamnei profesor Elvira Sorohan, asistenta noastră de odinioară de la Istoria literaturii române vechi, din acei ani când pornise în urcușul către platoul unde se află azi. N-a fost să fie, dar mi-a rămas plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu privirea în sală, întreținând o tensiune emoțională, ca un curent electric ce trece prin fiecare dintre noi și avivează inteligența, ațâță curiozitatea. Pasiunea cu care vorbește, asocierile inedite pe care le face cu artele plastice, cu filosofia și psihologia, ideatica densă a cursurilor sunt dovezile unei erudiții incontestabile, a unui Profesor cum nici nu sperasem să am. Memoria mea afectivă reține cursurile dedicate lui Dimitrie Cantemir, "Principele spiritului", cum îl numește doamna profesoară. Am citit în zilele acelea în ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
România în anii scrierii pamfletului). Problema epocii pe care a avut-o în vedere Voiculescu este pe larg abordată de Elvira Sorohan, în eseul Vasile Voiculescu, subversiv (cf. § 0.1). Autoarea pledează, hotărât, pentru o asociere referențială mai largă, raportând ideatica și etica scriitorului la problematica, generală, a marii literaturi pe tema "narațiunilor parabolice" din deceniile următoare; reținem concluziile autoarei că Voiculescu "reflecta codificat societatea opresivă, unde trăiește în și contra ei" și că "în 1948, când asupra umanității din zona
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
politicii economice, să experimenteze. Teoria economică utilizează metode empirice și descriptive, în vreme ce doctrina este, în esență, o gîndire normativă, ea sugerează calea pe care trebuie consumate eforturile spre binele individual și social. Studiul doctrinelor economice presupune, așadar, atît înțelegerea miezului ideatic al teoriilor pe care se grefează, cît și perceperea politicilor economice prin care se verifică. De aici, calitatea sintetică și vocația integratoare ale disciplinei noastre. În Structura revoluțiilor științifice, lucrare scrisă în 1962, Thomas Kuhn a introdus și un alt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care diferiți teoreticieni au "încărcat" semantic conceptul, dar pentru a ne putea stabili propriile puncte de plecare în analiza fenomenului, este necesară aprofundarea perspectivelor postmodernismului. Modul de raportare la acest curent ne va da și importante sugestii în ceea ce privește conținutul său ideatic, temele fondatoare și eventualele contradicții interne. Evident, intențiile nu vor putea fi exhaustive, mai ales că despre postmodernism se spune că există, în fapt, atâtea postmodernisme câți autori au discutat despre el sau au scris în spiritul său, ci ele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că o astfel de ordine ar putea fi realizată"96. Tocmai deoarece controversele legate de postmodernism continuă să existe și să suscite vii dezbateri, indicarea unor trăsături simptomatologice fenomenului reprezintă un mijloc important de a ne apropia de conținutul său ideatic. Demarcațiile care ne vor ajuta să creionăm fenomenul postmodern constituie deja locuri comune ale dezbaterii; astfel, poate cea mai cunoscută problematică discutată este cea a relației dintre modernism și postmodernism, respectiv modernitate versus postmodernitate. Accentul pus pe prefixul "post-" transmite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care ar putea fi contrare înțelesurilor de suprafață, căutarea diverselor fisuri discursive, a simptomelor și privilegierilor conceptuale (care sunt, de altfel, procedee împrumutate din critica poststructuralistă, așa cum observa și Peter Barry) sunt câteva exemple ale utilizării conținutului retoric împotriva conținutului ideatic manifest. Mai mult decât atât, indistincția filosofie literatură s-ar baza și pe imposibilitatea de a delimita între o utilizare "normală" a limbii și una "neobișnuită", "deviantă". Scrierile lui Roman Jakobson sau ale lui Mary L. Pratt atestă dificultățile conceptualizării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
