3,755 matches
-
Aceste forme sunt preluate de medic. Etica este prin urmare și o atitudine morală dublată de o atitudine profesională de factură medicală față de boală. O relație în care bolnavul cere iar medicul oferă. Totul trebuie să se desfășoare sub semnul imperativ al principiului primum non nocere, deinde salutare. Ajutorul medical este un act uman. O acțiune morală care are la baza lui sentimentul de compasiune, milă, coparticipare, dorința de a ajuta, de a face bine semenului aflat în suferință. El nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
distruge un destin, a desțese o tramă”. Printr-o consecință tainică, această expresie este cuprinsă în chiar numele Penelopei - și Ulise știe acest lucru. De aceea el nu trebuie să o uite și trebuie să se întoarcă acasă. Acest „trebuie” - imperativ și constrângător - este însăși nemiloasa Ananke, Necesitatea oarbă. Cercul destinului odiseic se închide implacabil prin nostos. Parcurgerea lui era însă și ea necesară: Ulise trebuia să învețe viața; adică să parcurgă aventura cunoașterii totale, experiența integrală. Cum? Izbândind în numeroase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor membri ai Comitetului Executiv și al altora din Asociație s-a născut teama că „lucrările vor fi scăpate din mână”. Invitații au sosit cu autobuzul, în număr mai mare decât cel stabilit, și au cerut, imediat, pe un ton imperativ, să li se acorde prioritate în program. Comitetul Executiv a cedat presiunilor și programul a fost modificat; activitățile grupurilor de lucru au fost anulate. S-a continuat cu o sesiune deschisă, „democratică”, în plen. Membrii conferinței au fost invitați să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1995. Vezi și Le conflit des interpretations, Seuil, Paris, 1969 (trad. rom.: Conflictul interpretărilor, traducere de H. Lazăr, Echinox, Cluj-Napoca), și À l’école de la phénoménologie (1986). 147. National Commission on Excellence in Education (NCEE), A Nation at Risk: The Imperative for Educational Reform, Washington, D.C., 1983; M. Adler, The Paideia Proposal, Macmillan, New York, 1982. 148. W. Pinar, „Sanity, Madness, and the School”, în W. Pinar (ed.), Curriculum Theorizing: The Reconceptualists, McCutchan Publishing, Berkeley, 1975, pp. 415-424. 149. M. Apple, „Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
una dintre problemele majore ale detenției. Supraviețuitorii închisorilor își amintesc că era insuportabil să stea 24 de ore din 24 aproape nemișcați, fără cărți sau reviste, știind că mai au printre ei câțiva agenți. „Nevoia de a face ceva devenise imperativă. Astfel, unii își desfăceau pantalonii și îi coseau la loc, alții învățau limbi străine, iar câțiva se rugau zi și noapte. Fărâmițarea sfertului de pâine nu servea doar la iluzionarea cu o masă mai bogată, ci avea și rol de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
străine, iar câțiva se rugau zi și noapte. Fărâmițarea sfertului de pâine nu servea doar la iluzionarea cu o masă mai bogată, ci avea și rol de trecere a timpului, întrucât lua ore întregi. Nevoia de a face ceva devenise imperativă. Problema de bază era să știi să-ți asiguri un echilibru interior, altfel te pierdeai: fie deveneai unealta lor (adică o cârpă), fie ajungeai la nebunie” (E. Dumitriu); • consideră că valorile de dinainte de război erau diferite, superioare celor de acum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
produce din plin o învățare activă și funcțională, într‑un veritabil ecosistem în interacțiune cu el însuși, un ecosistem cognitiv, cultural, informațional și comunicațional care tinde să se autoechilibreze, cu condiția să nu intervină din afară, în mod brutal și imperativ, factori de decizie arbitrari care să afecteze procesul educațional și de asimilare a cunoștințelor școlare. 8.2. Clasificarea și etiologia dificultăților de învățaretc "8.2. Clasificarea și etiologia dificultăților de învățare" Dificultățile de învățare pot fi clasificate după mai multe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dreptul de proprietate literară al unui scriitor român). Toate acestea în vreme ce, într-o suită de omnisciente articole de direcție, sunt indicate „cu claritate” prioritățile „adevăratului” creator de ficțiune (Pan M. Vizirescu, Scriitorul în Statul Național, I.P. Prundeni, Rostul scriitorilor). Caracterul imperativ al unor formulări, alături de permanentul apel la intransigență față de dușmanul „de rasă” ajung să caracterizeze pagina a doua a jurnalului, care găzduiește rubrici precum „Litere-Știință-Arte”, „Teatru-Revistă-Cinema”, „Lampa lui Aladin”, „Porunca literară, artistică și culturală”, „Mișcarea literară și artistică”, „Minte și
