1,391 matches
-
-mă! Salve! Eusebiu Camilar </citation> (25) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”23. II. [1]965”> Căline, Dă-i drumul. Merge bine! E. Camilar Philippide așteaptă întrebările. Trimite-i-le; am vorbit să trimită și o fotografie. Adresa: str. Ilarie Chendi, 9 R[aionul] 23 August </citation> (26) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”4. III. [1]965”> Dragă Căline, ... și astfel, a venit și s-a dus cea mai stupidă - tragedie - farsă! Nu m-am amestecat, neavînd nici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a Râmnicului - Noului Severin (Episcop Vartolomeu Stănescu), a Argeșului (episcop Nichita Duma), a Buzăului (episcop Ghenadie Niculescu), a Romanului (episcop Lucian Triteanu), a Hușilor (episcop Iacob Antonovici), a Dunării de Jos (episcop Dr. Cozma Petrovici), a Tomisului și Durostorului (episcop Ilarie Teodorescu ), a Aradului (vacantă), a Caransebeșului (episcop Dr. Iosif Bădescu), a Vadului Feleacului și Clujului (episcop Nicolae Ivan), a Oradiei Mari (episcop Roman Ciorogariu), a Cetății Albe (episcop Iustinian Tecutescu), a Hotinului (episcop Dr. Visarion Puiu, cel care l-a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
din M. Sadoveanu, fără arta lui, nuvela cu lipoveni în Deltă și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte (un arhivar destituit). Ion Ciocârlan, în proză, Maria Cunțan în poezii sunt simpliști și neînsemnați. ILARIE CHENDI Critica acestei direcții se încearcă a o face ardeleanul Ilarie Chendi (1872-1913), care cere operei trei calități principale: "legături distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte (un arhivar destituit). Ion Ciocârlan, în proză, Maria Cunțan în poezii sunt simpliști și neînsemnați. ILARIE CHENDI Critica acestei direcții se încearcă a o face ardeleanul Ilarie Chendi (1872-1913), care cere operei trei calități principale: "legături distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea însă condiții de conținut, precum rezultă din expresii ca "grele rătăciri estetice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel care se reverberează în ele. Dacă, de pildă, Nerva Hodoș, primul editor al poeziilor postume eminesciene, a murit nebun după ce a descâlcit scrisul manuscriselor eminesciene este tot pentru a completa și valida destinul poetului. Iar colegul și colaboratorul său, Ilarie Chendi, s-a aruncat în gol de la etajul spitalului Mărcuța gestul său continuând alte „flori” din covorul destinului. Dacă, iarăși luând un caz la întâmplare, dar de data aceasta din „proza vieții” de poet, Artur Enășescu, autorul câtorva romanțe ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica lor inflexibilă vor fi cei care-l vor obliga, în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de Ioan Bianu, alt ardelean, și vor fi editate chiar în anul predării lor, 1902, de către Nerva Hodoș și Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi colaborator cu acesta, devenind repede mare editor al lui Eminescu. Nu edițiile Maiorescu ce reiau stereotip cele vreo 70 de poezii eminesciene
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
copiii orfani. Aici se căsătorește în 1905 cu scriitorul Octavian C. Tăslăuanu. T. poate fi considerată prototipul tinerei intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cultă, inteligentă, dornică de a se integra vieții literare românești. Îi cunoaște pe Ioan Slavici, Ilarie Chendi, Nerva și Al. I. Hodoș (la București), întreține relații de prietenie și de corespondență cu Octavian Goga, care îi va vedea unele versuri înainte de a fi încredințate tiparului. Între 1895 și 1897 colaborează la „Familia” mai ales cu adaptări
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
din 15 octombrie 1922 până la 29 mai 1938, sub egida Astrei; din 10 aprilie 1932 se transformă în cotidian. La prima serie redactor, apoi proprietar-editor este Octavian Goga, care între 26 aprilie și 7 iunie 1908 figurează ca director împreună cu Ilarie Chendi; redactori responsabili sunt, succesiv, Ovidiu Gritta, Lazăr Devan și Demetru Marcu. Tot Goga va fi și director al seriei a doua, alături de Alexandru A. Hodoș, redactor responsabil. În numărul inaugural, ca și în numărul 17/1908, în articolul-program Către
