1,976 matches
-
zi, cum ar fi "Literatura română sub comunism" de Eugen Negrici, "O istorie a societății românești contemporane în interviuri" de George Arion, versuri de Gh. Grigurcu etc. Majoritatea comentariilor și gloselor sunt însă adevărate contribuții de istorie literară, menite să ilumineze și mai intens aspecte mai puțin cunoscute, spuse doar pe jumătate sau uneori, ca în cazul lui Ion Barbu, ascunse sub preș. Barbu Cioculescu, spirit epic, imaginativ, inspirat, versatil și stilist ironic, este un om de atitudine. Franchețea își dă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sub nivelul celei interbelice. Deși îi numește prieteni pe Mircea Zaciu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, analizându-le cărțile de memorialistică, autorul nu se abate de la spiritul său critic nepărtinitor, de la verva sa epică și eseistică ce-i rafinează și iluminează demersul, de cele mai multe ori inedit. Autorul nu pregetă să se mire de reproșurile făcute de scriitorii români confraților lor occidentali, inclusiv de memorialistul Mircea Zaciu (1928 - 1998), pe motiv că i-ar fi părăsit, că n-ar fi înțeles drama
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ale umanistului olandez Rinhuber sau ale învățatului francez Foy de Neuville, putem înțelege că Milescu nu era numai un vir perdoctus sau un vir polyglotus, ci un homo universalis de tip renascentist, un encicloped peregrin, pentru care natura și cultura iluminează un spațiu spiritual fără fruntarii. Opera sa a contribuit la occidentalizarea culturii orientale..." (2) Tratat redactat în limba greacă și latină și tipărit în limba latină la Paris, în 1669, Manualul...este prima lucrare tipărită de un învățat român în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un alt martor privilegiat al evenimentului, se uită orice ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ar fi o consecință a schimbărilor biologice. Personajul din Vizuina luminată, afirmă: când sunt singur și închid ochii, ori când în mijlocul conversației îmi trec mâna peste obraz și strâng pleoapele, regăsesc aceeași cavernă intimă și cunoscută, aceeași vizuină călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu...76. Metoda biografică propusă de Jaspers ar ajuta demersul psihocritic, aceasta având de altfel și corespondențe în literatură, în ceea ce Mircea Eliade numea ,,metodă oceanografică" sau studierea amănunțită a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și descompunere ca efecte ale suferinței Incipitul Vizuinii luminate pare un poem bacovian. Eul narativ se ia pe sine, asemenea eului bacovian, ca subiect și obiect al discursului literar: ,,regăsesc întotdeauna aceeași cavernă intimă și necunoscută, aceeași viziune călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu, conținutul persoanei mele de dincoace de piele 305. Primele două romane ale lui Blecher vorbesc despre tentativa eului de a scăpa de sine. Întâmplările în irealitatea imediată aduce în prim
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se produce în acest ultim roman mai des, tocmai datorită faptului că tentativele de cunoaștere ale propriului trup au fost nenumărate, rezultatul acestor ,,transgresări" ale sinelui fiind identificarea exactă a trupului cu ,,caverna intimă și cunoscută, acceași viziune călduță și iluminată de pete și imagini neclare, care este interiorul trupului meu, conținutul persoanei mele de dincoace de piele"420. Convingerea de la care naratorul-personaj pleacă în acest ultim roman este următoarea: Este, cred, același lucru a trăi sau a visa o întâmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
spirit ferit de greșeli și care să poată pătrunde însuși misterul vieții, în el, orice spaimă ar fi învinsă. Spiritul uman idealizat este proiectat imaginativ în mister. Numit simbolic "divinitate", divinitate supremă, Dumnezeu unic, imaginat ca spirit care limpezește și iluminează misterul, imaginat sub forma revelației sensului misterului și totodată a sensului vieții, misterul devine simbolic " Spiritul ideal și absolut". El este numit simbolic lumina vieții. "Dumnezeul-Spirit personal" este veridic atunci cînd este conceput în planul simbolismului. Semnificația comparativă a acestui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aspectul misterios al saltului evolutiv manifest: elanul animant, activ în mod misterios și evolutiv motivant de-a lungul timpului, pe parcursul temporalului, creația permanentă. Spiritul, organizator și armonizator preconștient, "încarnat" încă de la început, "animă" viața și în cele din urmă "o iluminează". Or, conform mitului creștin. "Cuvîntul încarnat" și în permanentă stare de încarnare evoluția va readuce creația vie, creatura, la