7,075 matches
-
direct, când devine un fapt și nu o posibilitate. Și aici, cei mai rafinați jucători, Francis și Marie, sunt cei care greșesc, cei care strică jocul, iar ceva din farmecul lui Nicolas se risipește deopotrivă. Pentru că singurele împlinite sunt iubirile imaginare, cele care nu se împlinesc, dacă acceptăm paradoxul, cele alcătuite din promisiuni irealizabile, din proiecții fragile și dorințe suspendate.
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
mai zic critic, trebuie să-l caute”. Corect! În fine, dar nu în ultimul rând, Poetul Vlahuță intrigă printr-o neașteptată componentă onirică, dar și prin fascinanta dimensiune premonitorie a textului. Acțiunea schiței - sumară - este plasată într-un orășel ardelenesc imaginar, Opidul Nou, unde poposește un impostor care se dă drept poetul Alexandru Vlahuță, stârnind o fierbere grozavă în familia unei notabilități locale, protopopul cercual Ion Mantu, „unul dintre cei mai arzători și mai «volinți» patrioți ”, ca, de altfel, în toată
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
trei săptămâni, am reușit s-o aduc în patul meu. De fiecare dată când făceam dragoste, aveam grijă să găuresc prezervativul cu un ac. Am izbutit s-o conving să nu avorteze și să mă ia de soț, din motive imaginare de ordin moral. De atunci, de îndată ce simt că e pe punctul să-mi scape, o fac să dea naștere, în anul următor, unui nou bebeluș, ale cărui trei sau patru kilograme o împiedică s-o ia la fugă. Nu suntem
RÉGIS JAUFFRET - Microficțiuni by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/5863_a_7188]
-
dar cele comportamentale vor fi fost suficient de puternice pentru a-l împinge pe romancier la acest travesti cu pronunțate conotații psihanalitice. Cartea lui Sam Wasson nu e, însă, o exegeză a operei lui Capote. Din complicata rețea de scrieri imaginar autobiografice, el a decupat doar secvențele în care Capote a interacționat cu cei doi producători ai filmului făcut după cartea sa, Marty Jurow și Richard Shepherd. N-a fost nici măcar scenarist, postură în care-l vom întâlni pe George Axelrod
Mic-dejun cu Audrey (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5868_a_7193]
-
atelier normal, de artist, ca un depozit de antichități rare, precum Armata de teracotă, în tranșeele arheologice de la Beijing... .A trebuit să fac un efort de decupare a grupurilor, să le scot din context și să le atribui un spațiu imaginar, în care să le pot citi mai bine. Nu mă voi întoarce asupra acelor interpretări, pentru că, înainte de toate, plasticitatea lor excepțională pare să nu epuizeze niciodată asociațiile mentale, sugerate memoriei și imaginației, cu alte cuvinte gândirii entuziaste, dar întâlnirea cu
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
mintea cititorului cât și a câtorva dintre personaje: ce este cu adevărat real, când putem spune cu certitudine că negrul e adevărat în timp ce albul e doar o minciună, o plăsmuire, o fantezie, unde e granița, altfel spus, între real și imaginar, atunci când cineva alege să creadă în iluzoriu mai mult decât în concret? Partea a treia vine să explice motivul pentru care Jack Spintecătorul, în loc să fi scăpat nepedepsit, a fost prins și spânzurat, iar odată cu această revelație, ni se oferă și
Pe urmele timpului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5529_a_6854]
-
40); în timp ce din capitolul dedicat lui Platon, el consemnează detaliile cu privire la statura filosofului (V, 4), precum și relatarea visului lui Socrate care ar fi văzut o lebădă cu o noapte înainte de a-și cunoaște viitorul discipol (VII, 5). Înfățișat drept continuarea imaginară a dialogului Phaidon, pasajul care înfățișează reuniunea ucenicilor lui Socrate după moartea acestuia (actul al III-lea) este inspirat din opera platoniciană și include trimiteri precise la aceasta, cum ar fi notația despre cocoșul datorat lui Esculap (Phaidon, LXVI). Dramaturgul
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
Capitală lucrînd la noul ciocan”. În contextul unor asemenea reportaje (și acesta e tonul general), nu poate să nu sară în ochi un text al lui Radu Cosașu (în pagina 5 a numărului 19 șdin 1960ț), intitulat „Evocare”, un reportaj imaginar de la semnarea capitulării germane în fața puterilor aliate învingătoare. Pe urma unui document redactat de doi ziariști sovietici, document care descrie minut cu minut semnarea capitulării necondiționate germane în 1945 lîngă Berlin, Radu Cosașu reconstruiește, cu minime mijloace, o scenă memorabilă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5552_a_6877]
-
