1,501 matches
-
t come” (Știința generală a religiilor nu a putut să vină). Înțeleptul taoist Cel de-al treilea articol va fi publicat la Paris, în revista „Limite”, cu o întârziere de peste un an. Să fi fost oare din cauza reținerii lui Virgil Ierunca față de tonul său encomiastic? Într-adevăr, articole atât de entuziaste nu ieșiseră nici de sub pana celor mai lirici admiratori ai savantului septuagenar. De această dată, el nu mai este identificat doar cu o simplă știință, ci cu însuși obiectul ei
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
În articol s-a strecurat o greșeală de culegere, altminteri evidentă cunoscătorilor, dar nu mai puțin grăitoare pentru cultul lui Eliade. Acesta apare ca „Mare Maestru al unui zeu [sic!] românesc”, ipostază care trebuia să-i fi părut lui Virgil Ierunca conformă imaginii zalmoxiene din omagiul precedent. Acest articol anticipează și face mai inteligibile alte texte publicate în anii următori. În Mircea Eliade și țestoasa chioară Culianu își asigură cititorii că nu avea deloc intenția să glumească atunci când afirma că Eliade
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
a libertății. De facto, comunismul n-a cultivat politicul în înțelesul său pozitiv, de participare liberă a indivizilor la viața polis-ului, ci un pseudopolitic, al supunerii obligatorii la o ideologie abuzivă, la o putere uzurpată. Alături de Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, I.Negoițescu se plasează în acest fel pe poziția esteticului. Reproșurile pe care le adresa unor confrați pentru "dezangajarea" lor păgubitoare apar coroborate cu notele emoționante ale unei autocritici vizînd eroarea de-a fi "subapreciat politicul" și de-
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
cu scriitori contemporani ai lui Felix Aderca din 1929 de la Editura Națională S. Ciornei. Am un exemplar din prima ediție, cu „măștile”, adică portretele desenate de Marcel Iancu, dedicat de autor lui Constantin Graur și trecut prin biblioteca lui Virgil Ierunca, ale cărui sublinieri se pot observa din când în când. Nu peste mult timp, dacă aplecarea noilor generații către uitare va continua, nu-și va mai aminti nimeni de niciunul dintre aceștia. Nici măcar de Aderca, scriitor novator la vremea lui
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
bine documentate, recunoscând petele albe din bibliografia de negăsit a autorului. Am fost unul dintre corespondenții lui VVM în ultimii săi ani. Mi-am câștigat simpatia scriitorului în 1990, când am publicat în revista ,Familia", nr. 10, cu ajutorul lui Virgil Ierunca, poemele disidente, apărute inițial sub pseudonimul ,Haiduc" în revista pariziană ,Caete de dor", nr. 10 din 1956. Autorul mi-a încredințat apoi poemul amplu, în treisprezece secvențe, România mea, apărut prima dată în 1945, pe care l-am reeditat în
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
noiembrie 2003) un fragment din cele trei ore de înregistrare a discuțiilor care au avut loc în sala Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în toamna lui 1993 între publicul local, din care făceau parte și scriitori, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, aflați la a doua vizită în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe. De ce nu se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
o taină bine pecetluită a d-lui Marino. Am fi dat dovadă de-o impardonabilă naivitate dacă ne-am fi închipuit că într-un asemenea context cvasisistematic, de "curățire a terenului", ar fi putut fi cruțați Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, cărora pontiful "ideilor literare" mărturisește a nu le fi fost "simpatic" și pe care, în consecință, doar cu o acră politețe, îi scoate în afara scenei literare. Punctul de pornire îl constituie, așa cum am fost obișnuiți, lepădarea falsei modestii: "Dar nu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
orice preț nedreptatea comisă asupra lui odinioară (Eram mânat deci de un sentiment mai puternic decât toate celelalte. Nu o simplă dorință de afirmare, ci repararea unei injustiții - C, 144). La aproape patru decenii de la plecare, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au vizitat de mai multe ori România, unde și-au publicat volumele de jurnale, memoriile și articolele pentru emisiunile radiofonice. Monica Lovinescu a trăit prima întâlnire a scriitorilor din țară la Paris ca pe un moment festiv al ieșirii din
