1,461 matches
-
Ne găsim, prin urmare, în fața unui almanah care-și propunea să strângă realizările anului, între care se integrau și cele literare, o antologie de autori moderni sau antici, Orientarea periodicului este pronunțat clasicistă, marcând în mod distinct desprinderea de literatura iluministă a epocii anterioare și abordarea unui clasicism întârziat, care va conviețui la noi până în preajma anului 1848, împreună cu preromantismul și romantismul. Un almanah-magazin, asemănător că profil cu "Chrestomaticul românesc", publică, începând din 1821, la Buda, sub titlul "Biblioteca românească", Zaharia
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
profil cu "Chrestomaticul românesc", publică, începând din 1821, la Buda, sub titlul "Biblioteca românească", Zaharia Carcalechi. "Biblioteca românească" nu are preocupări strict literare, propunându-și să informeze pe cititori, dându-le cunoștințe despre istoria românilor, moravurile și legea lor. Istorismul iluminist avea să fie rezolvat aici în spirit cronicăresc, așa cum erau și vechile cronografe din Moldova, realizate după modele bizantine. Sfera literară era foarte redusă, de aceea s-a simțit nevoia să fie completată cu "anecdote sau povești trecătoare". "Bibliotecii românești
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
tot mai multă insistență, în arena vieții literare. Pe lângă traducerile numeroase din Lamartine și Schiller se adaugă traduceri din V. Hugo, Goethe, Lessing, Heine, Pușkin, care orientează literatura transilvăneană, tot mai accentuat, pe făgașul romantismului. Este adevărat că o tentă iluministă se păstrează până târziu în subtextul acestor scrieri, dar a susține că n-a existat romantism în Transilvania, până la 1848, este o afirmație insuficient argumentată. Foaia lui Barițiu este prima publicație periodică românească din Transilvania care a tipărit folclor. S-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Cugetători și creatori ai literaturii, scriitorii nu stau departe de problemele școlii. Pe Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Boliac, Kogălniceanu, V. Alecasndri, I. Ghica, G. Barițiu, A. Mureșanu și pe alți „campioni neobosiți ai inteligenței românești”,îi însuflețește o concepție iluministă, potrivit căreia școala poate fi transformată într-o puternică armă de afirmare națională.Cu știința de a-și plasticiza și nuanța observațiile, Kogălniceanu împarte laudele și criticile după măsura faptelor, văzând și în acest fel de activitate, un act de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o politică fiscală diferențiată, și care în esență viza limitarea abuzurilor administrației, o justiție imparțială și nu în ultimul rând acordarea de funcții în administrație după pregătirea intelectuală a aspiranților 11. Reflectând plasarea sa pe linia conservatorismului evoluționist de factură iluministă, apariția unui nou document intitulat Material pentru un memoriu asupra Țării Moldovei întregea imaginea lui Mihail Sturdza de veritabil ideolog al mișcării conservatoare. Denunțarea ideilor novatoare, identificate ca fiind responsabile pentru slăbirea "resorturilor puterii legitime"12, dar și activitatea celor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a teologiei catolice și, nu în ultimul rând, ca o reacție de respingere sau cel puțin susceptibilizare a proiectului rațional al modernității. Avem aici un prim aspect care diferențiază net realismul de celelalte teorii ale RI: anterioritatea sa în raport cu filosofia iluministă creatoare de modernitate. Pluralismul, marxismul și socio- constructivismul sunt toate produse ale unor proiecte intelectuale care se revendică, fără excepție, de la moștenirea critică a Revoluției Franceze. Realismul operează, la fel ca toate celelalte teorii ale RI, cu câteva concepte de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
general, bazată pe o metodologie care, deși nu atât de bine pusă la punct ca cele folosite în științele pozitiviste, este incomparabil mai utilă decât lipsa sau lipsa de finalitate a metodei științifice postmoderne. Marxismul, făcut posibil de revoluția intelectuală iluministă care a opus raționalitatea critică a individului teologiei dogmatice catolice, consideră desfășurarea istoriei ca fiind supusă unor etape bine definită, fiecare configurată de raportul dintre forțe de producție (invenții, progres) și relații de producție (stabilizarea unui sistem economico-social care devine
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fost chiar admirată de către romanticii timpurii, care nu ezitau să se considere "revoluționari" (Râmbu: 2001, 13-14) de la care a împrumutat "ideea perfectibilității omului prin cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de spiritul raționalist al iluminiștilor. De asemenea, romanticii se disting de iluminiști prin mefiența pe care o afișează față de raționalitate și tendința ultimilor de a explica lumea în termeni cauzali; acesteia ei îi opun o "viziune organică asupra universului" în care spiritualitatea completează și primează
