1,421 matches
-
Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste "a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat"), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați, în mod constant, din viața politică. Regele Mihai I a abdicat, din cauza presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 și a plecat în exil, în același timp fiind proclamată Republica
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
omul face din natură un mediu de ustensile; idealul ar fi în acest caz ca totul să-i folosească (ce constituie o aspirație la puterea absolută, dând seama de dorința omului de dominație totală). De aceea putem vorbi de tendința imperialistă a industrializării și informatizării, primul pas al acestui proces constituindu-l globalizarea. Dacă adăugăm rolul capitalului putem zări în viitor o umanitate care va stăpâni în mod absolutist Natura, fiind la rândul ei controlată de Consum; în această ecuație cine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El va reuși să justifice astfel dominația colonială, distrugerea culturilor milenare, ca și judicioasa eradicare a erorilor, prejudecăților și superstițiilor, necesară introducerii adevăratei civilizații. Umanismul european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei par indisolubil legate, în care triumful Rațiunii și al Dreptului sînt înscrise în mersul Istoriei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
colonialistă, civilizatoare și asupritoare, neștiind care dintre acestea va fi favorizată de construcția europeană. Cei din zona de influență comunistă văd în această dublă identitate nu doar ipocrizia unui joc dublu, ci și camuflarea grosolană a adevăratei identități capitaliste și imperialiste: în fapt, din punct de vedere istoric, democrațiile occidentale s-au arătat înclinate mai curînd să se alimenteze din imperialism decît să-i limiteze constrîngerile implacabile, și nimic nu pare să se fi schimbat. Chiar dacă Europa este dărîmată, sfîșiată, sfărîmată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să fugă în Statele Unite. Nu se pune doar problema resuscitării spiritului european în ceea ce are el deopotrivă singular și universal. Se pune și problema formulării noii identități europene. Vechea identitate europeană contopea în sine o identitate democratică și o identitate imperialistă și ascundea această dublă identitate sub vălul fermecător al spiritualității sale culturale. Noua identitate a pierdut sau a respins a doua identitate, care fusese pînă atunci consubstanțială celei dintîi. Vechea identitate europeană era fărîmițată de naționalismele războinice. Noua identitate este
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură și ei - credincioșii disindenți - nu trebuie să se supună și să colaboreze cu această «fiară». Prezice «pieirea îngrozitoare a comuniștilor într-un timp scurt, în urma unui război dezlănțuit de puterile imperialiste». Îndeamnă credincioșii să nu ia parte la activitatea politică și obștească, să nu meargă la teatre, filme sau să asculte radioul, considerând toate acestea ca acțiuni ale comuniștilor de a «otrăvi» sufletele oamenilor și de a-i atrage de partea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie în nici un caz să fie respinsă fiind arma critică cea mai puternică împotriva tuturor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă; utopie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
menține propensiunea spre artificial la limitele nonconflictuale cu naturalul. Se evită în acest fel catastrofa conținută în nevoia de putere absolută accesibilă prin unelte (mai ales mecanisme) de către un om căruia i se extirpaseră sentimentele pentru a lăsa loc liber imperialistei rațiuni. Puterea absolută ar fi controlul totalitar prin mecanicizarea vieții, prin raționalizarea liberului-arbitru și randamentalizarea tuturor instinctelor într-o lume de obiecte pentru care însuflețirea ar fi „pneuma” pietrei în cădere liberă. A doua modernitate, ca universul chintesențial sugerat de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
produsul său după al Doilea Război Mondial, această scădere reflectă efectele Războiului Rece. Istoria Statelor Unite reflectă flexibilitatea unui popor liber. Naționalismul american a servit atât liberalismului cât și imperialismului. Caracterul misionar al politicii americane, atâta timp cât aceasta nu capătă o dimensiune imperialistă sau pur militară, poate furniza stabilitate internațională. În ansamblu, sistemul politic al Statelor Unite este marcat de bariere culturale și instituționale care alimentează politica economică de conducere. Conducătorii politici ai ; ; ; S.U.A. au fost capabili să depășească aceste bariere în perioada Războiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cele mai diverse domenii ale societății, fiind caracterizată, incontestabil, de o interdependență crescută între actorii internaționali. „Globalizarea este un proces de tranziție care include formulele de organizare socială ca finalitate atât a tranziției post comuniste, cât și a celei post ; ; ; imperialiste, adică exact ceea ce ar da sens ambelor procese, tranziția globală"9 Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare să configureze o realitate nouă în totalitate a economiei mondiale și a sistemului internațional