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Cu ei toți, cu flori în brațe, și cu lacrimile fetei de la ghișeu care însemnau doar atât: ai avut dreptate să-ți petreci toată viața la Paris în această nesfârșită paranteză românească - J3, 97, vezi și 95, 96, 100). Virgil Ierunca a visat mereu să revină în România, ca atunci când își imagina că un nou război pentru eliberarea Estului ar mai fi cu putință (Jur-împrejurul meu se vorbește din ce în ce mai mult despre războiul posibil. Dacă așa ar fi și aș supraviețui, văd
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
P: George Pruteanu, Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: Paul Goma, Jurnal pe sărite (1978-1993), Jurnal de căldură mare (28 iunie-11 iulie 1989), Jurnal de noapte lungă (septembrie-decembrie 1993), București, 1997; Ierunca, T: Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 3: Monica Lovinescu, Jurnal 1990-1993, București, 2003; Nedelcovici, J: Bujor Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan, N: Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, București
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: Paul Goma, Jurnal pe sărite (1978-1993), Jurnal de căldură mare (28 iunie-11 iulie 1989), Jurnal de noapte lungă (septembrie-decembrie 1993), București, 1997; Ierunca, T: Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 3: Monica Lovinescu, Jurnal 1990-1993, București, 2003; Nedelcovici, J: Bujor Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan, N: Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, București, 1996; Stolojan, C
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
cîteva clipe asupra unei chestiuni care se dezbate în piața literară. Și anume dacă "eticismul" (criteriul etic, astfel persiflat chiar prin nuanța denumirii) și-a trăit ori nu traiul. Denunțînd conceptul estetic al doamnei Monica Lovinescu și al domnului Virgil Ierunca drept "perimat", cîțiva comentatori se declară, aparent, gata a se întoarce la poziția lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală o reprezintă valoarea estetică. Dar între cele două poziții nu e nici o contradicție! Estetica (alt concept luat în
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
vânătoarea vânători români și străini, după cum urmează: ... A. în baza autorizației de vânătoare individuală: a) la speciile care se pot vâna exclusiv prin metodele "la pândă" și "la dibuit": cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, cocos de munte și ierunca; ... b) la specia mistreț, prin metoda "la pândă", în afară perioadei legale de vânare, situație în care autorizațiile de vânătoare sunt eliberate pentru locul unde se produc pagube culturilor agricole sau silvice, cu aprobarea prealabilă a autorității publice centrale care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146026_a_147355]
-
jeune fille a lui Claudel, prinsă într-un carusel de renunțări. Nu e singura dedicație. Psihoză îi e scrisă lui Virgil Untaru, care va fi cunoscut sub pseudonimul cu care Geo Dumitrescu și-a semnat, în Cadran, prima poezie publicată: Ierunca. Chingi de generație, destrămate într-o diafană, abia bănuită, pînză de paianjen. Psihoză e împlinirea unei stări ciudate, în care sufletul se face nu pui mic de pitpalac, ci nasture, în numele căruia moare trupul: " - Sânt un om mort, prietene, nu râzi
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
ideologic luat de regim e bine cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
au plecat înainte de război: Anne de Noailles, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Benjamin Fondane, Dinu Lipatti, Basil Munteanu, Ionel Jianu, Ștefan Lupașcu, Leonid Arcade Mămăligă, Horia Stamatu, Alex. Ciorănescu, Vintilă Horia, Brâncuși, George Enescu, Eugen Ioneoscu, Cioran, Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și mulți alții. Lista celor care au părăsit țara după război este prea lungă, dar toți erau considerați "transfugi și trădători de țară". Trăiau o dublă fractură: interioară și exterioară. Prin munca de apostolat realizată de Monica Lovinescu și Virgil
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
