1,309 matches
-
statului 232. Având în vedere cele reținute la paragrafele 91-222 ale prezentei decizii, Curtea constată că legea criticată, în ansamblul său, nu se circumscrie cadrului normativ prevăzut prin Legea-cadru nr. 195/2006 și instituie, în mod nepermis, un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru în materia proprietății, și anume Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea nr. 213/1998 , cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 7/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens sunt art. 6
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
prin acest minister, să "convină" cu finanțatorii "eventualele modificări" care "ar putea interveni" asupra conținutului acordurilor de împrumut, dincolo de faptul că instituie o obligație de realizare a unui acord doar pentru una dintre părți, se remarcă prin caracterul vag și imprecis în privința consecințelor actualei reglementări asupra acestor acorduri. De asemenea, textul analizat nu stabilește nici elementele concrete necesare configurării mandatului Ministerului Finanțelor Publice pentru a "conveni" asupra modificărilor pe care le-ar implica prezenta lege asupra acordurilor de împrumut. 242. De
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
acestuia, iar consimțământul explicit și neechivoc. Totodată, pentru corectitudinea redactării, sintagma "prin acordul lor mutual" va fi înlocuită cu sintagma "prin acord mutual". 11. La pct. 21, la textul propus pentru alin. (3) al art. 32, semnalăm că norma este imprecisă, întrucât nu rezultă motivul pentru care angajatorul este sancționat în cazul în care nu comunică persoanei interesate că încadrarea în muncă se face atât prin susținerea unui concurs, cât și prin perioada de probă. Nu reiese din conținutul normei dacă
PROIECT DE LEGE nr. 109 din 10 februarie 2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259737_a_261066]
-
a iregularităților elaborate sau alte probe de audit obținute de către auditorii interni. ... 2. În redactarea Proiectului raportului de audit public intern, trebuie să fie respectate următoarele principii: a) prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă și incontestabilă; ... b) evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract; ... c) promovarea unui limbaj simplu și uzual și a unui stil de exprimare concret; ... d) evitarea redactării jignitoare și tendențioase; ... e) prezentarea succintă a constatărilor pozitive și prezentarea detaliată și fundamentată a
NORME METODOLOGICE din 17 iunie 2014 (*actualizate*) privind exercitarea auditului public intern în Ministerul Apărării Naţionale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
sau testamentari, succesori ai drepturilor patrimoniale ale defunctului, potrivit dreptului comun. 19. Într-o a doua ipoteză, art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 prevede posibilitatea recuperării sumelor de la familie. Această prevedere ar putea apărea ca vagă ori imprecisă dacă nu ar fi raportată la întregul ansamblu al Legii nr. 448/2006 în care măsurile de protecție socială acordate persoanei cu handicap sunt reglementate având în vedere faptul incontestabil că familia reprezintă de cele mai multe ori cel mai apropiat și
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 288 alin. 1, art. 294 și 291 din Codul penal. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece sunt confuze, imprecise, imprevizibile și impredictibile câtă vreme nu disting între faptele ori infracțiunile prevăzute și calificate de Legea nr. 78/2000 ca fiind de corupție, asimilate infracțiunilor de corupție, în legătură directă cu infracțiunile de corupție sau cu cele asimilate acestora, ori
DECIZIE nr. 1.087 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248625_a_249954]
-
neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material sau procesual". Se arată că legiuitorul procedează la definirea unor noțiuni precum reaua-credință și grava neglijență prin intermediul altor noțiuni la fel de generale sau imprecise (nescuzabil, neîndoielnic), ceea ce încalcă art. 20 din Constituție și Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni privind principiile și regulile care guvernează conduita profesională a judecătorilor, în care se statuează asupra obligației statului de a defini în termeni
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
gravă și nescuzabilă. B. Accesibilitatea și previzibilitatea reglementărilor criticate Autorii sesizării consideră că art. 99^1 din Legea nr. 303/2004 , care definește noțiunile de "rea-credință" și "gravă neglijență" cuprinse în art. 99 lit. t) din același act normativ, sunt imprecise, încălcând astfel principiul legalității, în reglementarea dată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit art. 99^1 din lege, "(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
Lipsa de claritate a textului de lege enunțat atrage ca o necesitate imperioasă lămurirea lui prin operațiuni tehnico-juridice, de corecta sa interpretare depinzând, astfel cum am arătat deja, oferirea soluției adecvate pentru problema de natură constituțională generată tocmai de conținutul imprecis al acestuia. Procedându-se, prin urmare, la o analizare tehnico-juridică a textului în discuție, se pot observa următoarele: Într-o interpretare strict literală și gramaticală a normei în discuție, cu luarea în considerare doar a înțelesului cuvintelor folosite și a