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Hanul de la Stena, un roman în foileton despre viața aromânilor), I. Chiru-Nanov, Caton Theodorian, Emil Gârleanu (reproducere), G. C. Ionescu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se fac traduceri din Alphonse Daudet, Leonid Andreev, Mark Twain, Maxim Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de altfel, multe articole îi apăruseră inițial în publicația „Viața literară”), apoi, în 1909, cronica dramatică este asigurată de Al. Ciura. La sfârșitul anului 1909 se anunță (Către cetitorii noștri) „mari greutăți materiale, provocate de
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
și în alte literaturi, modelând sau orientând doar temporar creația unor poeți ca spaniolii Guillermo de Torre, Vicente Huidobro, Gerardo Diego, Vicente Aleixandre, Luis Cernuda, cubanezul Nicolás Guillén, chilianul Pablo Neruda, grecii Odisseas Elytis, Nikos Engonopulos, cehul Vítezslav Nezval, românii Ilarie Voronca, Sașa Pană, Ștefan Roll, Constantin Nisipeanu, Gellu Naum, Geo Bogza, Virgil Teodorescu. Primii patru români, dar și alții, mai puțin notorii, scriu în prima jumătate a deceniului al doilea, la reviste de avangardă în care predomină constructivismul - „Contimporanul” (1922-1932
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
ilustrată de Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ion Vlad ș.a. T. abordează teoretic probleme ca „tradiție și inovație”, „actualitate”, „autenticitate”, elaborează un studiu tematic despre „poezia de amor”, dar și unul aplicat despre „tehnica versului” (de la Miron Costin și Dosoftei la Ilarie Voronca), valorifică informații de istorie literară mai puțin cunoscute și concepe profiluri ale unor scriitori ca D. D. Patrașcanu, Radu Brateș, Eugen Barbu ș.a. Ulterior va alterna cărțile de critică literară cu eseurile despre artiști plastici clujeni contemporani. Dincoace și
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
se numără Titu Maiorescu - magistrul preferat, pe care îl va supranumi „dascăl al neamului” - și N. Iorga, ambii cu o influență majoră asupra ideilor viitorului publicist și militant cultural. În timpul studiilor frecventează cercul de la revista „Floare-albastră”, unde îi cunoaște pe Ilarie Chendi și pe St. O. Iosif, scrie articole pentru „Tribuna poporului” (Arad, 1901). În 1902 pleacă la Budapesta, unde activează ca secretar al Consulatului General al României (1902-1906), redactor și editor al revistei „Luceafărul”, întemeietor, în 1905, al tipografiei publicației
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
din Transilvania, a evoluției intelectuale a românilor din afara imperiului. Printre scriitorii republicați de T.r. sau care colaborează aici între 1853 și 1900 figurează Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Al. Macedonski, George Coșbuc, Ilarie Chendi, precum și Al. Antemireanu, Z. Antonescu, Andrei Bârseanu, I. Broju, Temistocle Bocancea, Zacharia Boiu, Vasile Bumbac, Maria Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
George Coșbuc, Ilarie Chendi, precum și Al. Antemireanu, Z. Antonescu, Andrei Bârseanu, I. Broju, Temistocle Bocancea, Zacharia Boiu, Vasile Bumbac, Maria Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub pseudonimul Fidelio), Ioan Duma, Nicolae Densușianu, Iulian Grozescu, Viora Magdu, Ion Pop-Reteganul, I. Bota, I. Broju, Gh. Cătană, G. Coșbuc, S. Fl. Marian, At. M. Marienescu, Iuliu T. Mera. Se tălmăcește și din folclorul altor popoare. Sunt traduse
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
