1,295 matches
-
cumpărătorului; 4. acordarea priorității funcțiilor care diferențiază diminuând costurile. Diferențierea este strategică numai dacă avantajul pe care Îl creează poate fi menținut pe termen lung. Aceasta presupune că diferențierea asigură În continuare interesul manifestat de către cumpărător, precum și dificultatea sau imposibilitatea imitării de către rivali. Diferențierea este cu atât mai parabilă cu cât: - avantajul concurențial este mai protejat prin bariere (brevete, efectul rapid al experienței); diferențierile bazate În mare parte pe semnalizare sunt mult prea vulnerabile; - În diferențierea pe care o alege, Întreprinderea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
psihologice” și poziționarea acesteia În mintea consumatorului ca unică, incitantă și greu de imitat; • asigurarea accesului exclusiv sau a dominației celor mai buni distribuitori din zonă. Pentru a reuși performant, lovitura de anticipare nu trebuie neapărat să anihileze tentativele de imitare sau copiere. Firma trebuie doar să cucerească o poziție de prim rang, mai ușor de apărat, care Îi asigură un anumit control asupra regulilor jocului concurențial din sectorul respectiv. Firmele care adoptă o strategie ofensivă Își concentrează atacurile asupra a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
costuri printr-o fidelizare timpurie a furnizorilor, distribuitorilor sau față de Încorporarea noilor tehnologii; - loialitatea cumpărătorilor este ridicată și firma obține beneficii pe termen lung dacă reușește să determine clienții să „Încerce” produsele; - acțiunea anticipată a firmei poate Îngreuna sau descuraja imitarea sa de către competitori. Uneori, Înțelepciunea proverbului „așteaptă și vezi” poate evita riscurile aferente acestui pionierat. Dacă cheltuielile de penetrare a unei piețe sunt ridicate, dar loialitatea consumatorilor este redusă, efortul financiar al firmei produce doar rezultate pe termen scurt. Atunci când
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnici contabile care maschează adevăratele beneficii. Experiența a demonstrat că eșecul multor acțiuni strategice este mai frecvent decât reușita lor. Cele mai multe greșeli strategice sunt rezultatul disperării, al unei slabe analize a concurenței și a sectorului sau al unor raționamente eronate: - imitarea mișcărilor liderilor sau a competitorilor de succes atunci când piața este saturată cu produse copiate și concurenți similari; - sporirea cheltuielilor de marketing și de promovare a vânzărilor, pentru a evita dificultățile de calitate și performanță; - stabilirea mai multor poziții slabe pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
metode și strategii de bază Sursa: Porter (1986, p. 219). Neajunsurile rezervate precursorului vizează costul inovației și al riscului: - costurile inovației sunt diverse: educația clienților, dezvoltarea infrastructurilor etc.; - incertitudinea cererii; - modificările nevoilor clientului; - specificitatea investițiilor din prima generație; - discontinuități tehnologice; - imitarea cu costuri reduse. O problemă importantă este acordarea licențelor de exploatare a tehnologiilor. Politica acesteia trebuie să fie prudentă și motivată de rațiuni care depășesc argumentul financiar direct. Principalele circumstanțe care motivează din punct de vedere strategic acordarea licențelor de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la prețuri scăzute și cu un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În economia modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
descurajând cooperarea Între departamente; ca urmare, procesul de dezvoltare al unui nou produs este lent și sinuos. Individualismul american fragmentează conceptul lanțului valoric prin stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale și propagă dezechilibrele pozitive Între producția și consumul dintr-o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Folosirea a fost împiedicată încă de la început prin botezarea ei ca o „înclinare instinctuală”. Chiar și după ce acest fenomen a fost curățat de conotații instinctive, s-a continuat totuși să fie etichetat drept „imitație”. Cercetări anterioare au generat impresia că imitarea este principala caracteristică a oamenilor răbdători, dependenți, care se conformează, au o inteligență sub medie, nu au încredere în sine, respect de sine. Aceste banale corelative puteau fi obținute în experimente complexe de laborator, unde modelele păreau „răspunsuri ilogice” cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scară largă a unei paradigme experimentale restrânse. În aceste studii, un model dă un set specific de răspunsuri, iar cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-a făcut pe mulți cercetători să creadă că limitările severe în schimbările comportamentale pot fi datorate influențelor modelatoare. Bandura și colaboratorii săi s-au aplecat cu migală asupra acestei problematici. Într-o încercare de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