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care nu ezitau să se considere "revoluționari" (Râmbu: 2001, 13-14) de la care a împrumutat "ideea perfectibilității omului prin cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de spiritul raționalist al iluminiștilor. De asemenea, romanticii se disting de iluminiști prin mefiența pe care o afișează față de raționalitate și tendința ultimilor de a explica lumea în termeni cauzali; acesteia ei îi opun o "viziune organică asupra universului" în care spiritualitatea completează și primează în raport cu cauzalitatea, iar "între subiect și obiect
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de o parte, iar pe de altă parte îi opune și concepția originală a "labirintului" în care omul este nevoit să își desfășoare existența și care îi simbolizează totodată "destinul" (Râmbu: 2001, 101, 115). Leninismul pornește în schimb de la sensul iluminist al progresului, pe care îl distorsionează pentru a se putea încadra în și legitima proiectul revoluției mondiale. O altă disjuncție între romantism și leninism, ambele produse ale modernității, pe care încearcă să o depășească pornind de pe poziții diferite, cu mijloace
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
există vreo știință în lume care să facă sufletul vizibil, fără îndoială aceasta este magnetismul", ca și la capitolul VI al cărții Ursule Mirouët a lui Honoré de Balzac care este intitulat Sumar de Magnetism. Simbolurile și tradiția egipteană, spiritul iluminist al rosicrucienilor, forțele studiate și folosite de marii profeți pentru a vindeca trupul și sufletul, împăcând omul cu divinitatea, forța intelectuală a masoneriei contemporane, toate relevă un fapt incontestabil: adevărata arhitectură a lumii dăruită ca lumină de Marele Arhitect al
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vise avute odinioară, cu ani în urmă. Interferență spațiu-timp. Astrologii caldeeni interpretau aceste vise, dar secretul lor s-a pierdut în negura timpului. Revelația absolută, pornită ca o iluminație poate fi înțeleasă și printr-o altă modalitate, aceea prin care iluminiștii conduși de Calgliostro ajunseseră în secolul al XVIII-lea. În cartea sa, Joseph Balsamo sau memoriile unui medic, Alexandre Dumas descrie ritualul prin care Lorenza Feliciani, soția acestuia, devenise mediumul perfect de trecere a fluidului vital către inițiat, către cel
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să stimuleze logica deșartă a omului. Europa, ca leagăn al culturii, e dominată de o dorință comună, prelucrată pe teritorii diferite (atâtea spații geografice locuite, atâtea mentalități), care capătă substanță inițial în mintea unor iluminați (fără referire strictă la curentul iluminist) și care provoacă ecou, răspândindu-se permanent. Oamenii preiau pentru că trăiesc în comunități și rezonează la tot ceea ce înseamnă progres: acesta e jocul istoriei de care discutăm dorința logică de progres finanțează demersul cercetării metodelor de a dobândi fericirea la îndemâna
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mare tiraj, nu are emisiuni TV consacrate, este aproape ignorat mediatic, aflăm cu stupoare că are un impact incredibil și devastator. Împreună cu multiculturalismul sau de unul singur, feminismul a condus la prăbușirea popularității culturii înalte în rândul poporului român: „Idealul iluminist al emancipării prin cultura umanistă de cea mai înaltă valoare, care a caracterizat modernitatea clasică, a fost înlocuit în societatea globală de azi cu idealul divertismentului, care se propagă prin relativismul postmodern - prin care educația umanistă își pecetluiește decesul, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
economic și cultural, burghezia și-a intensificat lupta pentru cucerirea puterii și pentru organizarea statului în acord cu interesele sale. O importantă armă de luptă a burgheziei a fost Iluminismul, ideologie care a generat și o mișcare pedagogică valoroasă: pedagogia iluministă. Jean-Jacques Rousseau aparținea unei generații ai cărei exponenți activi se ridicau din straturile de jos ale societății, nefiind frînați de nici o constrîngere interioară în punerea în circulație a ideilor și tezelor ce preconizau o nouă alcătuire socială și un nou
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o concentrată acțiune de răsturnare a opticii sub care era acceptată pînă atunci existența ca fenomen spiritual și ca forme de organizare politică și socială sînt datele care configurează, în linii generale, structura și profilul acestui veac al Luminilor. Gînditorii iluminiști au susținut teoria contractualistă despre stat; au arătat necesitatea de a se studia natura și de a se acționa asupra ei; au considerat, în spiritul filosofiei lui Descartes, că rațiunea este singura lumină care trebuie să conducă omul în viață
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