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Sen, 1990). Avem aici două efecte complementare ale dominației: violența dominaților sau supunerea lor sunt două fețe ale aceleiași acceptări a "legii celui mai puternic". Pe scurt, "calmul școlar" din aceste școli sărace nu este oare una dintre vicleniile rațiunii imperialiste, prin inculcarea precoce a supunerii? Această inculcare poate fi uneori brutală, violențele profesorilor, de care vom mai vorbi, fiind unul dintre marile simboluri ale acestei "învățări pe propria piele" care n-are nimic de-a face cu un stoicism voluntar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o putere semnificativ mai mare decât celelalte pot exercita presiuni pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
Londra, în același an, sub titlul și mai jurnalistic Who Paid the Piper: The CIA and the Cultural Cold War). Pornind de la o „radere” a lui Saunders (care nu a făcut decât să-i „demaște” pe membrii Congresului ca agenți imperialiști, dând numeroase documente de arhivă, dar fiind incapabilă să judece ideile și personalitățile), inteligentul Jeffrey C. Isaac de la Indiana University, un om de stânga cu o extrem de precisă judecată morală, a dat un substanțial articol, „Rethinking the Cultural Cold War
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că în perioada contemporană lupta de clasă pe plan mondial ia forma confruntării între socialism și capitalism, arta occidentală, considerată pseudoartă, reductibilă la modernism, nu ar reflecta decât decadența și descompunerea culturii burgheze, exprimând ideologia capitalismului muribund, ajuns în faza imperialistă. Ca urmare, se cere respingerea neșovăitoare a tuturor „miasmelor” cu care Occidentul capitalist otrăvește sufletul. În România, sintagma r.s. a fost utilizată, se pare, prima dată de săptămânalul social-democrat „Șantier”, în 1935, însă literatură în spirit revoluționar de stânga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
comunism ? ! Filmul lui Jean Georgescu zămislește un spațiu paralel, care seamănă cu realitatea românească a momentului, dar nu răsare. Lupta de clasă este absentă, în Directorul nostru nu apar dușmani ai poporului, burghezo-moșieri scăpătați care uneltesc, spioni parașutați sau agenți imperialiști infiltrați. Nu apare nici un secretar de partid, înțelept, dârz și ferm, care să facă ordine. Răzvrătiții Tănase Florescu și Maria Popescu nu amenință că se duc la Partid, vorbesc deschis în fața colectivului. Și asistăm la sabotarea „în direct” a unei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar răii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
expoziții americane în București, sunt traduse cărți occidentale, filmele rusești cedează locul celor vestice. Este reafirmată latinitatea limbii române. Eminescu, Blaga, Maiorescu, Iorga redevin autori de manual. Se publică Note despre români de Karl Marx, în care este descrisă politica imperialistă a Rusiei față de România. Pe 23 aprilie 1964, desovietizarea își atinge vârful : regimul Dej declară oficial independența față de URSS, cerând Moscovei să respecte aceleași standarde ca și țările vestice în relațiile cu țările comuniste „frățești”. „Nimeni nu poate decide ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din difuzare a filmului Faleze de nisip (regia Dan Pița, 1983) nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare. Apoi dispar și acestea : ultimul film despre colectivizare se face în 1984 - Amurgul fântânilor (regia Virgil Calotescu), ultimul film cu spioni imperialiști în 1985 - Racolarea (regia George Cornea), ultimul film cu comuniști ilegaliști în 1987 - A doua variantă (regia Ovidiu Ionescu). Din vara anului 1987 și până în decembrie 1989, propaganda aproape dispare din cinema, ca și cum regimul s-ar fi temut și de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atât de adânc încă de timpuriu în ființa românească, este și motivul pentru care românii nu au avut campanii de cucerire ale popoarelor dimprejur. Îmbrățișarea legii creștinești, care propaga înfrățirea tuturor popoarelor și iubirea aproapelui, le-a negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în măsura în care este și sovietic. Solidaritatea cu Uniunea Sovietică - țara tuturor oamenilor muncii - este o componentă integrală a noului patriotism. Loialitatea față de propriul stat național trebuie astfel subordonată solidarității cu "statul SOCIALIST, care prin însăși natura sa nu poate avea tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor - acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care, în urma frăției de arme ruso-române, Rusia a impus-o Turciei" (Roller, 1952, p. 421). În ciuda tuturor binefacerilor cu care marele popor rus i-a blagoslovit pe români, elita politică a acestora din urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în interpretarea războiului mondial care a ocazionat-o. În optica naționalistă distorsionată în favoarea ideii de unitate, cel de-al Doilea Război Mondial a fost conceput drept "Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații care trebuiau să-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principal al războiului, după cum s-a pronunțat Lenin, a fost "desbinarea și înșelarea naționalistă a muncitorilor și exterminarea avantgărzii lor" (Roller, 1952, p. 507). Dacă războiul mondial este supus unei convertiri semantice din "război pentru întregirea neamului românesc" în "război imperialist", Unirea din 1918, evenimentul epocal în viziunea naționalistă, nici măcar nu este menționat în manualul de Istoria RPR! Aceeași lucru se petrece și în celelalte două manuale unice de istorie a românilor (de clasa a IV-a, respectiv, pentru clasa a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]