învățării au loc sub presiunea impulsului. Prezența unor subrăspunsuri relevante în societatea care copiază este o mare înlesnire a difuziunii. Absența acestor tipuri de răspunsuri accentuează sau previne procesul învățării. Copierea poate deveni un impuls ce poate fi dobândit dacă imitarea componentului este recompensată. Condițiile contactului social oferă cea mai bună oportunitate pentru copiere rapidă, de vreme ce îl pun pe cel care învață în contact cu modelul și critica ce poate rapid determina răspunsul corect. Prestigiul modelului este o problemă crucială în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
istoria urbană și imaginile mentale, inclusiv cele create de propagandă. între cauzele care au determinat dezvoltarea preocupărilor în anumite direcții, Murgescu și Câlția uită să rețină și distribuția bursierilor între diverse centre occidentale, care a avut drept rezultat, grație francofoniei, imitarea masivă, aproape exclusivă, a modelului hexagonal. Chiar din acest volum se vede cât de utilă ar fi înmulțirea contactelor anglo-saxone și germane sau italiene. Unele dintre lucrările culese aici sunt dosare de studiu. Fiind vorba despre spații străine, autorii n-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de ce discutam despre Aldo Ciccolini) dar felul cum se apropie de muzică este dincolo de tot ce învață și acumulează în anii de studiu. De fapt, așa și trebuie să fie, în ultimă instanță. Însă, categoric, toți au o perioadă de imitare. Îmi spunea un student de-al meu că atunci când are dificultăți în rezolvarea unor pasaje, închide ochii și își imaginează cum ar arăta mâinile mele pe pian, cântând acele pasaje și, imediat, simte că găsește rezolvarea. E foarte frumos! A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
citite sec din ziare și filmulețe de pe YouTube. Singurul talent de om de show pe care l-am detectat la Cătălin Oprișan e acela de imitator al personajelor celebre. Nu că nu am avea suficienți cameleoni care se perfecționează în imitarea vedetelor noastre! O emisiune cu iz de manea, pe care nu credeam s-o văd vreodată în grila postului Realitatea. A doua poveste care cam pocnește pe la încheieturi e nou-lansatul show electoral, care începe pe la zece seara și se termină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
în mod normal un punct de variație sau de posibilă eroare pentru vorbitorii nativi de română: confundarea lor e o greșeală tipică străinilor. De altfel, multe din exemplele recente, culese din Internet, se referă tocmai la vorbirea străinilor sau la imitarea ei de către români: "ca și un cunoscut fotbalist român, care, după 3 luni în Italia, nu mai știut să vorbește corect la românește" (parinti.com). S-ar părea că mai ales această formulă - (nu știe) să vorbește, căreia i se
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
interviuri și reportaje) a unor străini care vorbesc româna cu greșelile tipice vorbitorilor non-nativi; și să se fi atras atenția asupra ei prin imitațiile produse de unele grupuri comice (de exemplu, Divertis). Se știe că tipul de umor obținut prin imitarea vorbirii străinilor reduce un sociolect la cîteva semne și semnale distinctive; printre acestea se poate să se fi impus conjunctivul care preia forma de infinitiv. Procedeul pare recent; am verificat cîteva din cazurile mai vechi de simulare cu scop comic
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
indirecte a unei denumiri înregistrate pentru produse care nu sunt acoperite de înregistrare, în măsura în care aceste produse sunt comparabile cu cele înregistrate sub această denumire ori în măsura în care această utilizare permite să se profite de reputația denumirii protejate; ... b) oricărei utilizări abuzive, imitări ori evocări, chiar dacă este indicată originea reală a produsului sau dacă denumirea protejată este tradusă ori însoțită de o expresie precum "gen", "tip", "metoda", "stil", "imitație" sau altă expresie similară; ... c) oricărei indicații false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura
NORME din 28 aprilie 2004 privind protecţia denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice ale produselor agricole şi produselor alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157697_a_159026]
-
a timpului de o hrănire (cu ulei, cu sulf, cu degras etc.), pentru a le asigura o suplețe suplimentară, fie pentru a le face impermeabile. După aceasta, pieile pot fi supuse unor operații de finisare: vopsire, granulare sau gofrare (pentru imitarea altor piei), lipire, tocire pe partea dinspre carne sau câteodată și pe față, pentru a le da aspectul de piele de căprioara (piele suedeză sau catifelata) imprimare, ceruire, înnegrire, netezire (glisare), satinare etc. Pieile pot fi acoperite cu un strat