român”, apărută în 1853), Visarion Roman (cu versurile intitulate Fiul grijei, în 1853), Iosif Vulcan (cu o corespondență trimisă din Pesta în 1859), Al. Macedonski, căruia i se tipărește la 26 noiembrie 1870 poezia Dorința poetului, trimisă de la Viena. Și Ilarie Chendi se află la primele lui încercări literare, publicând, în iulie 1892, nuvela Emi, semnată X. După apariția „Tribunei” de la Sibiu, spre sfârșitul secolului al XIX-lea din ce în ce mai accentuat, T.r. se transformă dintr-o gazetă cu interes pentru mai
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
cănd încetează și participarea unor nume marcante ale culturii și literaturii. Colaborează cu versuri Margareta Dorian, Vladimir Colin, Emilian Bucov, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Magda Isanos, Nina Cassian ș.a. Numărul 11/1945 cuprinde un grupaj de poeme din Ilarie Voronca și Dimitrie Stelaru. Versuri mai semnează Eusebiu Cămilar, Ben Corlaciu și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
ei „preparate proaspete”, nu mîncare! Reapar în acest text cîteva din cuvintele-cheie cu care operează frecvent G. Unul dintre ele e „provocare”: „Infatuare și provocare, asta a fost...”. „Insensibil la provocarea Flaminiei...” Altul e „deturnat(ă)”: „dacă tatăl tău - zice Ilarie - ar fi judecat ca un om, ca un bătrîn, ca un părinte viața acestui om n-ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e „provocare”: „Infatuare și provocare, asta a fost...”. „Insensibil la provocarea Flaminiei...” Altul e „deturnat(ă)”: „dacă tatăl tău - zice Ilarie - ar fi judecat ca un om, ca un bătrîn, ca un părinte viața acestui om n-ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor, un mic exercițiu de retorică: „Voi fertiliza dealurile sterpe, învățînd cum să trăiesc cu adevărat. Voi deprinde înțelesurile despre viață
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rămâne Îndelung lângă patefon, ascultând Bach. Întreține o bogată corespondență, nu doar În țară, cu Sașa Pană, Sebastian, Baltazar, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Marietta Sadova, ci și În străinătate, cu André Breton, Micheline Fondane, André Gide, Léon-Paul Fargue, M.Heidegger, Ilarie Voronca... Blecher era făcut pentru comunicare umană: scrisul său caută să restabilească un contact esențial, dincolo de ceea ce știa demult despre imperfecțiunea releelor noastre de comprehensiune și fără a renunța, nici țintuit, ca Într-un sicriu, pe patul de suferință. Este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apariția cărții Iași 14 decembrie 1989 începutul revoluției române? ACȚIUNEA A FOST TRĂDATĂ N.n. OARE !? Am la îndemână motive să spun altfel . In zilele de 6 , 8 și 9 decembrie ’89 am fost vizitat la Biblioteca tehnică de Dumitru Rășcanu (Ilarie) , de la Financiar , Vasile Vicol și Gheorghe Pop ingineri la ICPUMP, să-mi fantazeze perspectiva “14 decembrie” din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
fi trebuit să devină o publicație care să strângă în jurul ei scriitorii cei mai cunoscuți din Transilvania și din întreaga Românie. Aici s-a scris mult despre menirea presei literare (Enea Hodoș, Petru Corna, Septimiu Sever Secula). Colaboratorii obișnuiți sunt Ilarie Chendi (semna I. Ch.), care consacră articole unor chestiuni generale, cum ar fi întrebuințarea citatului în studiile literare, W. Rudow, care redactează notele bibliografice, rubricile „La vatră”, „Cronica săptămânii” și „Poșta redacției”, Lucian Bolcaș, autorul unor portrete satirice inspirate din
FOAIE LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE ȘI SOCIALE, publicație apărută la București, săptămânal, între decembrie 1932 și martie 1933. Redactor: J. Leonard. Revista este de orientare antifascistă și deține rubricile „Mapamond”, „Curier literar”, „Corabia lui Noe”, „Pentru copii”. Semnează versuri Virgil Carianopol, Ilarie Fulea ș.a., iar publicistică I. Nistor, O. Gruia, N. Andrieșu, D. Cârstea, C. Ifrim. Sunt inserate, în versiune românească, numeroase texte din Jaroslav Hasek, Isaac Babel, Ilya Ehrenburg, Egon Erwin Kisch. Alți colaboratori: C. Oprea, P. Costin, P. Dragu, V.
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE SI SOCIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287099_a_288428]