1,300 matches
-
cine, cum, unde, cât alcool) - ci și prin faptul că și informatorii erau oricând pregătiți să-i facă pe plac șefului ori poate îi chiar împărtășeau fascinația. Din această combinație, pe spatele poetei cad nu numai flirturile adevărate, dar și idile lesbiene, aventuri cu pescari ori amoruri cu bărbați necunoscuți. Cât despre verile de la 2 Mai, nici aici nimic spectaculos. Intelighenția adunată în curte la Babușca își continuă șuetele obișnuite, glumele și bancurile, se vaită de pile, de cote scăzute la
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de război, Ferdinand este înaintat „la alegere”, la gradul de locotenent, în cadrul aceluiași regiment, al cărui comandant onorific era tatăl său, prințul Leopold. După curmarea din fașă de către regele Carol I a unei idile cu Elena Văcărescu, Ferdinand a devenit obiectul complicatului balet politico-diplomatic al căsătoriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. „"În acea epocă nici nu se punea problema să ceri părerea copiilor, care trebuiau să se căsătorească din motive
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
ne permite să ne facem o idee despre sentimentele sale politice regaliste în epoca lui Cromwell). Sub chipul regelui se aflau versuri, pe care vechii biografi le atribuiau lui Newton însuși. Perioadei de la Grantham îi aparține singura, după cât se pare, idilă din viața lui Newton. În casa farmacistului Clark el s-a împrietenit cu mica Miss Storey, pe care o creștea farmacistul. Mai târziu, prietenia, după presupunerile biografilor, s-a transformat în dragoste și s-a pus la cale căsătoria lor
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
relație scurtă cu Alexandr Vasilicikov, un tânăr locotenet de Gardă. Împărăteasa și-a descris amantul ca "un cetățean excelent, dar foarte plictisitor". Piotr Zavadovski, ofițer de armată și birocrat ucrainean a ajutat-o pe Ecaterina la elaborarea reformei administrației locale. Idila celor doi s-a sfârșit în 1777, dar Ecaterina a continuat să-l ajute în carieră. Cu Simeon Zorici, împărăteasa a avut o legătură scurtă în 1777-78, un ofițer de armată sârb, care era jucător înrăit. Tînărul ofițer de armată
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântâna Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
este fiica titanului Pallas, Helios sau Zeus. Helius, care este zeul soare, la fel ca și tatăl său, Helios, este fratele Selenei. Eos, zorii zilei, care este faimoasă pentru numeroasele sale aveturi amoroase, este sora Selenei. Seducerea lui Endymion este idila care îi aduce Selenei cea mai mare parte din faima sa. S-a îndrăgostit de ciobanul Endymion și l-a sedus în timp ce acesta dormea într-o peșteră. Unele versiuni spun că Endymion era rege sau vânător, și nu cioban. Din
Selene () [Corola-website/Science/300158_a_301487]
-
casele din Strada Romană și o cotizație anuală de 25.000 de lei. Apoi s-a mutat în anul 1903 în orașul Piatra Neamț, unde a locuit într-o căsuță modestă, dedicându-se operelor de binefacere. Maria Moruzzi a avut o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, proaspăt inginer de căi ferate, întors de la studii de la Paris și aflat în stagiatură la construcția căii ferate Pașcani-Iași. Ea l-a invitat să locuiască în palatul de la Ruginoasa și a rămas însărcinată cu acesta. Maria
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Naiade, iar ceilalți zei nu se lăsau mai prejos. Naiadele se îndrăgosteau și de muritori și îi urmăreau și pe aceștia. Literatura clasică abundă cu legende despre aventurile amoroase cu zei și bărbați și povești despre copiii rezultați din aceste idile. Poveștile despre Naiade pot lua forma unora cu scop moralizator, cu sfârșituri nefericite. Naiada Nomia s-a îndrăgostit de un cioban chipeș, pe nume Daphnis. El i-a răsplătit dragostea cu neloialitate, iar ea i-a răsplătit trădarea prin orbirea
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
„” (sau „El-Zorab”) este o poezie cu sfârșit tragic scrisă de George Coșbuc și publicată în volumul "Balade și idile" (1893). În poezia „”, este vorba despre un arab sărac, beduin, pe nume Ben-Ardun care vine la pașă să își vândă mult iubitul cal. Pașa îi oferă o mie de țechini, din cauza sărăciei este nevoit să accepte. Gândindu-se totuși cât
El Zorab () [Corola-website/Science/300812_a_302141]