Exilul culturii din discursul public e una dintre greșelile enorme ale mediei contemporane; cultura a devenit ceva „drăguț” (nice, quaint), bun de pus la sfârșitul programului sau cotidianului ca să demonstreze cumva că brutalitatea „știrilor” e realitatea, și „cultura” e divertisment, imaginar. Am putea, dacă ne-ar lăsa timpul, să dezbatem diferențele mari dintre produsele izvorâte din Pound contra celor venite din Eliot, în perspectiva succesului actual al virtualității internetice. În acest moment, fertilitatea viețuieste numai în provocarea jocului avangardist... Restul e
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
Monique Jutrin devine astfel o mărturie tulburătoare despre o viață de om exemplară, care comunică, precum puține altele, cu opera. Autoarea își caracterizează foarte exact cercetarea atunci când scrie în concentrata Postfață rândurile următoare: „Aceasta nu e o biografie, nici o viață imaginară: fiecare amănunt se întemeiază pe un document sau pe o mărturie. (...) Am folosit toate formele narative: prim-plan, ralantiu, accelerare, flash back și anticipare. Și, încercând să surprind chipul unui om, profesorul care am fost abandonează bagajul erudit de note
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
în sprijinul comunismului cu nuanțe ecologice. Firește că prin scrierile lor unii intelectuali de dreapta s-au înscris într-o certă descendență extremistă, după cum alții s-au înscris în extrema stângă. Ei trebuie judecați pentru aceste lucruri, și nu pentru imaginare roluri în viața publică, roluri pe care n-au apucat să le joace. Aceste nuanțări nu-și propun, în nici un caz, să-i inocenteze ca indivizi și intelectuali (n-am fost niciodată un fan al „trăirismului”, și cu atât mai
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
raționalități pragmatice fără ieșire și unei nivelări impersonale din ce în ce mai copleșitoare la scară globală. La Fondane, exilul exterior alunecă inevitabil către exilul interior, acolo unde drama închiderii într-o realitate contingentă irespirabilă, dilema simultană a dorinței și a refuzului oricărei depășiri imaginare a condiționării materialiste exterioare, transformă de fapt în evreu al transcendenței orice individualitate închisă în „conștiința nefericită” a propriei sale singularități. O singularitate/ singurătate expusă unei realități opace, periculoase, alienante, căci închise cu forța între paranteze mentale strict raționale, pragmatice
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
societății românești e nerușinarea. Cineva care și-ar fi petrecut ultimii douăzeci de ani pe-o planetă îndepărtată ar fi șocat (spun șocat pentru că nu găsesc un cuvânt mai tare), revenind în țară, de schimbarea uluitoare în comportamentul locuitorilor. Astronautul imaginar pe care l-am luat drept martor ar fi părăsit o țară cenușie, în care se vorbea în șoaptă, se stătea, așa cum stau dobitoacele în deșert la izvorul de apă, la cozi nesfârșite, pentru un kilogram de mălai și-o
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
de departe al lui Lampedusa, intelectual adoptat de acesta în ultimii ani ai vieții), care a găsit scrisori testamentare rătăcite (ascunse într-o carte, parcă simbolic în Călătoriile căpitanului Cook). Scrisorile conțineau inclusiv descrierea legăturilor între personajele reale și cele imaginare: „E de prisos să-ți spun că principele de Salina este principele de Lampedusa, străbunicul meu: fiecare lucru e real: statura, matematica, falsa violență, scepticismul, soția, mama nemțoaică, refuzul de a fi senator. Părintele Pierrone este și el real, chiar
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
Ioan Es. Pop Sentimente de vinovăție am avut de când mă știu, pentru greșeli reale sau imaginare. Slăbiciuni pe care comunitatea din satul meu nu le privea cu ochi buni, inadaptări pe care aceeași comunitate le sancționa prin batjocură, iar familia prin pedepse corporale, ratări și eșecuri timpurii m-au făcut să amân orice dezvăluire asupra a
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
Apoi a îmbrăcat, într-un mod cu totul neașteptat, diferite costume și și-a desenat pe fundal conturul siluetei, așa cum se profila el acum, datorită costumului, cât și a unor accesorii, rezultatul fiind desenul plin de fantezie al unor personaje imaginare. Ideea, conceptul îi aparțin Vavei Ștefănescu, dar ea ne-a spus că și interpreta aleasă a intervenit cu unele idei proprii pe parcursul construirii spectacolului. Și era de așteptat, căci și Carmen Coțofană, pe linia ei personală, își construiește treptat un
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
după inspirata formulă a lui Ion Bogdan Lefter, volumul Litanii pentru Horia nu conține nici cea mai măruntă nuanță propagandistică sau concesie față de instrumentalizarea comunistă a istoriei. Evocare lirică a istoriei tragice a Apusenilor anilor 1784- 1785, în bună măsură imaginară, cartea nu este nimic altceva decât expresia curată a patriotismului autentic al poetului. Cum patriotismul este (sau ar trebui să fie) un subiect ca oricare altul, în literatură, este suficientă lectura cărții din 1975 spre a ne convinge că Dimov
