131,805 matches
-
1908 să se alăture conservatorilor democrați, de orientare "takistă". Toate capitolele cărții, odată cu Argumentul, care egalează cu o provocare a istoriei sfârșitului de secol XIX și primul deceniu al celui următor, prin natura divers cuprinzătoare a periodicelor, se desfășoară în ideea constituirii monografice a cotidienelor mai sus enumerate, numai din perspectiva delirului ideologic, prin care amplifică, preiau, refuză ori ademenesc faptele, din perspectivele și semnificațiile proprii orientării lor. Dar numai în măsura în care aceste particularități de comportament se resimt, mai mult sau mai
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală" (p.60). Între autorii de fiasco-uri editoriale Alex. Ștefănescu include un singur nume cu firmă, D.R. Popescu (pentru romanul Falca lui Cain - vezi p. 41). Chiar acceptînd ideea lui Alex. Ștefănescu potrivit căreia D.R. Popescu se află în involuție, parcă nu ne vine să credem că el a coborît ștacheta artistică pînă la nivelul lotului de scriitori cuprins în acest volum. Mărturisesc însă că nu am citit romanul
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
un volum distinct, fiind surprinzător (sau nu) de coerentă atât în tehnică, cât și în simbolistica intrinsecă. De altfel, poetul însuși reia și revede o serie de poeme anterioare. Dacă la Vasile Gârneț important în poem e ce se spune, ideea și starea degajată, Galaicu-Păun e mai preocupat de cum o face și cu ce mijloace, unul e mai sincer, celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea îți solicită mult atenția; la Gârneț tragicul politic
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
universitățile din Europa Centrală și Orientală întrețin relații strânse de colaborare cu universitățile francofone, astfel că s-a simțit nevoia ca, în martie 2003, să se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
Doamna Speranța Rădulescu, autoare a unei cărți care a devenit subiect de polemică în lumea muzicală, a făcut un concis istoric al marilor dispute muzicale din secolul al XX-lea și a constatat că la noi sînt puține polemici de idei, în timp ce abundă atacurile la persoană. Cine cîștigă, à la longue, într-o polemică? Ipoteza vorbitoarei este că întotdeauna cîștigă omul care are o operă, care are autoritate. Într-adevăr, a subliniat amfitrionul, în democrație există polemici, în regimurile totalitare campanii
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
democrație există polemici, în regimurile totalitare campanii. Savuros ca întotdeauna, dl Mihai Zamfir a cules și acum zîmbete și rîsete la scenă deschisă cu digresiunea pe care a făcut-o relativ la limbajul disputelor și la specificul înjurăturii la diverse popoare. Ideea a fost că popoarele puternice înjură mai puțin și mai tern. Nu e cazul nostru, desigur. O părere diferită a exprimat dl Octavian Paler: nu avem nici polemici reușite, nici pamflet reușit, acesta din urmă fiind o specie literară extrem de
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
Nu înțelegem că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea de polemică aducînd în discuție lumea scenei, a culiselor și
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea de polemică aducînd în discuție lumea scenei, a culiselor și a evenimentelor dramatice, în ambele sensuri ale cuvîntului, destul de asemănătoare cu cele petrecute în lumea literară. Mai optimist a fost la această întîlnire dl Gabriel Dimisianu. Aruncînd o repede ochire
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
că există un exercițiu al polemicii și cîteva reguli ale ei, impuse încă de la 1840, de la îndemnul lui Kogălniceanu de a critica opera, iar nu persoana, continuate apoi cu Maiorescu și E. Lovinescu. Dl Al. Călinescu a readus în discuție ideea de pornire, a eticii disputelor literare, constatînd că avem ceva în minus și ceva în plus care ne împiedică să o aplicăm: ne lipsește un exercițiu epistolar și de artă a conversației (de tipul celui din literele franceze), în schimb
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
și, amintind de regulamentul polemicii de la Oxford, a extras din spusele vorbitorilor 5 reguli ale unei polemici autentice, unele pentru cel care polemizează, altele pentru cel cu care se polemizează. La lista rămasă deschisă, dl Andrei Oișteanu a mai adăugat ideea responsabilității adversarilor și a respectului reciproc: Nu sînt de acord, dar lupt pentru ca tu să-ți poți exprima părerea". Colorat ca întotdeauna, dl Dan C. Mihăilescu a vorbit despre continua stare conflictuală din lumea literară, cu exemple din belșug. Patologizarea
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai din aceste delicate valori, este aceea care se tocește cu cea mai mare ușurință. Dimpotrivă, pagina care poartă vocația nemuririi poate străbate focul eratelor, al versiunilor aproximative, al lecturilor neglijente..." Idei surprinzătoare la un autor în ale cărui scrieri de un puternic exercițiu al formei, se pot citi mai mult pagini perfecte. E ceva tipic pentru un scriitor de o asemenea anvergură intelectuală să viseze la dezmățul lexical al unor prozatori
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
marele public din Basarabia nu are acces la aceste cărți, analizele servesc mai mult unor interese particulare ale cronicarilor, dorinței lor de a participa - asemeni unui "comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în Basarabia trei milioane de potențiali cititori. Nu cred că literatura română își poate permite să ignore acest public, care rămâne în afara posibilității de a o cunoaște
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
