2,320 matches
-
se va raporta clasa industrială din ansamblul întreprinderilor". Întreprinderea avea drept scop nu dezvoltarea cu orice preț, ci "o dezvoltare aflată în armonie cu interesele reunite ale planului in-dustriei, capitalului angajat, muncii și consumatorilor". Urmărirea unui astfel de scop îl incită pe Jacques Robin să repună în discuție "realitatea puterii în întreprindere" și să propună "participarea la decizie pentru a ajunge la o relativă autogestionare". El atacă firmele multinaționale care caută "dezvoltarea cu maximum de rentabilitate pentru a finanța o și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din diversele epoci istorice! Astfel că omul occidental "și-a problematizat" sexul, încă din Evul Mediu. Pe Foucault l-a preocupat modul cum europenii și-au problematizat sexul. De ce această plăcere devine putere? De ce această practică "e sacră", creează, dezvoltă, incită, excită, provoacă, aduce la suprafață ceea ce e "mai ascuns" în firea omului? Pe această direcție, Foucault a considerat că nebunia, sexualitatea vorbesc "limba adevărului", dar nu adevărul concret al faptelor, nu adevărul empiric al istoricilor, ci adevărul discursului despre cele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ea se află la interferența dintre nevoie și dorință. Am putea înscrie nevoile umane într-un registru al raționalului, iar dorințele fanteziste și patologice în cel al iraționalului. Un fel de voyeurism mental însoțește discursul occidental despre sex; discurs care incită și excită sufletele oamenilor. De aici și cele două instanțe complementare ale sexului-rege: 1) sexul ca reprezentare; 2) sexul ca practică. Precum religiile, sexualitatea occidentală e însoțită de imagini, ierarhii, ritualuri, jocuri de putere, raporturi hegemonice între parteneri etc. O
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a interpreta acel "regim" al expresivității tropilor dantești, colegul nostru recursese în primul rând la un eseu de ... Bergson. Cunoștea din familie limba franceză, așa că a trebuit să aleagă între studiul oficial al pianului și italiană. De ce italiana? Fiindcă fusese incitat de "paradoxul culturii italiene" și anume: aceasta n-a urmat modelul "organicist" al evoluției (naștere, maturizare, apogeu, decadență), ci a cunoscut apogeul chiar la începutul ei prin Dante și Petrarca, "condamnând epocile care au urmat la coagularea, în nesiguranță, a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vedea complet dezbrăcată sau măcar topless. Acest cuvânt vine din engleză, însemnând „fără partea de sus“, adică fără sutien. Dacă pe vremuri sânii puteau fi văzuți pe toate drumurile alăptând copii, astăzi ei au devenit prin excelență obiecte sexuale ce incită când sunt ascunse și excită când sunt arătate. Cum se dezbracă o femeie Așa cum un nud trebuie văzut într-o anumită poziție pentru a nu fi considerat un simplu corp, tot așa ar trebui să existe o diferență între a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să evaluez continuu elevii, interesându-mă progresul acestora și identificând dificultățile lor de învățare. Prin observarea sistemică a comportamentului elevilor efectuată în timpul desfășurării orelor de matematică, am observat modul în care elevii șiau însușit cunoștințele, tipurile de exerciții care îi incită, conduita manifestată în ore, atitudinea față de această disciplină școlară interes, dezinteres, curiozitate, frică, încântare, capacitatea de a comunica folosind un limbaj matematic, creativitatea manifestată în crearea de exerciții și probleme, originalitatea în găsirea unor soluții, căi de rezolvare, rezistența la
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
proba împărțirii, dar nu se neglijează identificarea și aplicarea unor reguli și scheme pentru efectuarea împărțirii cu rest, precum și stimularea creșterii treptate a vitezei de operare cu numere. Este necesar ca modalitățile de predare-evaluare să fie interactive și participative, să incite întreg colectivul de elevi și să crească eficiența demersului didactic. Rezultatele înregistrate au arătat că elevii efectuează corect operații de împărțire când împărțitorul este format numai din unități. De asemenea itemul 3 este rezolvat cu ușurință și nu a necesitat
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
lor, de a recurge la simbolurile naționale, de a-și organiza țara în acord cu ideile timpului. Adversarii reformei n-au ezitat să recurgă la cele mai diverse mijloace pentru a submina și compromite întreaga operă de reconstrucție. Ei au incitat mai ales grupurile etnice, opunându-le populației majoritare din Republică. Așa-numitele republici găgăuze și nistriene, înfiripate în numele unui principiu detestabil, acela de a stăpâni prin dezbinare, sunt creații ad-hoc, artificiale și primejdioase pentru viitorul țării. Ele au produs deja
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
