3,912 matches
-
doilea are o oarecare importanță pentru istoria vieții literare interbelice și pentru conturarea portretului spiritual al autorului. SCRIERI: Inventar rural, Cluj, 1931; Gloata, pref. Eugen Ionescu, București, 1934; Întoarcere, București, 1942; Simfonia furtunilor, București, 1946; Pasul meu peste ani, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, cuvânt înainte Tudor Arghezi, București, 1957; Ani vii, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Poezii, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, pref. Tudor Arghezi, București, 1970; Eflorescență, București, 1972; Sub cerul Heniului, București, 1973; Mărturisirile unui anonim, postfață Mihai
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
rural, Cluj, 1931; Gloata, pref. Eugen Ionescu, București, 1934; Întoarcere, București, 1942; Simfonia furtunilor, București, 1946; Pasul meu peste ani, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, cuvânt înainte Tudor Arghezi, București, 1957; Ani vii, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Poezii, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, pref. Tudor Arghezi, București, 1970; Eflorescență, București, 1972; Sub cerul Heniului, București, 1973; Mărturisirile unui anonim, postfață Mihai Gafița, București, 1974; Viața mai departe, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: V. Beneș, Poezia lui Ion Th. Ilea, SDM, 1932
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
mai ales, și s-a îngrijit din când în când de culegerea și prelucrarea unor cântece populare. În 1895, împreună cu George Ranetti (care semnează Namuna), traduce drama în trei acte Tată de August Strindberg. SCRIERI: Epigrame, pref. Alceu Urechia, cu ilustrații de N. Vermont, București 1896; Clipe vesele, Iași, [1897]; Datine și credințe naționale, Ploiești, 1899; Cazuri și necazuri, f.l., 1904; Căsnicii..., București, 1910; Epigrame, București, 1931; Scrieri, îngr. Mircea Ionescu-Quintus, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1981; Trident Quintus (în colaborare cu
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
în fruntea Naționalului craiovean, unde îi fuseseră puse în scenă texte originale, localizări și traduceri. A mai fost director de scenă la Teatrul Național din București (1944-1945), la Teatrul CFR Giulești (1950-1957) și la Teatrul Tineretului (1957-1961). În 1965, cu ilustrații și desene care avuseseră la vremea lor o anume celebritate, deschide o expoziție retrospectivă. A colaborat cu proză, reportaje, evocări, articole, cronici (plastice, dramatice, cinematografice) la „Revista copiilor și a tinerimii”, „Brașovul literar și artistic”, „Vremea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă, București, 1978; Arlechin, București, 1982. Traduceri: G. Bacovia, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, București, 1972; Povestea frumoasei Hacikazuki. Basme japoneze, pref. Corneliu Bărbulescu, București, 1976; P.K. Iavorov, Versuri, pref. trad
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
al parvenitului în contextul unor vremuri „noi”. Citit acum, romanul se distinge prin abilitatea cu care deconstruiește inventarul tematic și formal proletcultist al anilor precedenți. SCRIERI: Sânge și vis, Paris, 1945; Poemul marii deșteptări, București, 1946; Fragment de veac, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1946; Moartea lui Iosif Clișci, București, 1948; Interogatoriu, București, 1948; ed. București, 1953; Evadare, București, 1949; Sfârșitul jalbelor, București, 1950; La borna 202, București, 1951; Tehnicul și-a făcut datoria, București, 1951; Văcsuitorul de ghete, București
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții sale, Iași, 1933, p. 73; idem, Un domnitor - o epocă. Vremea lui Miron Barnovschi Moghilă, voievod al Moldovei, București, 1980, ilustrații nenumerotate. mănăstiri. El este <înfățișat> călare pe un cal alb. Când sultanul Murad a pus să-l ucidă, <chipul lui> s-a crăpat deodată“3. O asemenea extraordinară înfățișare a ctitorului se mai găsește în pictura medievală moldovenească doar la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bine în valoare dacă ar fi apărut în 1947, adică la începuturile exegezei privind poezia lui Blaga. Probabil din motive conjuncturale (persista umbra asupra filosofului „iraționalist”), L. desparte răspicat poezia de filosofia lui Blaga. Capitolele studiului enunță, cu o bogată ilustrație de citate (de fapt o mică antologie), principalele teme lirice: viziunea cosmică - sentimentul identității ontologice a lumii, relansat odată cu Nebănuitele trepte, când, crede L., sentimentul cosmic cedează locul problematicii personale și apoi „umanizării și clarificării”; misterul și mitul (un mister