-
este o poezie scrisă de George Coșbuc. Publicată, inițial, în revistă „Tribuna", din Sibiu, în 1889 și inclusă, apoi, în volumul „Balade și idile" (1893), poezia „Mânioasa", de George Coșbuc se încadrează în categoria operelor inspirate de erosul țărănesc; din aceeași clasa fac parte creații cum ar fi: „Rea de plată", „Spinul", „Scară", „La oglindă", „Dușmancele", „Cântecul fusului" și altele. În toate, vocea auctoriala
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
homosexual. Dezamăgită de soțul ei, Isabela își va găsi repede consolarea în brațele altor bărbați. Regina este departe de a fi o frumusețe, însă ochii ei albaștri cu sticliri verzui îi dau o expresie de inteligență pătrunzătoare. Candidații nu lipsesc. Idila cu chipeșul general Francisco Serrano se petrece în văzul lumii ceea ce îl determină pe regele consort să se retragă la castelul El Pardo. Pentru salvarea aparențelor, Serrano este numit căpitan general al Granadei. Urmează noii favoriți: Valldemosa, maestru de muzică
Isabela a II–a a Spaniei () [Corola-website/Science/300855_a_302184]
-
își părăsește căminul lipsit de dragoste pentru a se arunca în brațele unei iubiri pasionale, dar sortite eșecului. Ea își sacrifică astfel copilul și se supune condamnării de către înalta societate moscovită. Povestea tragică a Annei este întrețesută și contrastează cu idila și căsătoria dintre Constantin Levin și Kitty Șcerbațkaia, foarte asemănătoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Căutând adevărul, Levin își exprimă opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului. Cu acest roman, atenția
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
de remarcat este ce spunea despre importanța celei de-a șaptea artă în anul 1930 prințesa-poet "Elena Văcărescu", prințesa care ar fi trebuit să fie prima regina neaoșe a României dacă regele Carol I nu ar fi intervenit brutal în idila sa cu prințul Ferdinand: "„Față de puterea pe care o are la îndemână, cinematograful trebuie să conlucreze larg..., spre cel mai mare bine al popoarelor și apropierea dintre ele,prin urmare pentru PACE”". Apariția filmului sonor deschide o nouă etapă în
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
a putut avea niciodată cu soția sa Alexandrine: un băiat și o fată. Jeanne îi va crește pe Denise, născută în 1889, și Jacques, născut în 1891, în cultul tatălui lor. Totuși, acesta nu își va părăsi tovarășa din tinerețe. Idila este secretă timp de trei ani, doar trei prieteni apropiați ai scriitorului fiind la curent cu ea. Zola o instalează pe noua sa metresă într-un apartament parizian și îi închiriează o casă de vacanță la Verneuil, în apropiere de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
lui, el a crescut în casele din ce în ce mai splendide, pe care tatăl său, mare proprietar funciar, le construiește în apropierea Londrei. După studii întreprinse la Harrow și apoi la Oxford, el intră în barou, dar curând va părăsi această profesie. O idilă nefericită îl deprimă atât de mult, încât tatăl lui îl trimite într-o călătorie pe mările sudului, în cursul căreia este obligat să se familiriazeze cu dreptul maritim. În drum spre Australia pe pachebotul Torrens, John Galsworthy se împrietenește cu
John Galsworthy () [Corola-website/Science/298833_a_300162]
-
chiar asasinare - nu a fost stabilită niciodată cu certitudine. La vârsta de 16 ani, Svetlana s-a îndrăgostit de producătorul de film Alexei Kapler (cu 24 de ani mai în vârstă și de origine evreiască). Stalin s-a opus vehement idilei. Kapler a fost deportat la Vorkuta, un oraș minier din apropierea cercului polar, în bazinul carbonifer Peciora (republica Komi). El nu a fost însă internat în lagărul de muncă forțată de la Vorkuta și nu a murit în această localitate, cum se
Svetlana Allilueva () [Corola-website/Science/298885_a_300214]
-
duritate de cremene, cu vegetație frustă, rodind atâta frumusețe câtă amară esență, populat de un soi aparte de oameni, a căror înaltă, pură chemare se decantează dintr-o ființă trudită și noduroasă; viziunea este tot ce poate fi mai opus idilei și calofiliei; pe treptele tot mai profunde ale unui realism fără concesii, cu note izbitoare amintind curajoasa tușă existențialistă, arta lui tinde spre performanțele de simplificare și esențializare ale artei primitive în ceea ce are mai autentic»; «și nelipsind a observa
