KorAP: Find »[drukola/base=indian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...145 >

3,607 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

aceea pârjolită. Însă, cred că e mai bine să tragem peste noapte în următorul reducción. Arboră din nou zâmbetul său încrezător. Din trupul său se răspândi iarăși un miros puternic. — Cred că fumul de adineauri era un semn de-al indienilor care ne sunt potrivnici nouă, spaniolilor. Ar trebui să ajungem în Mexico peste șapte zile. Din pricina semnalelor de fum indiene pe care le-am zărit în munții ce se înșirau de-a lungul drumului, am petrecut noaptea în satul Iguala

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ne sunt potrivnici nouă, spaniolilor. Ar trebui să ajungem în Mexico peste șapte zile. Din pricina semnalelor de fum indiene pe care le-am zărit în munții ce se înșirau de-a lungul drumului, am petrecut noaptea în satul Iguala. Acești indieni fac parte din triburi sălbatice care nu-l cunosc pe Dumnezeu și ne urăsc pe noi, spaniolii. Ca să ne ținem departe de orice pericole, n-am mai trecut prin Taxco și o săptămână mai târziu am intrat în Mexico după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
răspândirea învățăturilor Domnului. Sunt și lucruri pe care trebuie să le treci cu vedea de dragul propovăduirii. Chiar și aici, în Nueva España, Cortez cuceritorul a debarcat în 1519 și cu o mână de luptători a prins și a omorât nenumărați indieni. După învățătura Domnului nimeni n-ar putea socoti faptele lui drept bune. Însă, nu trebuie să uităm că în urma acelor sacrificii, mulți indieni cunosc astăzi cuvântului Domnului și încep să pășească pe calea cea adevărată, salvați de la obiceiurile lor păgâne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
cuceritorul a debarcat în 1519 și cu o mână de luptători a prins și a omorât nenumărați indieni. După învățătura Domnului nimeni n-ar putea socoti faptele lui drept bune. Însă, nu trebuie să uităm că în urma acelor sacrificii, mulți indieni cunosc astăzi cuvântului Domnului și încep să pășească pe calea cea adevărată, salvați de la obiceiurile lor păgâne. Nimeni nu poate să judece cu ușurință dacă ar fi fost mai bine să-i fi lăsat în pace pe indieni cu obiceiurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
sacrificii, mulți indieni cunosc astăzi cuvântului Domnului și încep să pășească pe calea cea adevărată, salvați de la obiceiurile lor păgâne. Nimeni nu poate să judece cu ușurință dacă ar fi fost mai bine să-i fi lăsat în pace pe indieni cu obiceiurile lor diavolești sau să închidem ochii față de o oarecare răutate și să le propovăduim cuvântul Domnului. Dacă guvernatorul se îndoiește de cuprinsul petiției mele și dacă șovăie cu privire la întrevederea cu solii japonezi, trebuie să mă folosesc de un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
starețului, iar acesta le stropi frunțile cu apă sfințită, după care japonezii se întoarseră la locurile lor cu niște fețe cuminți. M-am rugat pentru ei din tot sufletul. Starețul Guadalcázar le ținu următoarea predică. Aici, în Nueva España, numeroși indieni aflați acum sub oblăduire spaniolă se lepădau de obiceiurile lor barbare și de credințele lor eretice apucând calea Domnului. La fel și acești treizeci și opt de japonezi se lepădau de credința lor păgână fiind primiți în sânul credinței celei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
să traverseze oceanul până în Spania? — Nu am cum să nu îndeplinesc dorința solilor. Dar vreau să le spui că drumul din Mexico până în estul Nuevei España e plin de primejdii. Ce fel de primejdii? Nu știai? — În apropiere de Veracruz indienii s-au răsculat. Însă noi nu putem să le dăm solilor gărzi care să-i însoțească. Era prima oară când auzeam de așa ceva. Pentru a traversa Oceanul Atlantic până în Spania, trebuia mai întâi să ajungem în portul Veracruz. Aflam pentru prima

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ce trebuie să facă. Încetul cu încetul, l-am adus exact unde voiam... De la conacul guvernatorului, solii se întoarseră la mănăstire cu speranțele spulberate. În clipa în care coborâră din trăsură, din mulțimea care le striga urale, se desprinse un indian. Acesta îl trase de mânecă pe samurai cu îndârjire. Pe spate îi atârna o coadă împletită, iar în ochi avea o lucire stranie. Uimit, samuraiul se opri în loc, iar indianul îi șopti repede ceva. Din pricina mulțimii gălăgioase, samuraiul nu înțelese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
trăsură, din mulțimea care le striga urale, se desprinse un indian. Acesta îl trase de mânecă pe samurai cu îndârjire. Pe spate îi atârna o coadă împletită, iar în ochi avea o lucire stranie. Uimit, samuraiul se opri în loc, iar indianul îi șopti repede ceva. Din pricina mulțimii gălăgioase, samuraiul nu înțelese cuvintele sale, așa că omul mai zise o dată: Sunt... japonez. Samuraiul rămase mut de uimire. Într-unul din satele prin care trecuseră pe drumul de la Acapulco la Mexico auzise de existența

