4,887 matches
-
urmeaz] acoper] istoria eticii filosofice vestice începînd cu Grecia Antic] și pan] în prezent. Etică în Grecia Antic] CHRISTPHER ROWE Etică Evului Mediu și a Renașterii JOHN HALDANE Filosofia moral] modern] J.B. SCHNEEWIND Partea a patra: Cum trebuie s] tr]im? Articolele din aceast] secțiune a volumului analizeaz] teoriile etice care încearc] s] ofere un r]spuns la întreb]rile practice fundamentale ale eticii: ce trebuie s] fac? Cum trebuie s] tr]iesc? Aceste teorii reprezint] partea mai abstract] a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiecții: încercarea de a r]spunde acestora a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social, așa cum ea a fost dezvoltat] în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT BAIER Egoismul ne dicteaz] s] tr]im astfel încât s] ne atingem interesele proprii. Adepții egoismului psihologic consider] c] toți facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alți adepți ai egoismului cred cu ț]rie c] urm]rirea intereselor proprii este modul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rirea intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea avea consecințe mai bune. Pentru evaluarea un asemenea opinii, trebuie s] înțelegem modul în care regulile sunt stabilite și ce acțiuni sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alții cred c] drepturile sunt derivate dintr-un principiu sau principii morale mai profunde. Oricare ar fi poziția adoptat] în aceast] dezbatere, este acceptat] pe scar] larg] ideea c] un r]spuns parțial la întrebarea despre cum trebuie s] tr]im este oferit regulă respect]rii drepturilor altora. Partea a cincea: Etic] aplicat] Aplicarea unei perspective etice în probleme specifice și în situații practice (etic] aplicat]) reprezint] replică practic] a teoriilor abstracte de etic] normativ] analizate în partea a patra. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zootehnic] pentru consum intern sau pe van]toare și cules. Deși nici o societate nu poate fi considerat] complet izolat], cele de mici dimensiuni tind s] fie mai retrase și mai puțin deschise spre exterior în comparație cu societ]țile în care tr]im noi și care au leg]turi complexe cu celelalte. Relațiile sociale din cadrul acestor societ]ți sunt mai integrate și mai strânse decât cele pe care le avem noi; interacțiunile sociale presupun o varietate mai mare de roluri ce necesit] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprimarea unei judec]ți; nici m]car nu este necesar ca judec]țile s] coincid] întotdeauna. Este suficient că persoanele implicate s] cunoasc] valorile etc. și înțelesul acestora. În societ]țile complexe, de dimensiuni mari precum cea în care tr]im, instituțiile sociale sunt extrem de elaborate și specializate și, desi integrate drept componente ale sistemului sociocultural, sunt relativ separate una de alta și nu se influențeaz] reciproc. Deși mulți ar dori contrariul, afacerile constituie un demers economic; etică în afaceri este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevant] pentru morală oamenilor (la fel ca un set de explicații științifice pentru relația lor cu soarele). Dac] exist] vreo diferenț] între morală societ]ților de mici dimensiuni și cea a unor societ]ți de tipul celei în care tr]im, cred c] ea provine din importantă mai mare acordat] relațiilor interpersonale din prima. În acest tip de societ]ți, morală este mai puțin scop în sine și mai mult un set de orient]ri pentru stabilirea și menținerea unor relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat] de hangiț]. Dac] nici nemurirea și nici secretul tinereții nu puteau fi atinse de om și doar moartea îi aștepta, cum ar trebui s] tr]im? Principiile etice care au dat sens și scop vieții lui Ghilgameș nu au fost menționate, ci sugerate. A construit zidurile Urukului care ap]rău poporul. A restaurat templele lui Anu, zeul propector al orașului, care aducea binecuvântare divin] poporului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei personalit]ții ideale, având ca centru al preocup]rilor pietatea, măi degrab] decât etică. Chiar într-o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile catastrofe mondiale, ceea ce face că percepția cu privire la capacitatea moral] și la responsabilitatea individului s] fie mult mai larg], reflectând o conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea accidentelor nucleare sau a calamit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respect sau normele deontologice, ci de interesul activ al oamenilor pentru promovarea binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup] principii drepte” (Fried, 1978, p. 13), trebuie m]car s] recunoaștem c] aceste principii au o arie de acoperire mai larg] decât presupun mulți deontologi contemporani. Referințe Donagan, A.: The Theory of Morality (Chicago: University of Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jur și modalit]țile de a-i ajuta cât mai bine și f]r] eforturi inutile. Toate acestea reprezint] desigur câteva considerații pur întâmpl]toare și pragmatice. Într-o lume perfect] ele pot lipsi, dar în realitatea în care tr]im prezența lor se resimte puternic. Din acest motiv, este absolut justificat] ideea utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și anumite proiecte altor persoane. În sens mai detaliat, aceste obligații speciale amintite mai sus nu reprezint] fundamente etice, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru un intuiționist este s] încerce s] arate c], desi „faptele” morale nu trebuie identificate cu cele naturale, ele nu sunt foarte diferite de alte fapte așa cum s-ar putea presupune la început. Dac] recunoaștem