ANEXĂ nr. 41 din 5 ianuarie 2000 PIEI BRUTE (ALTELE DECAT BLANURI) ŞI PIEI TABACITE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166427_a_167756]
-
organ care cedează. Printre acestea se pot enumeră: A) Articolele de proteză oculara: 1) Ochii artificiali realizați cel mai adesea din material plastic sau din sticlă de calitate numită email, la care se adaugă cantități mici de oxizi metalici în vederea imitării detaliilor și nuanțelor diferitelor părți ale ochiului omenesc (sclerotica, iris, pupila). Aceste sticle pot să fie simple sau cu înveliș dublu. 2) Lentilele intra-oculare. Ochii artificiali pentru manechine, blănuri etc. sunt cuprinși, în mod general, la poziția nr. 39
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală. ... Articolul 430 Nerespectarea măsurilor de protecție a mărcilor și indicațiilor geografice (1) Se pedepsesc cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă următoarele fapte: a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci, în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca; ... b) punerea în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu
CODUL PENAL*) din 28 iunie 2004 *)abrogat de LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159334_a_160663]
-
plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală. ... Articolul 430 Nerespectarea măsurilor de protecție a mărcilor și indicațiilor geografice (1) Se pedepsesc cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă următoarele fapte: a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci, în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca; ... b) punerea în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu
LEGE nr. 301*) din 28 iunie 2004 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159333_a_160662]
-
indicație geografică pentru anumite produse au dreptul să o folosească în circuitul comercial, aplicată numai pe aceste produse, în documente însoțitoare, reclame, prospecte, și pot să aplice mențiunea indicație geografică înregistrată. Articolul 76 Este interzisă folosirea unei indicații geografice sau imitarea ei de către persoane neautorizate, chiar dacă se indică originea reală a produselor ori dacă se adaugă mențiuni că: gen, tip, imitație și altele asemenea. Persoanele autorizate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci să utilizeze o indicație geografică pentru vinuri
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată) privind marcile şi indicatiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190221_a_191550]
-
obligat să înainteze acesteia actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost investita. Articolul 83 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de 15 milioane lei: a) contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor sau serviciilor la care se referă marca; ... b) punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată) privind marcile şi indicatiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190221_a_191550]
-
prezentei Convenții, prin infracțiune referitoare la mijloacele de francare se înțelege unul dintre actele de mai jos, comis cu intenția de a obține un câștig ilegal pentru autorul actului sau pentru o terță persoană. Trebuie pedepsite: 2.2.1. falsificarea, imitarea ori contrafacerea mijloacelor de francare sau orice alt act ilicit ori care constituie un delict legat de fabricarea lor neautorizată; 2.2.2. utilizarea, punerea în circulație, comercializarea, distribuirea, difuzarea, transportul, prezentarea sau expunerea, inclusiv în scopuri publicitare, de mijloace
CONVENŢIA POŞTALĂ UNIVERSALĂ*) din 5 octombrie 2004 privind regulile comune aplicabile serviciului poştal internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176007_a_177336]
-
prezentei Convenții, prin infracțiune referitoare la mijloacele de francare se înțelege unul dintre actele de mai jos, comis cu intenția de a obține un câștig ilegal pentru autorul actului sau pentru o terță persoană. Trebuie pedepsite: 2.2.1. falsificarea, imitarea ori contrafacerea mijloacelor de francare sau orice alt act ilicit ori care constituie un delict legat de fabricarea lor neautorizată; 2.2.2. utilizarea, punerea în circulație, comercializarea, distribuirea, difuzarea, transportul, prezentarea sau expunerea, inclusiv în scopuri publicitare, de mijloace
LEGE nr. 24 din 23 februarie 2006 privind ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poştale Universale la Bucureşti la 5 octombrie 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176004_a_177333]