7,197 matches
-
Regelui Lear a galezului Monmouth a trecut în volumul I, cartea a 2-a a Cronicilor lui Raphael Holinshed (1577), de unde a ajuns prin ediția a doua a compendiului său (1585) și printr-o punere în scenă anonimă să alimenteze imaginarul divinului brit. De aici s-a inspirat Edmund Spencer pentru Cântul 10 din Faerie Queen, II, dar și anonimul autor al piesei Adevărata istorie din cronici a Regelui Leir și a celor trei fiice ale sale, Gonorill, Ragan și Cordella
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
germanice - li se adăuga, făcându-le totodată concurență, un erou care trăia mirajul mărilor calde. Pacificul de Sud, Australia și insulele din preajma ei, continentul sud-american intrau astfel impetuos în spațiul locuit până atunci de situații și întâmplări tributare aproape exclusiv imaginarului european. Corto Maltese se instituia, prin simpla lui apariție, drept emisarul unor civilizații care își clamau dreptul măcar la atenție, dacă nu și la respect. Reacția cititorilor n-a fost pe măsură. Marinarul maltez s-a aflat mereu în partea
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
Raluca Dună Corin Braga, Les antiutopies classiques, Edit. Garnier, Paris, 2012. Corin Braga este cunoscut în mediul universitar și intelectual românesc ca decan al Facultății de Litere clujene, director al Centrului Phantasma de Cercetare a Imaginarului, autor al unor volume cu titluri hibride, precum Psihobiografii sau De la arhetip la anarhetip ș.a. și al câtorva romane (cel mai recent, Luiza Textoris, 2011). Puțini știu însă că este autorul a patru cărți scrise în limba franceză și publicate
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
urmat trei volume, Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quête manquée de L’ Avalon occidentale, tot la L’Harmattan, apoi Du paradis perdu á l’antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles și Les antiutopies classiques, la Garnier. Un proiect amplu, dedicat imaginarului utopic european, inspirat de filozofia lui Jean-Jacques Wunenburger, dar provenind dintr-o forma mentis personală. Cititorii români se pot familiariza cu acest univers din romanele sale fantastice sau din volumul De la arhetip la anarhetip, unde se lansează un nou concept
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
căci deși fragmentul citat conține niște comparații mai puțin reușite, totuși semantismul lor nu este deloc mai puțin generos. Comparînd păcatul cu piatra, sînt textualizate conotațiile "catamorfe" - pentru a ne exprima în termenii lui G. Durand, din Structurile antropologice ale imaginarului - asumate de răul spiritual. Perseverînd inspirat, Antim personifică piatra și "maica" sa, pămîntul, iar lanțul semantic format evocă, într-un registru secund, originea mitico-htonică a omului. Este adoptat, în mod previzibil, mentalul "schizomorf" și "antitetic", încît referința diairetică la simbolul
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
Ruxandra Cesereanu Phantasma este numele Centrului de Cercetare a Imaginarului, înființat, în luna aprilie a acestui an, la Cluj, în cadrul Facultății de Litere, de Corin Braga și un grup de universitari. Acest laborator experimental și "locuitorii" săi au anunțat de la început două direcții de analiză: imaginarul cultural-artistic și cel social-politic
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
Centrului de Cercetare a Imaginarului, înființat, în luna aprilie a acestui an, la Cluj, în cadrul Facultății de Litere, de Corin Braga și un grup de universitari. Acest laborator experimental și "locuitorii" săi au anunțat de la început două direcții de analiză: imaginarul cultural-artistic și cel social-politic. Activitatea de cercetare (coordonată de Corin Braga, Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican, Mircea Muthu, Vasile Voia și semnatara acestor rînduri) cuprinde un master interdisciplinar pe tema Istoria imaginilor - Istoria ideilor, o colecție de carte (Mundus Imaginalis), o
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
o revistă de studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii și dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit una din rotițele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenționează să înfățișeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituții experimentale. Probabil că originea actualului Centru Phantasma, de la Cluj, se găsește în neo-onirismul
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit una din rotițele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenționează să înfățișeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituții experimentale. Probabil că originea actualului Centru Phantasma, de la Cluj, se găsește în neo-onirismul teoretizat și promovat, începînd cu 1990, de cîțiva scriitori clujeni, între care Corin Braga