demers de acest tip este supus într-o anumită măsură eșecului. Cu toate acestea, atmosfera culturală generală în care un autor și-a conceput opera, chiar dacă aceasta va ajunge să fie originală și să combată orice formă inițială a uceniciei ideatice, poate constitui o matrice istorică folositoare interpretării. 4.3. De la modernism la postmodernism Opera lui Jean Baudrillard nu are forma unei tratări unitare a unor teme, fiind de multe ori pusă sub semnul "antiteoriei" și cunoscând multiple nuanțări, repudieri sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neutru al cercetătorului modern, ci intervine constant în textura discursivă a lucrărilor sale pentru a le transforma în scene ale enunțării postmoderne. Mai mult decât atât, ultimele sale texte conțin reluări obsesive ale unor subiecte, pastișe ale scrierilor anterioare, "mixaje" ideatice ce vor să transpună în spațiul discursului sentimentul vitezei, devenind ele însele exemple ale ideilor descrise (unii interpreți susțin că aceste texte realizează în planul discursului sentimentul de hiperrealitate, ce este exemplificat in concreto). Trebuie menționat, în același timp, că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ideea de consum. Faptul că expresii precum "societate de consum" sau "societatea spectacolului" au devenit un fel de sigle preferate ale societății contemporane îndreptățește într-o anumită măsură această ultimă idee a gânditorului francez. Societatea de consum este astfel consumată ideatic în chiar termenii săi. Perspectiva holistă asupra consumului (mai ales din lucrările mai târzii) conceput ca o mașinărie globală, ca un fel de "nebunie generală, bazată pe o dorință fără margini pentru obiecte, dorință care nu poate fi niciodată satisfăcută
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nietzschean de transmutație a tuturor valorilor la "comutația" acestora, care echivalează, de fapt, cu nediferențierea și confuzia lor. Se poate observa, și prin această temă care intervine în analiza stadială a simulacrului, modalitatea în care teoria baudrillardiană se raliază corpusului ideatic al postmodernismului, în care problematica dizolvării valorilor și a granițelor conceptuale este de acum un loc comun. Stadiul fractal al simulacrului are efecte nu doar în planul lucrurilor, al socialului sau al politicului, ci și în planul profund al organizării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursive, Turner remarcă faptul că "trăsătura poetică și frapantă a stilului lui Baudrillard nu are echivalent în științele sociale, cel puțin în context britanic"570, dar completează mai apoi că nu întotdeauna argumentele organizate în jurul procedeelor retorice au și forța ideatică dorită, unele dintre ele rămânând doar la un stadiu decorativ. Deși unele dintre ideile sale au primit critici dure, fiind catalogate drept irelevante, Rojek și Turner ridică problema academiei și a "osificării" unor tradiții de gândire, din moment ce fiind o figură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilitățile de rezistență, în acest context, a curentului ca atare. Continuând în adâncime încercarea de a oferi o imagine cât mai cuprinzătoare și acurată asupra postmodernismului, modul de raportare la acest curent ne-a dat consistente sugestii în ceea ce privește conținutul său ideatic. Chiar dacă probabil, o definiție nu poate fi oferită și ar fi chiar împotriva spiritului postmodernismului, o primă metodă care ne-a stat la îndemână în vederea încadrării și descrierii sale a fost aceea a căutării diferențelor specifice față de alte curente cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un număr semnificativ de întrebări și a pus sub semnul îndoielii și criticii radicale multe dintre presupozițiile unor moduri de gândire și de teoretizare. Mai mult decât atât, deși au trecut câteva decenii bune de când a cunoscut momentul de explozie ideatică, postmodernismul continuă să suscite interesul și astfel, la fel ca vechile tipuri de filosofii, începe să se solidifice într-un corpus din ce în ce mai închegat de idei și concepte. La fel ca Andreas Huyssen, cred că indiferent de ce parte a discuției ne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Romanian postmodernism being given a series of important positionings. In the second chapter, proceeding with the attempt to provide a comprehensive and accurate interpretation of postmodernism, the manner of referring to this strand of thought revealed important suggestions about its ideatic content. A useful method concerning the integration and the description of the phenomenon under analysis consisted of identifying the specific differences compared to other strands of thought that postmodernism is related to or interconnected with. The delimitations which contributed to
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și anumite țări, pe de altă parte, au evoluat de-a lungul timpului. Se poate ca anumite culturi sau sisteme politice ș i i nstituții să fie mai receptive la ideile economice liberale decât altele. O altă problemă a abordărilor ideatice este că, uneori, acestea exa gerează influența pe care ideile o exercită asu pra unor grupări politice, spre deosebire de impactul lor asupra persoanelor in div iduale. Un singur exemplu este suficient pentru a demonstra dificultatea în acest caz. Chile, după lovitura