și mulți alții. Lista celor care au părăsit țara după război este prea lungă, dar toți erau considerați "transfugi și trădători de țară". Trăiau o dublă fractură: interioară și exterioară. Prin munca de apostolat realizată de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca eram ținuți la curent cu cărțile și activitatea celor din exil, dar și cu noutățile din cultura franceză. Puține cărți ajungeau pe căi clandestine în România și numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Acosmei și pentru unica sa carte, Jucăria mortului. Va urma. Numerotare ilicită Consistent și fără doar și poate atrăgător conținutul numărului 4 pe 2008 al revistei Manuscriptum. Din coperțile ei ne întîmpină pagini cu și despre Bacovia, Cioculescu, Creția, Dimov, Ierunca, Eliade, Monica Lovinescu, Noica sau Paleologu. O nedumerire procedurală îl bîntuie totuși pe Cronicar: dacă Manuscriptum a ajuns la numărul patru pe 2008, unde sunt cele trei numere anterioare? Au apărut pe ascuns, în condiții de samizdat sau, caz și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Nicolae Manolescu Povestea merită să fie spusă încă o dată, mai cu seamă că va avea alt final. Într-una din scrisorile către Virgil Ierunca dintre 1967 și 1983, publicate în volum la Humanitas în 2000, Nicolae Steinhardt relatează o întâmplare petrecută cu puțin timp înainte, în toamna lui1964, anul în care fusese eliberat din închisoare. Umblând de unul singur printr-un București pe care
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
Barbu nu fusese reeditat și nu figura în programa școlară. Modernismul lor à outrance îi situa printre artiștii burghezi, rupți de popor, inaccesibili. Cu toate aceste supoziții, aveam sentimentul că îmi scapă ceva. Când am citit scrisorile lui Steinhardt către Ierunca, la apariția lor în volum, am încercat să descopăr ce va fi fost în mintea proaspătului eliberat din închisoare, cu alte cuvinte, cum vedea el lucrurile, dincolo de uimirea provocată de neașteptatul dezgheț ideologic. Din păcate, Steinhardt m-a lăsat sur
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
despre diapora românească, si, paradoxal, despre ce se petrecea la noi, ascultăm cu frecvență zilnică postul de radio Europa Liberă. Sincer să fiu, nu v-am descoperit în emisiunile acestui post. În ce relații erați cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca în acea perioadă? IC: Abia sosit la Paris, m-am aflat în fața unui raport de forțe. Nu aveam nici un atu în înfruntarea la distanță... ăEIĂ. Îngăduindu-mi tacit să plec cu o bursă în Italia, ăEIĂ nu luaseră nici un risc
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
toate, m-am explicat, si am fost înțeles. Familia din țară mi-a transmis, prin rări călători, mulțumiri pentru totală mea tăcere a avuseseră și așa destule necazuri... Iar cu marele cuplu al luptei intelectuale românești, Monica Lovinescu și Virgi Ierunca, am fost și am rămas în realtii călduroase. GD: După ani buni de zile de la plecarea dumneavoastră din țară, diaspora românească își adună forțe noi prin disidenți că Paul Goma, Gelu Ionescu, Nicolae Breban, cu o situație privilegiată de navetist
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
Dijon, în anii 1930, m-a dat pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am cunoscut, în 1967, pe Virgil Ierunca la Paris, am descoperit că învățase franceza cu mama și cu Pompilia. Am relatat episodul în Viață și cărți. În tinerețe fusese un snob franțuzit, după propria expresie, dar deceniile trăite la Paris îl transformaseră într-un român devotat țării
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
cărțile, majoritatea în franceză, din biblioteca strămătușii mele despre care am tot povestit. Bibliotecă la care s-au adăugat cărțile pe care mi le-am cumpărat eu însumi în Franța sau care mi-au fost dăruite, nu puține, de Virgil Ierunca. Franța a jucat un rol în biografia mea și dincolo de cărți. Când tata a anunțat-o pe mama că va merge la părinții ei ca să-i ceară mâna (oare câți mai știu astăzi ce înseamnă a cere mâna?), mama a
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
practic, operă cît de cît importantă scrisă în afara granițelor țării între 1945 și 1990 care să nu fie accesibilă în reeditări făcute în țară. De la romanele lui Mircea Eliade, Petru Dumitriu și Vintilă Horia, de la memorialistica lui Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ștefan Baciu la eseistica și studiile lui Al.Ciorănescu, Virgil Nemoianu sau Matei Călinescu, pentru a nu mai vorbi de opera scriitorilor adoptați de culturile respective ca Ionesco și Cioran, toate titlurile importante au fost retipărite, citite și discutate
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]