principiul creator la Esența-Tată" de care a fost "emanată". Sub acest aspect evoluția viitoare -, "Cuvîntul", "Sfîntul Duh", devine Paraclitul, adică Sfîntul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în el, propriul lui cuvînt, mesajul lui, este "Cuvîntul lui Dumnezeu". El execută tot ceea ce îi dictează tatăl lui (Cuvîntul lui Dumnezeu din el): este una cum se spune cu Tatăl său, și este "lumina lunii", deoarece Spiritul încarnat îl iluminează. Dar spiritul nu este decît individual încarnat în Iisus. Cea de a treia pesoană a treimii nu este Iisus, ci valoarea universală a împlinirii sale: Cristos, Verbul (elanul evolutiv răspîndit în toată natura), "Sfîntul Duh" (înaintarea evolutivă spre tot mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nici în metodele sale, care implică cunoștințe anterioare, nici în rezultate, care presupun un punct de vedere asupra lumii. Subiectivitatea este principala rațiune a relativității sale. Așa cum afirmă mulți relativiști, economiștii scriu întotdeauna sub specie temporis, iar cunoașterea contextului istoric "iluminează" teoriile trecutului. După Roland Barthes, în secolul nostru, nu faptul, ci relația pare a fi dominantă, astfel încît este imposibil de extras din contextul său o atitudine, o conduită, un comportament, un mod procedural, o logică și de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lumii). Subiectivitatea este principala rațiune a relativității sale; ea este legată de istoria și de contextul său, de locul și de timpul său. Așa cum afirmă mulți relativiști, economiștii scriu întotdeauna sub specie temporis (sub presiunea timpului), iar cunoașterea contextului istoric "iluminează" teoriile trecutului. Marea descoperire a secolului nostru cum a arătat Roland Barthes nu este faptul, ci relația, astfel încît este imposibil de extras din context o atitudine, o conduită, un comportament, un mod procedural, o logică, pentru a-i permite
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca un proiectil asupra lui Ștefan anticipă o criză în căsnicie. În ceea ce o privește pe Emilia, ea este prea redusă intelectual pentru a intui în Ladima calități asemănătoare cu cele ale lui Andrei, iar bibliotecile, departe de a-l ilumina pe poet, îi conturbă o dată în plus convingerile. În opera lui Camil Petrescu, Biblioteca este deopotrivă topos latent al marilor confruntări și dileme, ca și topos al binelui și adevărului, care ar trebui să precumpănească în viață. Pentru Gelu Ruscanu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care se desprinde și cel creator al autorului, generează, în structura de profunzime a operei lui Camil Petrescu, un câmp mitic și trei câmpuri arhetipale. Acestea devin funcționale numai în măsura în care ești capabil să descoperi câte un enunț emergent specific, care iluminează, asemeni unei pulberi de fosfor, succesiunea mitemelor sau a reprezentărilor arhetipale. De pildă, pentru câmpul mitic al Meșterului Manole, enunțul emergent este decupat din jurnalul lui Fred Vasilescu: "Era atât de potrivită acestui interior aranjat de ea (d-na T.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
încercările morale: 1. Încercarea este un ajutor prețios trimis de Dumnezeu pentru a ridica sufletul din mâinile dușmanilor, care sunt bucuriile false Și succesul decepționant al acestei lumi; 2. Ea închide gura demonilor; 3. Purifică pe cel ce suferă; 4. Iluminează inima omului pentru a se cunoaște pe sine; 5. Deschide mai repede drumul către Dumnezeu<footnote „Întâmplarea dureroasă - ne învață Marcu Ascetul - face pe înțelept să-și aducă aminte de Dumnezeu și întristează pe măsura ei pe cel ce a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
încercările morale: 1. Încercarea este un ajutor prețios trimis de Dumnezeu pentru a ridica sufletul din mâinile dușmanilor, care sunt bucuriile false Și succesul decepționant al acestei lumi; 2. Ea închide gura demonilor; 3. Purifică pe cel ce suferă; 4. Iluminează inima omului pentru a se cunoaște pe sine; 5. Deschide mai repede drumul către Dumnezeu<footnote „Întâmplarea dureroasă - ne învață Marcu Ascetul - face pe înțelept să-și aducă aminte de Dumnezeu și întristează pe măsura ei pe cel ce a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
artist vampirizat de instinctualul Caliban, aceasta ar fi parabola și tăria Mirandei; ea are puterea să-i nege colecționarului exact ceea ce voia el mai mult, accesul la "palatul interzis" al frumuseții artistice. Jurnalul Mirandei reface dosarul clinic al abuzivului temnicer, iluminându-i viclenia șantajistă, perversă, frustrările de paria, fixația de a poseda exclusiv exterioritatea delectabilă a viului, prostul-gust sepulcral, mimetismul clișeelor verbale, nevroza de clasă, nevroza sexuală. Un "înger" terorist, ce în numele unei inocențe morbide, nu pregetă să martirizeze o ființă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