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e altceva decât negația însăși a supraumanului, iar formarea "naționalităților" a fost mijlocul pentru a distruge organizarea socială tradițională a Evului Mediu". (15, p. 246) Pentru a ocoli astfel de erori, Guénon recomanda cenzurarea sugestiilor, regresiunea spre stadiile când dezordinea ideatică este mai redusă. Pe de altă parte, el era conștient că "Orice "tradiționalist" în intenții trebuie în mod normal să se declare "antimodern", dar nu poate fi mai puțin afectat la rândul lui, fără să-și dea seama, de ideile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
idee și fenomen, Benjamin apelează la o analogie: ideile sunt pentru obiecte ceea ce sunt constelațiile pentru stele. Analogia are, după Benjamin, o miză complexă: ea dorește să indice rolul decisiv pe care îl are „diferența“ dintre fenomene în configurația lor ideatică. Fenomenul „participă“ la această configurație nu prin ceea ce are comun, prin genul său, ci prin singularitatea sa, sesizată plecând de la detaliul semnificativ. „Salvarea“ fenomenului, la care face referire Benjamin, constă tocmai în păstrarea singularității lui în lumea ideilor. O critică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Secession colaborează cu pictura de factură academică. La Klimt însă ies în evidență "abaterile" de la convențiile picturii de gen, tratarea complet diferită a temelor consacrate ale picturii academice și chiar inversarea sensului prim a ceea ce constituia un alfabet iconografic și ideatic al Auflklärung-ului vienez. Potrivit lui Hans H. Hofstätter, simbolismul în pictură nu devine tributar unui singur stil, în cadrul său sunt permise o serie de inovații cu privire la tehnica picturală, sintetismul, divizionismul și pletora de stiluri noi, care însă nuanțează curentul în ansamblul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud masculin în atitudinea lui Atlas care susține bolta pe umeri, având deasupra sa figura Muzei care pare să patroneze efortul considerabil al edificării creației artistice. În mod evident, această tensiune se joacă în jurul abiguității figurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
privire este oarbă pentru ceea ce se află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de forțele instinctului, atras de o forță ipsatorie. Petre Oprea sugera destul de riscat chiar o apropiere de David al lui Michelangelo
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al finisecularismului, reflectă din plin estetica decadentă, însă, constituie ea, mutatis mutandis, și o pictură en Madeleine? Analiza pe care Victor Ieronim Stoichiță o face acestei teme la Georges de La Tour este utilă pentru a sesiza câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
formarea 3 competențelor profesionale a acestora, În școlile de specialitate, se realizează prin ore de instruire teoretică și ore de pregătire practică. Pregătirea practică a viitorilor tehnicieni se face prin ore de laborator tehnologic și ore de instruire practică. Valorificarea ideatică și practică a obiectivelor, principiilor și, Îndeosebi, a conținuturilor Învățămîntului - componentă primordială a procesului instructiveducativ este nemijlocit determinată de elaborarea și aplicarea creatoare a strategiilor, tehnologiilor și Îndeosebi a metodologiilor didactice și de educație. Metodele de instruire sunt o componentă
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
care urma să intre în circuitul sălilor de cinema. Subiectele propuse erau aprobate la Ministerul Culturii de către un departament specializat, care urmărea, printre altele, ca proiectele să fie în conformitate cu politica partidului. După ce subiectul se aproba, regizorul decidea modul de realizare, ideatic și stilistic, urmând ca la sfârșit cenzura să-și facă datoria. După ce costurile de producție erau aprobate, puteai să faci ce vrei, nimeni nu era obligat să filmeze într-un anumit fel, dar suporta eventualele consecințe. În cazul filmului Va
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
general și în medie șansa de a lăsa urmași. Aceștia, la rândul lor, au o șansă rezonabilă de a elimina competitori mai puțin apți. Este greu de crezut că Darwin a ratat ocazia de a pune în valoare acest potențial ideatic în soluționarea problemei care îl preocupa. Acolo unde Paley și alți creaționiști de factură tradițională nu vedeau nici o alternativă la proiect și intenție, Darwin a reușit, sub influența stimulatoare reprezentată de contactul cu ideile lui Malthus și ale economiștilor clasici
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]