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
fi un creator cuprins, autoadmirația: „Cred că artiștii sunt alcătuiți din vanitate, indolență și amor propriu. Blocarea posibilită- ților provine dintr-o hipertrofiere a egoului, care se revarsă într-unul sau în toate aceste trei fronturi. Te sperii de importanța imaginară pe care o acorzi creației tale. Narcisism!”, ca apoi să scrie și o rețetă: „Soluția mea ar fi să aplici o cataplasmă pe părțile inflamate - spune propriului tău ego să se ducă la dracu’ și nu face o tragedie din
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
rest niciunei încadrări într-o specie ori alta. Mariano Martín Rodríguez le numește geoficțiuni, adică texte în care „descrierea unui spațiu ipotetic constituie elementul-cheie căruia i se subordonează celelalte, de natură structurală, inclusiv eventualele pasaje narative”. le descriu un spațiu imaginar coerent și efectul lui asupra personajelor care îl construiesc și îl populează. Și, aș adăuga eu, îl subminează. Căci toate aceste orașe inventate (Vavilon, Castrum, Verticity, Musaeum, Cosmovia, Selenia, Antar, Sah- Harah), unele de o mai mare autonomie, altele sugerând
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
se și întâmplă. Pentru că partea a doua întoarce cititorul în timp, înainte de experiența totalitară. Contează începutul sfârșitului. Reface întâlnirea cu soții Pătrășcanu și povestea unei generații fără noroc. Se remarcă personajul cu adevărat negativ al cărții, Herbert Zilber - regizorul scenariului imaginar în care ea are rolul spioanei. Sunt câteva luni ale lui 1948 scrise cu detenta celui care evadează din jurnalul de închisoare pentru a vedea începutul prin ochii individului care și-a înfrânt firea și are puterea să se mire
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
precedă, în ediția românească, textul piesei: „cu harul ei de povestitoare desăvârșită, Șeherezada reușește să-l umanizeze pe barbarul care era doar instinct și pulsiune înainte de a-i deveni soț, revelându- i tainice virtuți omenești. Trăind și tânjind după vieți imaginare, îl îmbie pe calea civilizației.// În istoria literaturii nu există o parabolă mai simplă și mai luminoasă decât aceea a Șeherezadei și a lui Șahriar spre a explica rolul poveștii în viața oamenilor și felul în care ea a contribuit
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
că fiecare nouă operă - nuvelele în cazul Hortensiei Papadat- Bengescu și romanele la ceilalți prozatori - reia aceeași formulă confesivă fără prea multe complicări retorice, dar încercînd, în schimb, alte și alte ipostaze existențiale, noi și noi etape dintr-o viață imaginară, gîndită în desfășurarea ei integrală, rotundă“. Așa este, și n-aș vedea în asta o insuficiență sau o limită (îmi place să cred că nici Hergyan nu vede așa ceva). În fond, cotitura formalistă în romanul european modern, cu voga aferentă
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
în ierarhia literară. Cărțile sale de istorie și critică literară, atâtea câte sunt până acum, surprind prin acuitatea verbului critic și, evident, printr-o nouă și elegantă grilă de determinare a talentului sau nontalentului în arta de a concepe universuri imaginare. Biografia, atât cât se cunoaște, începe să se întregească cu noi și extrem de valoroase informații, note și precizări ce se află în literatura sa epistolară, încă necunoscută. Mircea Iorgulescu a întreținut un incitant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Poetul Mircea Dinescu a vorbit, luni seara, la emisiunea "Jocuri de putere" de la Realitatea TV despre masa imaginară pe care Victor Ponta a luat-o cu Regele Mihai. În opinia lui Dinescu, "Victor Ponta a căzut în ridicol. Tu, ca președinte al PSD, ce cauți în preajma Regelui? De ce te trage pe tine ața acolo? De ce nu te întâlnești
Ce crede Mircea Dinescu despre vizita lui Ponta la Regele Mihai by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33296_a_34621]
-
de lumea a treia („blocul, înconjurat de copaci făcuți din limfă rece/ era degradat până la structura de rezistență/ structură făcut din limfă de gheață”). Peisajul, trebuie remarcat, e unul mai mult mental, ciudat amestec de inginerie precisă și de anatomie imaginară. Aici, în blocul cu subsoluri „dărâmate, scorojite și umede”, poeta (care se descrie pe sine: „sunt înaltă și bolnavă și sunt NU”) ar fi scris, „în delir”, despre structura nopții (volumul de poezii apărut în 1979), dar „NU în timpul urletelor
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]