despre cuvinte de Toma Pavel, 1968, reeditată la Ed. Paralela 45 în 2002, și Mircea Iorgulescu la G. Călinescu și "complexele" literaturii române de Mircea Martin, 1981, reeditată la aceeași editură și în aceeași colecție, tot în 2002. Cît privește ideea Paralelei 45 de a relua cărți considerate de referință în anii '60-'80 ai secolului trecut, ea s-ar cuveni discutată mai pe larg. * O notă absolut stupefiantă publică în TIMPUL de la Iași din februarie A.C.(?). Intitulată Sarcofagul de hîrtie, nota
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
gustul pentru lucrul binișor făcut din prima, dar vă rămâne de muncit, la rece, cu detașare, la eliminarea balastului. Luând cele mai bune două versuri din a dvs. Scrisoare din nori, anume: "mă adăp din sete/ mă hrănesc cu foame", ideea a fost de-a lungul vremii sub condeiul mai multora. Iar găselnițe de tipul "în sertarul gâtlejului meu umed" "suflet în umbra rimelului" sau "în singurătatea nărilor tale parfumate" sunt evident neinspirate și în măsură să altereze orice context onorabil
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
sus,/ spre sânul mamei,/ sau în coborâre,/ spre fruntea/ pământului?" Și acum comentariul, prevăzător și elegant cu cititorul care se poate dovedi mai puțin politicos și mai puțin atent la ce se întâmplă, cu autorul: "Un stil, o poezie, o idee. Fără limite, fără forțări, fără lamentații. Doar un cerc fantast rostogolindu-se împreună cu mine. Dacă nu-l vedeți, probabil e un defect de contemplație." Fiți împăcat, vă asigur că l-am văzut. (Paul Stoica)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
bucurat de un succes deosebit în edițiile trecute - seria, acum "Beethoven by midnight", concertele din piața Festivalului, expoziții, reuniuni etc. - vor continua. Va avea loc un simpozion internațional organizat de Uniunea Compozitorilor dedicat operei enesciene și raporturilor ei cu epoca. Ideile noi nu lipsesc: s-a introdus un ciclu de concerte "Muzica românească a secolului XX" și un ciclu de recitaluri de lieduri pe versuri de poeți români - astfel creația originală își cucerește locul cuvenit. Se naște pe răstimpul unei săptămâni
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
3), aparține, se știe, lui E. Lovinescu. Spirit urban și moderat, Lovinescu a urmărit să împiedice confuzia, curentă ieri, ca și azi, între disputele literare serioase și cele izvorîte din pure porniri emoționale. A definit așadar polemica o confruntare de idei și pamfletul, o ceartă de cuvinte. Prima ar fi fiind mai degrabă științifică, al doilea, mai degrabă artistic. Distincția este, în linii mari, acceptabilă, adică verificabilă prin faptele de istorie literară. Ar fi de făcut două-trei observații. Polemica presupunînd o
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
două-trei observații. Polemica presupunînd o înfruntare între două poziții, cu argumente pro și contra, pamfletul nu așteaptă numaidecît (și deseori nici nu primește) un răspuns. Defectul" polemicilor literare provine din caracterul doar aproximativ științific al domeniului nostru. O polemică de idei este mai lesne de purtat în științele pozitive sau în cele umane cu un grad de exactitate mai mare. În istoria literară, argumentele sînt de obicei de natură factuală, adică documentară. Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
domeniului nostru. O polemică de idei este mai lesne de purtat în științele pozitive sau în cele umane cu un grad de exactitate mai mare. În istoria literară, argumentele sînt de obicei de natură factuală, adică documentară. Nu atît în idei se bat istoricii literari, cît în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente" bio-bibliografice. Altfel spus, rigoarea nu e mai niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
secolului XX, cînd, pe terenul unei literaturi postromantice și academizate se năștea modernismul. Bătălia s-a continuat în interbelic, avîndu-i drept protagoniști pe criticii maiorescieni și estetici cărora li se opuneau critici din generațiile anterioare (Iorga, Ibrăileanu), atașați de o idee literară mai veche. Tot atunci au existat și cîteva polemici de natură ideologică. După 1948, polemicile au devenit, pentru ani buni, campanii de presă dirijate oficial. Abia în deceniul 7 s-a reluat tradiția adevărată și în materie de polemică
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
în cazul pamfletului personal, polemica a fost realimentată după 1989 de climatul de libertate intelectuală. Mi se pare caracteristic faptul că numeroase polemici sînt forțate, plecînd de la premisa pe care românul o numește plastic "a căuta nodul în papură". Falsele idei determină totdeauna pseudopolemici. Chiar și acelea care au un sîmbure de realitate, devin ușor artificiale, cînd bătălia alunecă spre aspecte secundare. Aproape nu există polemică actuală (pe tema revizuirilor, a canonului, a generațiilor, a literaturii de consum, a elitismului etc.
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
-lea, dominată de partidul unic și de conducerea discreționară a monarhului. Năstase încă n-a ajuns rege. Dar a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru ca în România să nu existe decât el și numai el. Până și ideea de clică politică arată altfel la Carol și la Adrian: primul îi avea, să zicem, pe Urdăreanu sau pe Mitiță Constantinescu, în timp ce Arogantul se are doar pe sine. Autoproiectându-se la înălțimi amețitoare, el pare a nu-i mai suferi nici
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
Mircea Mihăieș Ultimii ani ai lui Ceaușescu - ca și, în general, ultimii ani ai oricărei aberații politice - șochează prin mulțimea, diversitatea și, finalmente, inutilitatea legilor virulent represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care nu țineau seamă nici măcar cei ce le dăduseră. Ca să fim corecți până la capăt
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]