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
și delire, care s-a dorit a fi un manual al tehnicilor onirice, coșmarești, halucinatorii etc., explorate în lirica scrisă în România mai cu seamă în secolul XX. Lumea fantasmelor, aceasta este obsesia firească și ținta Centrului de Cercetare a Imaginarului. Cum poate fi traversată irealitatea, care îi sînt instrumentele, care sînt structurile lumilor paralele, cît de exact pot fi ele străbătute, ce este transa ori extazul, dar halucinația și delirul! Este fantezia (zonă inspirat numită Fantazia, în Povestea fără sfîrșit
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
lumilor virtuale intră și ele, firește, în atenția laboratorului nostru. Altfel spus, Phantasma vizează atît radiografia inconștientului colectiv (prin programele de cercetare deja specificate), cît și pe a celui individual. Caietele Echinox au publicat deja o serie de intervenții despre imaginarul spațial, istoric, mediatic, artistic, teoria imaginii, imagini arhetipale și teme de imagologie. Există fantasme inconștiente și fantasme create conștient, chiar manipulate, cu toate alcătuind o imagosferă cu funcție gnoseologică, ontologică și metafizică. Dacă fantasmele reprezintă, pe de o parte, o
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
de realitate, ele sînt, în același timp, și un refuz al sterilității existențiale, prin tehnici care trimit către Dincolo. De aici rolul lor revitalizator și inițiatic. în sfîrșit, cît din toate acestea va fi izbutit de Centrul de Cercetare a Imaginarului rămîne de văzut. Deocamdată, Phantasma a luat naștere, iar website-ul său poate fi consultat pe adresa: www.lett.ubbcluj.ro/-phantasma.
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
analiză critică, disecînd totodată și fantasmele unui naționalism ale cărui rădăcini pășuniste sînt aici vizibile, se pot găsi în textele unui autor de mîna a doua precum Const. Virgil Gheorghiu, care tratează în cărți excesive și prost scrise teme ale imaginarului comun generației sale, ilustrînd la nivelul inferior o lume colorată naiv, ca în benzile desenate, caracterizată prin primitivism, impulsuri primare, lipsă de raționalitate (Les immortels d'Agapia, Les mendiants de miracles și celelalte). Sugestive pentru motivul arătat și conținînd posibile
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
-și explicita propriul orizont existențial. O mărturisire a autorului din Confesiunile unui opinioman e cât se poate de revelatoare în această privință, a deschiderii antropologice și ontologice pe care o presupune critică: "Cred în necesitatea alianțelor criticii literare cu antropologia imaginarului, psihanaliza, istoria religiilor și istoria mentalităților, cu toate științele învecinate din domeniul umanist. Critica trebuie să fie capabilă să ne spună ceva nou despre omul estetic și omul etic, omul religios și omul istoric - nu doar despre text". Modul în
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
poziție "postmodernă"". Finalmente, această carte e un răspuns dat atît celor care se îndoiesc de autenticitatea discursului "suprarealist" al lui Gellu Naum (care abandonează treptat recuzita tenebros-gotică în favoarea angoasei și ironiei elegiace), cît și celor care refuză să vadă, din cauza imaginarului diferit, apropierea de substanță dintre poezia lui Naum și poezia optzecistă, ambele edificate pe un nou impact cu ființa și cu literatura. Așadar, volume despre niște autori, dar implicit despre sensul ființei în lume, așa cum este ea concretizată în figura
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
Kafka se judecă după norme ce scapă înțelegerii comune, cântă-rindu-și gesturile într-o balanță făcută exclusiv pentru folosință proprie". Stilul autobiografic al lui Kafka rezidă dintr-o foarte precisă cumpănire a obiectivării și literaturizării. Cele două domenii (al trăirii și imaginarului) de regăsesc în spațiul unei scriituri ce se caută neîncetat pe sine, în oglinda judecății morale ("Kafka nu literaturizează, dar nici nu transcrie, dacă nu e forțat de împrejurări, realul. Scrisul e cumpăna terorizantelor scene ale imaginarului și parabola promisă
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
al trăirii și imaginarului) de regăsesc în spațiul unei scriituri ce se caută neîncetat pe sine, în oglinda judecății morale ("Kafka nu literaturizează, dar nici nu transcrie, dacă nu e forțat de împrejurări, realul. Scrisul e cumpăna terorizantelor scene ale imaginarului și parabola promisă a vieții trăite cu maximă intensitate"). Cărțile lui Mircea Mihăieș au o incontestabilă putere de seducție. Aici, rigoarea spiritului critic se împletește cu instinctul ludic, cu un inalterabil spirit de finețe. Analitic de cele mai multe ori, prea puțin
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