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2, București, 1909; Cea dintâi durere, București, 1907; ed. 2, București, 1909; Odată!, București, 1907; Într-o noapte de mai, cu ilustrații de A. Satmary, București, 1908; 1877. Schițe din război, pref. M.D. [Mihail Dragomirescu], București, 1908; ed. îngr. și introd. Ileana Manole, București, 1979; Punga, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1909; Unirea. 24 ianuarie 1859, București, 1909; Amintiri și schițe, București, 1910
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Ionescu, Mihail Dragomirescu, Barbu Delavrancea. Un moment semnificativ, surprins în două numere succesive ale anului 1913, este moartea lui Aurel Vlaicu, moment ilustrat, de asemenea, cu o bogată iconografie. Alte subiecte importante, tratate în același spirit jurnalistic, dar și prin ilustrații cu caracter literar și istoric, sunt Retragerea lui Spiru Haret din învățământ, Jubileul „Adevărului”, Victoria pompierilor din Dealul Spirei, Statuia lui Al.I. Cuza din Iași, Punerea pietrei fundamentale a Muzeului Național din București. După „Miroir”, se transpune, în 1912
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
o anchetă ambițioasă, punând în discuție situația literaturii române, ale cărei scrieri nu ar atinge nivelul european și nici nu ar corespunde sufletului cu adevărat românesc. La discuții participă Ion Minulescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, T. Teodorescu-Braniște ș.a. Ilustrația este atractivă, fiind reproduse gravuri și picturi de Rafael, Rubens și Rembrandt, Renoir, Rodin și Matisse. I.H.
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
Cocea (1913-1914, 1925) și I. Vinea (1930-1940), care anterior funcționase ca prim-redactor (1925-1926). Comitetul de redacție, în 1912, este format din N. D. Cocea, Toma Dragu, Tudor Arghezi, Constantin Graur, Em. Argin (S. Labin) și Iosif Nădejde. Desenele și ilustrațiile aparțin lui Jean Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato. Apariția revistei coincide cu anul reconstituirii Partidului Social Democrat din România și reprezintă, în bună parte, poziția adoptată de tânăra mișcare socialistă al cărei ideolog este C. Dobrogeanu-Gherea. Colaboratorii fac
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
o noapte de Crăciun, Craiova, 1944; 4 gâze năzdrăvane, Craiova, 1944; Plugușorul jucăriilor, Craiova, 1944; Să nu minți, să nu furi, București, 1944; Poezii pentru cei mici, cu desene de D. Dăscălescu, București, 1957; Cățelușul șchiop, București, 1974; Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr. Liviu Călin, București, 1975; Versuri, îngr. și introd. C. D. Papastate, Craiova, 1978. Traduceri: Traduceri libere, Craiova, 1908; Maurice Maeterlinck, Justiția, București, [1910], Pasărea albastră, Craiova, 1920; Traduceri libere și reminiscențe din Émile
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu evocă întâlnirile literare patronate de Mihail Dragomirescu. Sunt recenzate Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu, Amândoi de Liviu Rebreanu, Cetatea cu duhuri de Vintilă Horia. Alți colaboratori: Horia Furtună, C. Gerota. O parte din ilustrațiile revistei aparțin lui A. Demian și sunt preluate din „Gândirea”. N.S.
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
un catalog alfabetic al persoanelor ucise în lupta contra comunismului și o listă a celor 188 de scriitori români trecuți prin închisorile comuniste, fișe ale nomenclaturiștilor (la rubrica „Tirani și călăi”, din 1992), comentarii de istorie, eseuri despre arta plastică, ilustrații. M.V.
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
versiunea Cimitir la mare a poeziei lui Paul Valéry îi aparține lui Constantin Chioralia, iar Elenei Celac și Ninei Vasiliu li se datoreaza tălmăciri din scriitorii ruși Boris Pilniak și Maiakovski. Aspectul grafic al revistei vădește aceeași orientare modernista, cele mai multe ilustrații reprezentând sculpturi de Brâncuși, despre a cărui opera se pronunță elogios în câteva eseuri Petre Pandrea și V.G. Paleolog. M.V.