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
și nemetaforice, în proză sau în versuri. Din punct de vedere gramatical, p. sunt propriu-zise - cele ce apar sub forma unei propoziții enunțiative, afirmative sau negative, care exprimă în mod direct o judecată completă - și imperative, sub forma unor propoziții imperative, afirmative sau negative, care prin conținutul lor implică ideea de bine și impun un sfat, un îndemn. Derivate din p. propriu-zise sunt p. exclamative și p. dialogate. Tematica relevă cele mai variate aspecte ale existenței umane, p. fiind, în ansamblu
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
sine. Acești pacienți nu posedă abilități sociale într-un domeniu oarecare, dar absența afirmării de sine nu este decât partea ascunsă a aisbergului. Ei au, mai ales, o problemă în legătură cu stima de sine însoțită de scheme cognitive perturbate, mai degrabă imperative: „Sunt un zero, nu valorez nimic, sunt inferior”. Piramida încrederii în sine evidențiază faptul că afirmarea de sine afectează competențele relaționale, încrederea în sine pe cele personale și stima de sine, opinia globală pe care o avem în legătură cu propria noastră
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau structurile instituționale. Ca atare, între principiile referențiale și structurile instituționale, apar corespondențe a căror variabilitate este limitată de normativitatea imperativă inerentă principiilor. De exemplu, statului național îi corespund anumite structuri instituționale, tot astfel cum putem identifica acele instituții ce corespund raționalizării organizatoare, libertății, egalității, individualizării etc. Mai înainte, consideram că instituțiile sunt instituite și create de oameni în procesul vieții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că ar participa cu forță de muncă, și nu cu bani. Răspunsul la acest gen de întrebări trimite cu gândul la un „efect de conformism”. Există totuși un anumit gen de situație în care solidaritatea socială este considerată o normă imperativă a cărei respectare nu este pusă la îndoială, anumite situații - precum calamitățile naturale - sau alte nenorociri - precum incendiile -, situații în care cei afectați sunt ajutați prompt și necondiționat. Reprezentările oamenilor din Tomșani legate de „spirit comunitar” sunt: trai în comun
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
armate. 5. Stabilirea distincției dintre diferitele categorii de participanți la conflictul armat. 6. Transmiterea informațiilor cu caracter juridic referitoare la tema menționată. 7. Însușirea noțiunilor de „prizonieri de război”, „combatanți propriu-ziși”, „persoane asimilate combatanților”. 8. Enumerarea etapelor stabilite prin dispoziții imperative cu privire la starea de captivitate a prizonierilor de război. 9. Cunoașterea modalităților de încetare a captivității. - afective: 1. Sensibilizarea studenților față de tratamentul aplicabil prizonierilor de război. 2. Înțelegerea importanței respectării drepturilor prizonierilor de război. 3. Dezvoltarea capacității de apreciere asupra gravității
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se izolează de acest iureș - fie că nu-l Înțeleg, fie că-l urăsc fățiș, pentru energia sa vitală pe care, ca rămășițe ale unei clase În descompunere, nu o pot suporta, Își iscălesc singuri actul de deces. Refuzându-se imperativelor vremii ei se refuză Însăși vieții. (Ă)”. De altfel, Geo Șerban, Valentin Silvestru 82 și George Dan, fiecare În domeniul său: critică literară, cronică dramatică, respectiv poezie, sunt noile cadre care sporesc combativitatea revistei Flacăra, În acest an. A fi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