imaginarului colectiv, fascinat de Molohul istoriei. Inchizitori și martori deopotrivă, ei se comportă ca niște șeherazade posedate, încă sub șoc, copleșindu-și cititorul cu poveștile lor amalgamate, anamnetic-onirice, partizane sau realist-maniacale, fiecare meandru revenind la matca unui fluviu epic ce iluminează nuanțat câteva decenii de istorie portugheză. Este vorba în special de cea patronată de către profesorul Salazar (căruia i se potrivește de minune fixația psihotică într-un trecut eroic al caravelelor), secondat de Cayetano și de faimoasa poliție politică PIDE, istorie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
după care urmase, în timpul războiului, un angajament deocamdată nemărturisit. În fine, din 1945, lucrează ca taxatoare. Nu avea familie. Povestea se derulează insinuant din scene și detalii, aparent în limita firescului, care apoi, în a doua parte a cărții, vor ilumina și vor explica enigmaticul comportament, cenzura sentimentală, controlul confesiunii, dar mai ales ciudățeniile Hannei, între care cea de a-și pune iubitul să-i citească cu voce tare zeci și zeci de pagini de literatură, altfel spus, să facă din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
artificial, străin oricum de principalele limbi cunoscute, în ce scop vânează ea autostopiști cu ochiul unui expert anatomic? Atunci când vom afla secretul lui Isserley, vom fi catapultați din ceea ce părea un bun roman polițist într-un roman de serie neagră, iluminat de un scenariu S.F. cu virtuți de parabolă futurologică. Așadar, Michel Faber scrie o ficțiune extremă despre un posibil viitor al evoluției și ierarhiilor biologice, care nu exclude o entropică degradare a speciei umane și, în consecință, o inversare a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
femmes, L'Opinion des femmes ș.a., care prezintă revendicări feminine revoluționare sau mai moderate. 35 Așa este incarnat în 1884 idealul de libertate în colosală statuie a lui F.-A.Bartoldi (cu participarea la proiectare a lui G.Eiffel), Libertatea iluminând lumea, care devine unul din simbolurile principale ale Americii. 36 Reprezentarea artistică este exemplificata de A.Higonnet prin trei celebre tablouri: Le bain de Mary Cassant (o burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ființă transpare prin albastra-i adâncime... (s.n.) Cine știe gândi Dionis dacă în cartea asta nu e semnul ce-i în stare de a transpune în adâncimile (s.n.) sufletești, în lumi care se formează aievea așa cum le dorești, în spații iluminate de un albastru (s.n.) splendid, umed și curgător (Eminescu: 2011, II, 42). Albastrul este semnul limpezirii căii spre edenul selenar. Este interesant de urmărit desenul colorat din textura prozei : verde este numai mucegaiul, pentru Dionis; tabloul îl întâmpină pe cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
resimți absența umorului și a vioiciunii narative din alte creații ale fostului profesor universitar de la Birmingham. Interesant, în contextul dat, nu apare atît Wells-bătrînul (așa cum poate cineva s-ar aștepta să-l vadă: un personaj torturat de eventuale remușcări ori iluminat de imprevizibile revelații la sfîrșitul vieții), cît Wells-tînărul. Deși deprimat de apropierea morții (scriitorul suferă, în ultimii săi ani, de cancer hepatic), eroul își asumă destul de liniștit (în "discuția" cu el însuși) existența tumultoasă. În contra partidă, junele Wells se aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nici în metodele sale, care implică cunoștințe anterioare, nici în rezultate, care presupun un punct de vedere asupra lumii. Subiectivitatea este principala rațiune a relativității sale. Așa cum afirmă mulți relativiști, economiștii scriu întotdeauna sub specie temporis, iar cunoașterea contextului istoric "iluminează" teoriile trecutului. După Roland Barthes, în secolul nostru, nu faptul, ci relația pare a fi dominantă, astfel încît este imposibil de extras din contextul său o atitudine, o conduită, un comportament, un mod procedural, o logică și de a-i
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu decurge existența unei rupturi postmoderniste în istorie (poziție de care se dezice) și nici nevoia presantă a unor concepte și teorii în întregime noi, diferențiate complet de cele construite de modernism. Astfel, Kellner argumentează că deși "unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată"191, iar soluția cea mai bună și care oferă cele mai adecvate instrumente de lucru este "o combinație între cele mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]