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
nuvelă ,,cu muzicuță internă”, interzice fumatul, avertizând asupra substanței ,,inflamabile” a romanului, lansează numeroase alte avertismente, dă indicații, amestecă timpurile. Bufoneria și veselia nepăsătoare alternează în roman cu secvențe ale comicului. M. insistă cu cruzime asupra ,,devorării” copulatorii, în cvasiexpresioniste ilustrații pentru o viziune a omului ,,în pielea goală” (,,gol și secătuit între formele sale”), plonjează în coșmaresc (e memorabilă scena în care autorul, asaltat de gloata furibundă a cititorilor, se vede înghițit de o enormă gură) și, aproape de modelul arghezian
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
pref. Mihu Dragomir, București, 1958; Poezie și proză, îngr. și pref. Mircea Zaciu, București, 1965; Opere, vol. I-V, îngr. și introd. Adrian Marino, București, 1966-1969, vol. VI-VIII, îngr. Elisabeta Brâncuși și Adrian Marino, București, 1973-1993; Poema rondelurilor, cu ilustrații de Jules Perahim, București, 1968; Excelsior, îngr. Adrian Marino, pref. Marin Mincu, București, 1968; Versuri și proză, îngr. Adrian Marino, pref. Mircea Anghelescu, București, 1969; Poemele Nopților, îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1972; Poezii, îngr. și postfață Dana Dumitriu
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
pierdut. Unele informații referitoare la Evanghelii sau la Psalmi pe care ni le furnizează Cosma se regăsesc apoi sub forma unor notații pe marginea manuscriselor din epoca bizantină care conțin acele texte sacre; și mai interesant e faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a textului și a imaginii, o asemenea interdependență”, observă Wolska-Conus. Astfel de ilustrații se întâlnesc până și în miniaturile care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și mai interesant e faptul că numeroase ilustrații și desene împodobesc Topografia lui Cosma: „nicăieri nu găsim o asemenea coeziune între text și imagine, o asemenea dezvoltare gradată a textului și a imaginii, o asemenea interdependență”, observă Wolska-Conus. Astfel de ilustrații se întâlnesc până și în miniaturile care împodobesc primul capitol al Facerii în unele manuscrise care conțin Optateuhul, ceea ce dovedește marea răspândire și marele succes de care s-a bucurat, în ciuda scăderilor ei, opera acestui scriitor. În orice caz, aceste
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de timpuriu și, elev în ultima clasă primară, G. începe să publice în „Universul copiilor”, al cărui redactor era în 1936 N. Batzaria. Compunerile trimise sunt însoțite adesea de desene - o altă pasiune, ce se va materializa mai târziu în ilustrațiile propriilor cărți de versuri. Continuă să publice în „Licăriri” (revista liceului), „Epigrama” „Gluma”, „Bufonul” ș.a., concomitent cu creația originală interesându-l traducerile din poeți latini, francezi sau germani. În revista „Fapta” a lui Mircea Damian, e titularul cronicii plastice, iar
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
și 20 august 1944, cu subtitlul „Revistă săptămânală de humor”, sub redacția lui Ion Anestin. De la numărul 104 își schimbă subtitlul în „Revistă ilustrată de humor” care, după o scurtă revenire la cel inițial (numerele 165-178), este adoptat definitiv. Prin ilustrația atractivă, alcătuită din nenumăratele desene și caricaturi semnate de Anestin, ca și prin varietatea și calitatea textelor, G., probabil cea mai valoroasă publicație umoristică a anilor ’40, reușește să confirme o definiție dată de Al. O. Teodoreanu umorului. Într-un
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
GLORIA ROMÂNIEI, publicație literar-culturală apărută la București, lunar, între aprilie 1921 și septembrie 1927, director proprietar fiind I. Marinescu. Redactată într-un stil atrăgător și beneficiind de o bogată ilustrație, revista se remarcă, de asemenea, prin câteva colaborări notabile. În primul an în paginile ei au apărut texte de Ioan Slavici și Al. Macedonski (două rondeluri, 9/1921), iar în anii următori în sumar pot fi întâlnite și alte nume
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal de primăvară, pref. Gina Hagiu, Galați, 1991; Liniștea versului, pref. Cezar Baltag
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
reconstituie tragismul vieții unor înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, înaintași ai familiei sale, condamnați și întemnițați de regimul comunist. În Amintiri din Casa Scriitorilor (2002) sunt evocate întâmplări din propria experiență de viață și de creație. SCRIERI: Ochiu-dracului, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1956; Vârsta de aur, București, 1957; Nopți dobrogene, București, 1958; Sângele și apa, București, 1959; Cu mâinile noastre, București, 1961; O familie puternică, București, 1963; Viitorul al doilea, București, 1963; Puterea, București, 1964; Balade, București, 1965
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]