orice fel de idei generale drept ipoteze științifice. Ei împărtășesc anumite reprezentări cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă acele idei pe care le socotesc demne de a fi supuse controlului faptelor. Asemenea reprezentări, susținea Blaga, au „o funcție imperativă” în sensul că ipotezele care nu se armonizează cu ele nu vor fi nici măcar luate în considerare de către cercetători. În calitatea lor de criterii de selecție prealabilă a ideilor teoretice, rareori explicit afirmate, aceste reprezentări conferă o anumită orientare cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
model mecanic. Singurele ipoteze admisibile erau considerate cele care explică faptele accesibile observației prin mișcarea unor mase materiale, mișcare susceptibilă să primească o descriere matematică, de preferință geometrică. Blaga utiliza expresia idee mecanistă pentru a desemna această exigență cu funcție imperativă privitoare la forma ipotezelor teoretice. Se poate spune că pentru o anumită epocă din istoria științei moderne ideea mecanistă a reprezentat idealul cunoașterii naturii 3. Dacă ne întrebăm unde poate fi întâlnită pentru prima dată ideea că cercetarea bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aduce la binele semenilor. Cu cât înfăptuirile individului sunt mai însemnate - atât din punctul de vedere al contribuției lor la binele celor ce îl înconjoară, cât și a ceea ce oferă ele contemporanilor și generațiilor viitoare -, cu atât va fi mai imperativă obligația ca viața lui să fie „păstrată cu cea mai mare atenție și grijă”. În anii maturității, Kant a trăit cu conștiința clară a însemnătății cercetărilor sale. Eliberat de preocupări practic-gospodărești și de obligațiile unei vieți de familie, el și-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că ea trebuie să fie curățată de tot ceea ce nu poate fi întemeiat prin rațiunea practică pură. În scrierea lui despre religie, Kant se va strădui să releve în tradiția creștină înțelesuri ce sunt în armonie cu imperativele legii morale, imperative pe care le va caracteriza drept învățăturile cele mai sfinte ale rațiunii. El va aprecia Biblia drept o scriere cu o uriașă forță de înrâurire morală. Chiar și istorisirile despre minuni ce pot fi intâlnite aici vor fi acceptate drept
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
readucă la clinică. E limpede, încă de la primele replici ale lui Norris, că acesta devenise un substitut de tată pentru fetele Sternwood. Majordomul vorbește și acționează în numele unui mandat pe care generalul pare să i-l fi transmis în mod imperativ. De fapt, el continuă să fie protectorul din umbră al fetelor, asemenea unui oștean bătrân, care nu-și poate imagina că va sosi vreodată momentul retragerii din post: M-am dus să-mi fac vizita săptămânală și am aflat că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
totuși În sfera criticii literare, textul critic putând fi revendicat, tocmai de aceea, și de stilul beletristic (așa cum e cazul interesant al Istoriei... lui G. Călinescu). 2.3. Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului, a infinitivului și a condițional-optativului, precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea prezumtivului, Întâlnit mai ales În textele istorice sau În cele de evocare: (va fi avut, trebuie să fi fost); - utilizarea prezentului atemporal (mai cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți!” ( G. Galaction); - după interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri exprimate prin substantive În cazul vocativ: Absalom! Absalom! (titlul unui roman de Faulkner); - când autorul Își exprimă Îndoiala sau ironia față de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și cea a altor limbi (engleză, franceză, maghiară, germană etc.). 4. Tendințe În punctuația limbii române. 5. Monografia unui semn de punctuație. 6. Nivelul punctuației În presa actuală. 7. Recenzarea unor cărți de profil. 8. Punctuația lui și. 9. Reguli imperative și reguli prohibitive În folosirea virgulei (cu aplicație la presa actuală). 10. Modificările punctuației ca urmare a utilizării calculatorului. Bibliografie specială Avram, Mioara, „Compromiterea parantezei”, Limba română, nr. 1, 1979, pp. 95-98 (și În Avram, 1987, pp. 207-210). Avram, Mioara
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
căruia i te-ai adresat. Drumul discursul, e aparent simplu: Premisă - Argument - Concluzie. Se poate și invers (să începem cu concluzia, de pildă). 5) Injoncțiunea Este un discurs centrat pe actul de a ordona, de a cere; tip de discurs imperativ (act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]