Pinkola Estes etc.) pe care autoarea le numește dezvrăjitoare. Prin mijloace discursive specifice fiecărui gen de scriitură și fiecărui creator, acest segment cultural își propune în esență să fisureze fațada de soliditate a Eului modern, fațadă ticluită cu grijă grație imaginarului, complice al unui sistem defensiv antrenat pentru ipocrizie și pentru jocul savant al simulărilor și disimulărilor; Eul a pierdut astfel contactul cu vocile umbrei sale, pretinzând, în același timp, că se cunoaște și că este în măsură să-și locuiască
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
forul interior în care dialogul autentic ia locul conflictelor sterile este singurul loc liniștitor și confortabil. în acest proces de recuperare a profunzimilor afective ce constituie adevăratul self, schimbarea atitudinii față de acestea se însoțește cu schimbarea funcției nu numai a imaginarului, ci și a limbajului: acesta nu mai este aservit ipocriziilor unei reacții de apărare îndreptate spre mascarea emoției sau spre corectarea ei, ba chiar a înlocuirii acesteia prin ceea ce convine așteptărilor narcisice ale "zeului" său. Limbajul va fi solicitat să
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
și sobru al unei lucrări de strictă specialitate. Filozoful francez este profesor de filozofie generală la Universitatea ,Jean Moulin", Lyon 3, iar cărțile pe care le-a publicat pînă acum ni-l înfățișează ca pe un constant cercetător al problematicii imaginarului uman. Cartea de față - Filozofia imaginilor - este un cuprinzător vademecum, o călăuză a cărei trăsătura distinctivă nu este atît originalitatea ideilor cuprinse în rîndurile ei, cît mai curînd circumscrierea cît mai largă și mai documentată a acestei teme. Cum însuși
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
slabe", părții de umbră a ființei, feminității, domeniului vin al ontologiei. De aici, omniprezența mărcilor imponderabilității: fluturii, marea, aerul, șoapta, blândețea, somnul, paloarea, absența, albul - avalanșă a elementelor soft, înclinate mai degrabă spre fragmentare și risipire, spre vis, iluzie și imaginar, pe care poeta tinde totuși să le grupeze sub blazonul unui sens: ,fragmente ce se destramă/ cerșind îndurarea întregului" (Puzzle); ,într-un întreg/ se adună miniaturile clipei" (Pânza de păianjen). Semnificația aceasta scapă însă mereu, de unde senzația de lax, de
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
și suprafață, dintre substanța imanentă și transcendența universului livresc este miza întregului scenariu pe care Călărășanu l-a imaginat la Baia Mare. Clopotul, o formă stabilă în repertoriul său de forme, și alfabetul opac, reperul grafic desemantizat, o altă constantă a imaginarului pe care sculptorul l-a acreditat deja, se regăsesc în egală măsură în cele două lucrări, atît ca preocupări în sine cît și ca forme de cercetare a unei relații active, de multe ori tensionate, între volum și suprafață, între
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
fel, o replică din perspectiva poeziei, la faimoasa lucrare a pictorului belgian. Poezia înseamnă descătușarea imaginației, depășirea tuturor barierelor materiale, punerea în același plan a visului și a realității, coabitarea unor elemente incompatibile în percepția curentă. Realitatea poeziei conține și imaginarul, roadele fanteziei, logica mereu alunecoasă a viselor. De aceea, privit prin prisma sensibilității poetice a lui Petre Stoica, mesajul lui Magritte se transformă într-un foarte puțin surprinzător ,ceci est une pipe". Voi cita integral poemul Realitate și duioșie, pentru că
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
coboară înserarea jarului tutunului/ se preface în cenușă pulverizarea ei/ se preface lent în note muzicale// reașez pipa în tablou/ și fără îngăduința distinsului maestru/ reformulez inscripția/ așadar: ceci est une pipe véritable". Compoziția acestui poem se întemeiază pe un imaginar de factură suprarealistă. Ea este populată de elemente specifice picturii lui Magritte (leul, sirena, șarpele, norii) și conține asocieri incompatibile (,aprind tutunul cu o așche de gheață"). Dincolo de acest cadru suprarealist se degajă însă tristețea unui om care, în singurătate
Un suprarealist elegiac by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11110_a_12435]
-
pe trei axe tematice: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse", "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" și " Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social". În cadrul acestora, pot fi lecturate studii ale unor specialiști în științe socioumane precum: Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Radu Clit, Luminița Dumănescu, Raluca Ioana Horea-Șerban Marinela Istrate, Corina Doboș, Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean. Cred
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]