afectiv, autorul cunoscând bine chestiunea romandă, adică a supraviețuirii romanice în zona helvetă. Era firesc să-l intereseze "taina" rezistenței altei comunități romanice, în regiunea carpato-danubiană, ca fragment al acelui complex etnocultural care a fost Romania. Cum să nu-l incite aventura istorică a unor rude așa de apropiate? Curiozitatea l-a făcut să se apropie de istoria unui popor care a pătruns în durată "sub semnul lupului", semn în care M. Eliade vedea o promisiune de războaie și invazii, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acestei perspective. Ajunge să spunem că analiza propusă de Catherine Durandin e dintre cele mai pertinente în spațiul ideilor care au structurat societatea modernă în Europa secolului XIX și că reflecțiile privitoare la români, necomplezente, sunt de natură a-i incita pe istorici la reexaminarea întregului câmp de fapte. Convorbiri literare, 11 (3-9 mai 1990), p. 8,15 ARC PESTE TIMP Totul în incinta sacră dintre dealurile Putnei e măsurat și cuviincios. Totul, de la silueta mănăstirii însăși, înfiptă parcă pentru vecie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și a sintaxei lui Góngora; în noul român, scriitorii formează un adevărat triptic, în care cititorul participa la procesul de creare, recreare și descifrare a textului; exemplul tipic al acestei tendințe este Rayuela (Șotronul) al lui Cortázar, unde cititorul este incitat în a crea mai multe versiuni ale textului. În românul amintit, ca și în El Obsceno pájaro de la noche (Pasărea obscena de noapte) al lui José Donoso Yánez, se produce o ruptură de modelul tradițional al românului psihologic. Apar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dezumanizat labirint de simboluri", Sábato crede că singura soluție este iubirea dintre oameni. Nu știm, spune Sábato, daca râul și perversitatea din lume au vreun sens ascuns care scapă viziunii noastre stângace despre viața, insă instinctul nostru de viață ne incită să luptăm mai presus de orice, iar asta e suficient, înseamnă că nu suntem complet izolați. Trecătoarele momente de desfătare în fața frumosului pe care le avem cu alti semeni, momentele de solidaritate în fața durerii sunt niște punți fragile și trecătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fiii ei, într-un spațiu magic, care îi dă locuitorului identitate, nume, rădăcini: "Cum să nu vorbesc de Buenos Aires, / dacă numai așa știu cine sunt!"157. Cântărețul de tango confundă adesea mama cu Buenos Aires, cu ambele are o conversatie ce incită la confesiune: " Ce ți se întâmplă, Buenos Aires? / Cine a comis fărădelegea / Să schimbe cu pizzerii / leagănele tangoului?"158. Cântărețul de tangou asociază mama cu barul unde obișnuiește să-și plângă nostalgiile, în care află un ambient primitor, ca uterul matern
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
școlară, încă racordate valorilor moralității sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și ”puși sub semnul păcatului”. De aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor transmise sexual, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
francez stipulează că întreprinderile cotate la bursă începând cu 01.01.2002 trebuie să dea informații cuprinse în raportul lor anual de activitate asupra consecințelor activităților lor în materie socială și de mediu. În concluzie, emergența conceptului de dezvoltare durabilă, incită întreprinderile în a-și îngriji imaginea prin acțiuni concrete în materie de performanța mediului, socială și financiară, având ca obiectiv generațiile viitoare. Aceste acțiuni, explicate și formalizate prin raportare precisă sunt evaluate de către agenții independente și au ca efect, pe
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
mitice, dar care și-au păstrat pînă în zilele noastre influența supraconștient formatoare asupra sufletului omenesc și care, chiar dacă ea se manifestă într-o manieră deformată și superstițioasă, țin încă piept scepticismului epocii științifice. Influența aceasta persistentă asupra sufletului nu incită oare la recunoașterea faptului chiar dacă doar ipotetic că aceste fabulații absurde posedă un fond veridic de inspirație? Aceste inspirații, produs al funcționării psihice, mișcă permanent sufletul, deoarece, grație lor, psihicul s-a putut obiectiva și a fost capabil să prefigureze