manifestat o mare încredere în puterea educației, crezînd în mod utopic că numai forța ideilor și acțiunea educativă pot duce la schimbarea în bine a societății și la vindecarea tuturor relelor de care ea suferea. Trăind sub imperiul acestor idei, iluminiștii și adepții lor credeau că, odată cu răspîndirea concepției lor filosofice și social-politice, omenirea va începe o viață nouă, din care aveau să fie înlăturate superstițiile, ignoranța, prejudecățile, abuzurile și întronate, în schimb, "adevărul etern", "dreptatea eternă", egalitatea, libertatea și fraternitatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de note muzicale), l-au făcut să devină un excelent cunoscător al viciilor societății epocii lui și să exprime în lucrările sale interesele maselor oprimate care aspirau spre egalitate și o viață mai bună. Rousseau se detașează net în familia iluminiștilor ca o figură aparte, care, fără o instruire teoretică deosebită, pornind de la datele experienței și intuițiilor proprii, descoperă semnele și legile "naturale" menite să scoată ființa omenească din bezna obscurantismului și să-i redea adevărata libertate și fericire la care
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
3.19. Teoria contractualistă John Locke a susținut teoria contractualistă a apariției statului și a dreptului natural, considerînd că proprietatea provine direct din munca omului și este anterioară apariției puterii de stat. Această teorie a avut o mare influență asupra iluminiștilor francezi, îndeosebi asupra lui Rousseau. La naștere, omul este o ființă liberă și înzestrată cu rațiune. El nu vine pe lume ca supus al vreunei țări sau al unei forme de guvernămînt. În nenumărate rînduri, Locke a afirmat că "ne-
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
dintre primii răspînditori ai ideilor pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau în țara noastră. Influența marelui pedagog francez se manifestă, mai ales, în articolul " Cîteva cugetări asupra educației publice" în care se găsește în mare măsură concepția sa pedagogică, cu caracter iluminist. Interesul lui Heliade pentru Rousseau nu se mărginește la opera sa pedagogică, ci îmbrățișează totalitatea doctrinei sale social-politice și filosofice, concentrîndu-se îndeosebi asupra teoriei contractului social, pe care el a popularizat-o intens prin Curierul românesc. Omul este o treime
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de a deștepta și cultiva în copil toată deșteptăciunea și capacitatea ce-i este dată ca om și individ, deci a dezvolta la maxim potențialitățile fiecărui individ. La originea concepției pedagogice a lui George Barițiu se află admirația pentru filosofia iluministă derivată îndeosebi din Émile a lui Jean-Jacques Rousseau, care, după expresia sa, "a curățit școlile de rugină", empirismul psihologic al lui J. Locke și ideile despre școala sătească ale lui J. H. Pestalozzi. Scopul educației era pentru G. Barițiu formarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o politică fiscală diferențiată, și care în esență viza limitarea abuzurilor administrației, o justiție imparțială și nu în ultimul rând acordarea de funcții în administrație după pregătirea intelectuală a aspiranților 11. Reflectând plasarea sa pe linia conservatorismului evoluționist de factură iluministă, apariția unui nou document intitulat Material pentru un memoriu asupra Țării Moldovei întregea imaginea lui Mihail Sturdza de veritabil ideolog al mișcării conservatoare. Denunțarea ideilor novatoare, identificate ca fiind responsabile pentru slăbirea "resorturilor puterii legitime"12, dar și activitatea celor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a reformat administrația centrală și zonală-provincială, a luat măsuri de dezvoltare economică a Rusiei, printre care aducerea de coloniști pentru a cultiva pământurile slab populate. A înființat peste 100 de orașe, unele i-au purtat numele, comerțul a înflorit. Educația iluministă, edificată prin lectură și prin corespondența purtată cu enciclopediștii Voltaire și Diderot, prin conversațiile cu Diderot, venit în vizită la Palatul Imperial, a impulsionat-o în realizarea unei reforme în domeniul învățământului a înființat o universitate, un colegiu de medicină
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și gravuri, aproape 1000 de porțelanuri. Numeroase valori ale Muzeului Ermitaj de astăzi i se datorează. Ea însăși avea o bibliotecă impresionantă, era pasionată de lectură și studiu. A și scris proză, piese de teatru, literatură memorialistică. Adeptă a ideilor iluministe, a susținut creșterea numărului cărților și de reviste publicate, a sprijinit Academia de Științe, înființată de Petru cel Mare, Universitatea din Moscova și Academia Imperială de Arte Frumoase, înființate de țarina Elisabeta. Pe plan extern, imperiul țarist a avut o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
promis c-o va sprijini să ocupe tronul. Prințesa a fost cucerită de farmecul irezistibil al amiralului, s-a lăsat ademenită, dar a fost adusă și întemnițată la Sankt Petersburg, unde a și murit. Deși era o admiratoare a ideilor iluministe, Revoluția din Franța, care a izbucnit în 1789, a speriat-o pe țarină, a îngrozit-o violența revoluției pariziene, Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta fiind ghilotinați. Toate acestea au făcut-o să-și schimbe atitudinile politice cu tentă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]