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
adoptarea deciziei, cât și modalitatea în care aleg să decidă, având în vedere că Legea fundamentală nu circumstanțiază sub niciun aspect actul de decizie al acestora. Pentru ca decizia deputaților sau a senatorilor să nu fie una arbitrară, politică, după reguli imprecise și aleatoare, sunt necesare câteva elemente care să confere actului de decizie un caracter întemeiat având în vedere dispozițiile art. 69 alin. (2) din Constituție, prin care se reglementează caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar, cu interdicția expresă a mandatului imperativ
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
era în favoarea ambelor părți (stat, respectiv Rompetrol), părțile nu au acționat direct în temeiul legii care guverna instituțiile juridice cuprinse în înțelegere (stingerea litigiului, participarea la procesul de privatizare, investirea sumelor în România). De altfel, normele din legea analizată sunt imprecise și nu au un conținut precis, cu obligații și sancțiuni clare, iar anexa conține un tabel cu o traducere a legii, ceea ce nu este permis de normele de tehnică legislativă din România fiind, pe cale de consecință, imprevizibile. De altfel, este
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
scop evitarea eventualelor probleme ce ar putea decurge din aplicarea acesteia, în sensul de a permite persoanelor vizate de normă să își regleze conduita. De aceea, în precedent, Curtea a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 8 din lege, text imprecis și care putea conduce la fenomene de eutanasiere în masă a câinilor fără stăpân, aducând astfel atingere demnității umane. Legea, în forma actuală, nu mai cuprinde această deficiență care s-ar putea converti într-un viciu de neconstituționalitate și, contrar
DECIZIE nr. 383 din 25 septembrie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 227/2002 , precum şi, în special, a dispoziţiilor: art. I pct. 2 [referitor la introducerea art. 1^1], art. I pct. 5 [referitor la modificarea art. 4 alin. (4)], art. I pct. 6 [referitor la modificarea art. 5 alin. (1)], art. I pct. 8 [referitor la modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2)], art. I pct. 9 [referitor la modificarea art. 8], art. I pct. 12 [referitor la modificarea art. 11 alin. (1)], art. I pct. 14 [referitor la introducerea art. 13^2 şi art. 13^5], art. I pct. 15 [referitor la modificarea art. 14], art. I pct. 16 [referitor la modificarea art. 15], art. I pct. 20 [referitor la modificarea anexei nr. 3], art. I pct. 21 şi pct. 22 [referitor la modificarea anexei nr. 4 şi, respectiv, nr. 5] din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255413_a_256742]
-
Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile. Ultima tranșă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate". Textul este imprecis, întrucât nu prevede un număr maxim de tranșe în care punctele acordate pot fi valorificate în numerar, ceea ce înseamnă că executarea deciziei de compensare prin puncte ar putea să se întindă pe o perioadă apreciabilă de timp. X. În fine
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
de acord cu această măsură. 3. În sfârșit, Curtea consideră că nu poate fi primită susținerea autorilor excepției potrivit căreia textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, întrucât prin redactarea sa mult prea vagă și imprecisă, acesta "nu determină momentul în care operează transferul dreptului de proprietate de la proprietarul care nu a fost de acord cu respectivul transfer, moment ce, în mod necesar, trebuia raportat la justa despăgubire generată de pierderea dreptului de proprietate pe cale silită
DECIZIE nr. 1.514 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3)-(6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238095_a_239424]
-
de procuror. În opinia autorilor excepției, normele criticate sunt neconstituționale, deoarece permit stabilirea arbitrară a competenței după calitatea persoanei, deși, într-o astfel de situație, faptele fiind conexe, se impunea disjungerea pentru persoanele care nu au această calitate. Astfel, redactarea imprecisă a dispozițiilor ce fac obiectul excepției determină ca procurorii și judecătorii să facă aprecieri subiective, prin stabilirea diferențiată a modului de cercetare și judecare a infracțiunilor comise de un procuror, care nu au legătură cu funcția îndeplinită, și să rețină
DECIZIE nr. 1.532 din 25 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 34 lit. a) şi art. 38 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229764_a_231093]
-
sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și agenții de presă, precum și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică." 115. Curtea constată că modificarea propusă la art. 31 alin. (5) din Constituție este imprecisă. Din topica primei teze a acestui alineat s-ar putea înțelege că serviciile publice de radio și agențiile publice de presă sunt autonome, iar televiziunile ar fi autonome indiferent dacă sunt publice sau private. De aceea, Curtea propune reformularea acestei
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