c] lumea în care tr]im este aproximativ cea cunoscut] de fizic], unde pot fi g]site faptele morale în aceast] lume? Primul r]spuns ar fi c] lumea nu conține fapte; faptele sunt fapte despre lume și nu în ea. Al doilea ar fi c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Etapă 1 sunt preocupați numai de evitarea pedepsei. Tr]s]tură dominant] a persoanelor din Etapă 6 este capacitatea lor cognitiv] pentru ceea ce Kohlberg numește reversibilitate: o judecat] moral] trebuie s] fie reversibil]... trebuie s] fim capabili s] tr]im cu judec]țile sau deciziile noastre când schimb]m locul cu altii în situația supus] judec]ții. (1981, p. 197) toate persoanele din Etapă 6 sunt de acord, deoarece judec]țile lor sunt în întregime reversibile: au luat în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de angajamentele și relațiile personale și ne erodeaz] integritatea. Pentru Ascombe, concepția legal] a moralei este de neconceput f]r] Dumnezeu. Pentru Williams, concepția legal] poate sta în picioare, dar este defectuoas] și represiv]. Putem fi liberi s] ne tr]im viețile într-o societate într-adev]r laic] numai atunci când vom fi dep]sit dependența de moral]. O mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lume în care activit]țile și preocup]rile care au fost considerate în mod tradițional feminine cap]ț] o valoare și un statut egal, priorit]țile morale și sociale ar fi foarte diferite de cele ale lumii în care tr]im acum. Referințe: Daly, M.: Gyn/Ecology: The Metaethics of Radical Feminism (Boston, Beacon Press, 1978). Gilligan, C.: În a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development (Cambridge, Mass. Harvard University Press, 1982). Kohlberg, L.: The Philosophy of Moral Development
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesului propriu, dar, per ansamblu, se descurc] bine, datorit] conștientiz]rii nevoii de a coopera. (În biologie, ca și în jocul de șah, timpul și eficiența sunt elemente valoroase. Trebuie s] cooper]m și, în același timp, s] ne tr]im viața.) Care este natura acestor gânduri cu privire la nevoia de a coopera? Poziția final] a biologilor evoluționiști din ziua de azi sugereaz] c] aceste gânduri nu sunt altceva decât credințele legate de obligația de a ajuta. Cu alte cuvinte, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert]ții noastre ar semnala faptul c] nu putem influența în nici un fel caracterul moral al lumii în care tr]im. Motivul este c], dac] determinismul ar fi adev]rât, ființele umane nu ar deține mai mult control asupra a ceea ce li întâmpl] decât un somon care se întoarce la locurile unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sus - pașii ulteriori ar urma într-adev]r. Dar, susțin ei, determinismul este fals pentru c], cel puțin în anumite situații, putem acționa liber. Cele mai comune versiuni ale libert arianismului sunt cele contracauzale (Campbell, 1957). Potrivit libertarianisului contracauzal, desi tr]im într-o lume care este în mare m]sur] determinist], în acele ocazii în care action]m liber action]m f]r] a fi determinați de st]ri sau evenimente (cum ar fi dorințele noastre), despre care este plauzibil s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofice au reieșit periodic la suprafaț], iar vechile b]ț]lii au trebuit reluate în termeni mai moderni. Atunci când, în partea a patra, volumul trece de la trecut la prezent, ni se ofer] numeroase teorii despre cum ar trebui s] tr]im și despre natura eticii, toate plauzibile, dar fiecare fiind în contradicție cu toate celelalte abord]ri. Din moment ce concluzion]m cu un set de provoc]ri la adresa întregului demers al eticii, vom încheia desigur cartea într-o lamentabil] stare de confuzie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Fiindc] etică nu este o serie lipsit] de sens de lucruri diferite, pentru oameni diferiți, în timpuri și locuri diferite. Mai degrab], pe fundalul unor abord]ri diverse istoric și cultural la adresa întreb]rii despre cum ar trebui s] tr]im, gradul de convergent] este uimitor. Natură uman] are constantele ei și exist] un num]r limitat de moduri în care ființele umane pot conviețui și progresa; într-adev]r, așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eticii trebuie s] acorde fiec]rei tendințe locul cuvenit; și, deși o asemenea explicație a eticii nu ar justifica prin ea ins]și vreo teorie etic] particular] care încearc] s] r]spund] la întrebarea despre cum ar trebui s] tr]im, o înțelegere mai bun] a naturii eticii ne-ar ușura cel putin sarcina de a vedea ce fel de r]spuns ar putea necesită acea întrebare. Aplicațiile teoriei etice chestiunilor practice în partea a cincea indic] dezacorduri privind numeroase puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Petre Pandrea (Politica păcii, Țărănimea) și N. Tatu (Marx și Engels). Rubrica „Literatură - teatru” este semnată de Haig Acterian (Cinema în Rusia nouă, Pasivitatea spectatorului de teatru azi). O corespondență din Berlin despre demonstrațiile de stradă provocate de premiera filmului Im Westen nichts Neues (pe un scenariu după romanul omonim al scriitorului Erich Maria Remarque), considerat o ofensă adusă soldatului german, este semnată de Carl Sharp. Numărul 2 anunță intenția V.s. de a începe editarea unei „biblioteci științifice și literare care
VIITORUL SOCIAL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290565_a_291894]
-
editat volumele colective: Studii de istorie a Transilvaniei. Specific regional și deschidere europeană, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Cluj-Napoca, 1994; Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca,1996; Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]