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
plastice, intitulat "Expoziția artiștilor în viață", și din nou la "Cercul Artistic", lucrări din epoca pariziană cum a fost "Ultima cursă de toamnă", sau cele cu tematică românească precum micul tablou intitulat "Liniște (Amurg)" și altele ca "Nebună de dragoste, Idilă cazonă, Transport primitiv, Un conac, Fructe, Vedere din Tg. Jiu, Primul suspin" și "Cap de expresie" (un portret de fată - probabil cel cunoscut azi ca "Portret de femeie"). Criticile oficiale din anul 1895 au încercat să-l discrediteze pe Luchian
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
mai apăreau construcții în ruină sau piscuri de cremene cu înfățișare de pagodă, în versurile de maturitate apele liricei eminesciene sunt suprafețele lacustre informe, străine de ochiul plastic al artistului. Peisajul preferat al lui Eminescu este pădurea, dar nu ca idilă, ci ca trecere în cosmos, în lumea stelelor. Natura este liniștită, ea șoptește, murmură, apele plâng, izvoarele tremură peste pietre. Vraja sonoră a versurilor se obține prin repetiții Deși legată de tradiția națională, poezia lui Eminescu se înscrie în contextul
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Leopardi scrisă în anii tinereții sale la Recanti, orașul său natal. Această operă a fost scrisă între anii 1818 și 1821, cel mai probabil în perioda dintre primăvară și toamnă a anului 1819. "L'infinito" aparține seriei cu numele Idilli (idile) publicate în 1826. Pe langă "infinitul" (l'infinito), în aceași serie de scrieri, sunt prezente opere că "Luna" (La lună) și "Seară di ziua sărbătorii" (La seră del dì di festa) Aceasta poezie este compusă din cincisprezece versuri endecasilabi, întrerupte
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
sunt preocupările soțului ei. Franzi ține cu tot dinadinsul să afle cine l-a răpit pe conte și va încerca să-și identifice rivala la recepția contelui Bitovski. Nevoind să-ți vadă prestigiul călcat în picioare de către soțul amator de idile, Gabriela îl caută pe Eduard pentru a-i cere o explicație. Situația se precipită prin sosirea lui Vercingetorix și a lui Franzi. Cu prezență de spirit, contele îl roagă pe ministru s-o prezinte pe metresă drept soția lui. Cum
Sânge vienez () [Corola-website/Science/307565_a_308894]
-
cu beretă și barbă blondă înconjurat de capete de tineri și bătrâni de la țară sau de la oraș. Tematica rurală a fost slab reprezentată la această expoziție. Au fost câteva capete de expresie și doar două mai elaborate: "La fântână" și "Idila". Au mai fost peisaje din Comuna Bucium dintre care s-a remarcat în critica timpului, un nuc cu frunze arămii și un peisaj îngălbenit de toamnă. Expoziția a fost completată de lucrări cu flori, o guașă care reprezenta niște motani
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
compozițiile în care apare câte un flăcău și o fată se petrec în timpul în care aceștia se întorc de la coasă, având uneltele după ei. Așa sunt lucrările "Sfârșitul unei zile de muncă, Dragostea", "Popas în pădure, Întoarcerea din pădure" sau "Idila" unde moșneagul pare că-i povestește babei ceva din tinerețe, în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
descoperiseră în politica lui Haret „o latură diversionistă” ce i-ar fi determinat să plece spre a se delimita de ideologia revistei. Mai există și alte presupuneri privind abandonarea revistei. Una din ele era că G. Coșbuc, poetul baladelor și idilelor acceptase conducerea „numai pentru a se putea îndepărta de "Albina”" Motivul care a atârnat însă cel mai greu în cumpănă, a fost, ca mai întotdeauna prin redacții, criza de generație deși între el și redactorii de bază - Chendi n. 1871
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
din poveste” sau „Strigoii”, poezia „Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat de o iubire pură, desăvârșită. Astfel, poezia „Floare albastră” este o meditație pe tema iubirii, o idilă desfășurată într-un cadru feeric, în care visul romantic prefigurează peisajul, putându-se confunda cu natura, dar și o eglogă pe tema fericirii și a iubirii ca formă de cunoaștere. Titlul poeziei este alcătuit din două sintagme: „floare”, reprezentând efemeritatea
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]