acesteia. Curtea nu neagă posibilitatea legiuitorului constituant derivat de a reglementa sau defini de principiu o anumită instituție, fiind, desigur, exclusă detalierea în amănunt. Însă, elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei independențe decizionale în privința elementelor patrimoniale ale autonomiei universitare decât constituționalizarea elementelor componente ale acestui concept. De altfel, orice constituționalizare realizată trebuie să respecte cerințele de precizie, claritate și previzibilitate a legii în mod cumulat
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
civilizație atins (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). 131. Totuși, Curtea constată că modul de redactare a textului este imprecis, întrucât nu se înțelege dacă sintagma "definite potrivit legii" se referă la animale sau la relele tratamente aplicate acestora. 132. Având în vedere cele de mai sus, cu majoritate de voturi, Curtea recomandă reformularea alin. (3^1) propus a fi
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
până a se constata încălcarea caracterului unitar și național al statului român este cale lungă, aspect ce pune în discuție chiar buna-credință în interpretarea soluției legislative analizate. V. Articolului unic pct. 11 i s-ar putea imputa faptul că este imprecis redactat, dar nu se poate susține că încalcă limitele revizuirii Constituției. Este dreptul inerent al minorității de a-și folosi simbolurile proprii, expresie directă a art. 6 din Constituție. Faptul că acest text a fost plasat în cadrul art. 12 cu
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
textului, ci recomandă repoziționarea acestuia în cadrul art. 21 din Constituție. În privința sintagmei "spațiu public și privat", se constată din nou că este de nivelul legii să definească termenii folosiți în Constituție și nu neapărat prin textul Constituției; dacă sintagma este imprecisă nu înseamnă că și dreptul de a folosi simbolurile minorității naționale este împotriva Constituției. Oare în momentul de față membrilor minorităților naționale le este interzisă folosirea simbolurilor proprii în "spațiul" lor privat? O asemenea interpretare ar suprima garanții inerente dreptului
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
este prevăzută, în același timp, ca sancțiune disciplinară, iar pe de altă parte nu prevede o perioadă determinată pe care este dispusă. 8. Având în vedere cele anterior arătate, se concluzionează în sensul că textul legal criticat este neclar și imprecis, așadar, lipsit de previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în privința criticilor raportate la principiul previzibilității normelor juridice. 10. Se arată
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
autorității străine competente să îl primească sau să îl execute întrerupe cursul prescripției. ... (6) Atunci când autoritatea străină competentă să primească sau să execute mandatul european de arestare stabilește că mandatul european de arestare nu întrunește condițiile de formă sau este imprecis, instanța emitentă ia măsuri pentru efectuarea modificărilor sau completărilor necesare. ... (7) Traducerea mandatului european de arestare se efectuează, în regim de urgență, la solicitarea instanței emitente, de către un traducător autorizat. În cazul în care pe listele curții de apel în
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267857_a_269186]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 11 decembrie 2013. (2) Procurorul verifică dacă mandatul european de arestare cuprinde informațiile prevăzute la art. 86 alin. (1). În cazul în care mandatul european de arestare nu cuprinde aceste informații sau este imprecis, precum și atunci când sunt incidente dispozițiile art. 98 alin. (2) lit. i) pct. (iv), procurorul solicită autorității emitente transmiterea, în termen de cel mult 10 zile, a informațiilor necesare sau, în copie, a hotărârii de condamnare date în lipsă, tradusă în
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267857_a_269186]
-
și al actului prin care s-a luat măsura de supraveghere se transmite de către organul judiciar român care le-a emis, la cererea autorității străine. ... (4) Atunci când autoritatea străină competentă stabilește că certificatul nu întrunește condițiile de formă sau este imprecis, organul judiciar român competent ia măsuri pentru efectuarea modificărilor, completărilor necesare sau transmiterea informațiilor suplimentare. ... (5) Traducerea certificatului și a actului judiciar prin care s-a luat măsura de supraveghere se efectuează la solicitarea organului judiciar român care le-a
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267857_a_269186]
-
284/2010 , tot s-ar genera diferențe salariale nejustificate și discriminatorii. 9. Referitor la dispozițiile art. II art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , Mircea Mugurel Șelea arată, în esență, că sunt neclare și imprecise, întrucât au fost interpretate în sensul că mențin cuantumul sporurilor la nivelul lunii decembrie 2011 chiar și în situația majorării salariului de bază ca urmare a trecerii într-o altă gradație corespunzătoare vechimii în muncă. 10. În conformitate cu dispozițiile art. 30
DECIZIE nr. 885 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II art. 1 alin. (2) şi art. II art. 6 alin. (1) şi (2) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale art. 10 alin. (5) teza întâi din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269495_a_270824]