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decurge nici o explicație exactă, ci numai sentimentul cel mai profund care poate anima ființa umană: teama metafizică. Ca să se elibereze de teama aceasta care amenință să cufunde lumea într-un haos mortal, practic ireversibil, omul (în măsura în care se intelectualizează) poate fi incitat să o izgonească din imaginația lui. Supraintelectualizarea îl va face să piardă evidența esențială a insondabilei profunzimi a vieții, pierdere care constituie cauza esențială a tuturor deformărilor nesănătoase ale vieții. Dar ființa umană poate învinge spaima esențială sublimînd-o, încorprînd-o în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și la depășirea spaimei sub forma aceasta cotidiană și dispersată și chiar la evitirea dispersării ei. Acesta este binele. Astfel, credința mitică nu este doar sentimentul evidenței misterului, ci și o forță motivantă. Orice sentiment este o forță motivantă care incită la acțiune. Sentimentul esențial, spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea caracterului), complinire supraconștientă a spiritualizării (formularea unor idei călăuzitoare). Aceasta din urmă creează sub forma sa mitic imaginativă viziunea comună a obiectivului director: imaginea divinității. Imaginea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cotidiană și dispersată și chiar la evitirea dispersării ei. Acesta este binele. Astfel, credința mitică nu este doar sentimentul evidenței misterului, ci și o forță motivantă. Orice sentiment este o forță motivantă care incită la acțiune. Sentimentul esențial, spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea caracterului), complinire supraconștientă a spiritualizării (formularea unor idei călăuzitoare). Aceasta din urmă creează sub forma sa mitic imaginativă viziunea comună a obiectivului director: imaginea divinității. Imaginea aceasta ar fi însă constrînsă să rămînă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele omului-erou în momentele decisive sau în cele de ezitare, inspirîndu-i decizia justă). Inspiratoare de înțelepciune, simbol al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al intuiției spirituale și sublime, Atena s-a născut gata înarmată din capul lui Zeus, "spiritul". Ar fi fără îndoială dificil să găsim o definiție simbolică mai bună a intuiției. 5) ERA MITICĂ ȘI
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Acest procedeu magic provoacă exact rezultatul urmărit. Riturile și ceremoniile exercită metaforic vorbind o anumită influență asupra spiritelor bune sau rele, căci toate aceste spirite nefiind decît proiecții ale propriului său psihic, omul primitiv, exaltîndu-se el însuși prin ritualuri, își incită spiritul să creadă atît de ferm în puterea și în realitatea proiecțiilor lui, încît, în virtutea sugestibilității spiritului său, influența nu întîrzie să se manifeste cu adevărat și, de exemplu, bolile se pot declanșa sau dispărea ca și cum ar fi trimise sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai profundă a imaginației simbolizante: spaima sacră față de ceea ce nu poate fi cunoscut și cea fată de necunoscut, care trebuie combătută de spiritul clarificator. Armonia mișcărilor astrelor inspiră teama metafizică față de ceea ce nu poate fi cunoscut de la bun început și incită totodată spiritul să caute legile care guvernează armonia manifestă. În această privință, armonia astrală stabilită cu regularitate devine simbolul armoniei psihice care trebuie instituită. Astrul zilei și cel al nopții devin simbolul conflictelor interioare dintre luciditatea supraconștiinței și orbirea subconștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
expresia "Mister" este de departe cea mai precisă. Ca opus multiplului, " Unu" pare să conțină un început în definirea lui, exact ceea ce trebuie să se evite. Acest aspect aparent al unei posibile definiții a misterului absolut este cel care a incitat filosofia să încerce să elaboreze o definiție tot mai clară, ceea ce a făcut-o să ridice probleme inutile și iraționale care au dus la speculații metafizice. Nu se poate explica și există totuși dorința de înțelegere a modului în care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sînt determinate de exaltarea imaginativă considerată drept libertate necondiționată și nelimitată. Omul nu știe practic cum să acționeze, din cauză că ignoră dorința sa esențială care dirijează inhibiția spirituală (frîna rațiunii). El crede că poate acționa nepedepsit împotriva dorinței esențiale, ceea ce îl incită la exaltarea irațională sau la căutarea libertății în dezinhibarea perversă, în dezlănțuirea dorințelor multiple, în libertinaj. Dar această posibilitate perversă a vieții interioare nu este decît o aparență de libertate. Ea este în realitate determinată total de justificări colective false
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dat de bunăvoie). Eroul aduce salvarea, care constă în a nu răspunde la nedreptate prin nedreptate. Lumea va fi nedreaptă atît timp cît falsa justificare va domni în indivizi; lumea va fi dreaptă atunci cînd aceștia nu se vor mai incita reciproc să comită nedreptăți; cînd chiar și în imaginația și în motivațiile lor secrete vor îndrăgi justiția esențială mai mult decît viața: cînd vor renunța la atacul pervers (așa cum demonstrează eroul prin propria sa viață) și cînd nu vor mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]