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Spania. La început, regele le-a îngăduit seniorilor spanioli care au venit în Nueva España drept coloniști să fie stăpâni de ogoare și de pășuni, întocmai ca niște nobili, dar ei s-au folosit de acest drept punându-i pe indieni la munci istovitoare, ca și cum ar fi fost stăpânii lor, și răpindu-le până și puținul pământ pe care aceștia îl mai aveau. Ordinul nostru s-a împotrivit mereu acestor moșieri și răzmerițele de acum au apărut tot din pricina samavolniciei lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
arme în afară de pietre, însă acum am auzit că au până și puști. Neghiobi ca acești moșieri se găsesc în orice ținut cucerit. Stăpânii de aici n-au avut înțelepciunea de a-și asigura câștigurile dându-le în același timp și indienilor partea lor. Dacă e să o spunem pe șleau, atunci starea lucrurilor de aici seamănă ca două picături de apă cu încercările neizbutite de propovăduire din Japonia. Greșeala de a ține morțiș numai la voința noastră și de a nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Japonia. Greșeala de a ține morțiș numai la voința noastră și de a nu lua în seamă felul de a gândi și sentimentele japonezilor apare și aici, în Nueva España, sub un alt chip, acela al luptelor dintre moșieri și indieni. Din păcate, drumul nostru trece prin locurile în care se află răsculații. Însă nu le-am spus nimic solilor japonezi despre acest lucru și i-am rugat și pe călugării de la mănăstire să păstreze tăcerea. Dacă solii ar da cumva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
japonezi la un ospăț de rămas bun. Negustorii au băut vin și au cântat ca la nunta din Cana. Cântecele japonezilor ne păreau plicticoase și monotone, însă călugării care stăteau cu noi la masă spuneau că seamănă întrucâtva cu cântecele indienilor. La acest ospăț, japonezii, puțin chercheliți, au mărturisit pentru prima dată râzând că le-a fost greu să respire aerul subțiat de pe înălțimile orașului Mexico și că abia au îndurat uleiul de măsline și mirosul mâncărurilor ce le-au fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
pace de n-ar fi venit aici vasele spaniole. Fericirea dumneavoastră a tulburat-o. A tulburat... Mi-am dat seama ce voia Matsuki să spună. — Nu tăgăduiesc că într-adevăr s-a vărsat mult sânge. Dar ne-am răscumpărat vina. Indienii au învățat multe de la noi... Dar mai ales au aflat drumul către fericire. Atunci vreți să faceți și din Japonia ceea ce ați făcut din Nueva España? — Eu? Nu sunt atât de neghiob. Eu vreau doar să-i dau Japoniei câștiguri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
îndrumându-șiu măgarii. La fel ca la urcușul de la Acapulco la Mexico, și de data aceasta în fața convoiului se întindea un câmp sălbatic cu agave și cactuși. Pe măsură ce coborau de pe platourile înalte ale orașului Mexico spre șes, arșița devenea din ce în ce mai chinuitoare. Indienii care munceau ogoarele încetau lucrul, iar copiii care pășteau oi și capre de munte se opreau locului și se uitau lung la alaiul neobișnuit de japonezi. O pasăre plutea domol, purtată de curenții de aer pe cerul care din pricina soarelui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
coborî de pe cal ca să le arate străjerilor permisul de trecere de la guvernator, dar nu băgă de seamă cum se uitau cei trei soli unul la altul. Puebla. Mai auziseră o dată de numele acestui oraș. Japonezul care semăna leit cu un indian vorbise despre acest oraș. Satul care se cheamă Tecali, aproape de orașul Puebla. Satul Tecali. Omul repetase repede acest nume. În cele din urmă, convoiul dobândi încuviințare și trecu pe sub poarta cetății. La fel ca în Mexico, și aici era o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
despre acest oraș. Satul care se cheamă Tecali, aproape de orașul Puebla. Satul Tecali. Omul repetase repede acest nume. În cele din urmă, convoiul dobândi încuviințare și trecu pe sub poarta cetății. La fel ca în Mexico, și aici era o piață. Indienii cu părul împletit ce stăteau pe jos cuprinzându-și genunchii cu brațele arătau ca niște statui. Întinseseră la vânzare legume și fructe, vase de lut numite talavera, șaluri lungi numite sarapes, sau pălării cu boruri largi, sombreros. Printre mărfuri treceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-și genunchii cu brațele arătau ca niște statui. Întinseseră la vânzare legume și fructe, vase de lut numite talavera, șaluri lungi numite sarapes, sau pălării cu boruri largi, sombreros. Printre mărfuri treceau turme de capre de munte sunând-și tălăngile. Indienii nu se arătau deloc uimiți de japonezi, socotind, probabil, că făceau parte din cine știe ce trib de la munte. Sufletul samuraiului era cuprins de un dor sfâșietor după valea sa. Se gândea la soția și la copiii săi și la ce făceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
îi răsuna la nesfârșit pocnetul puștii, iar în nări simțea fără încetare mirosul de praf de pușcă... Presupunerea samuraiului se adeveri. Pe când solii împreună cu însoțitorii lor se plimbau prin piața indiană de lângă mănăstire, japonezul acela îi urmărea din apropiere. Printre indienii din piață erau și unii care purtau sombreros și sandale din piele precum spaniolii, dar cei mai mulți erau goi până la brâu, cu pletele lungi revărsându-se pe umerii vânjoși. Mărfurile întinse pe pământ, sporovăiala lor ciudată pe când își strângeau boccelele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ale lunii era plină de mireasma tare a florilor tropicale. Se furișară din mănăstire fără ca nimeni să bage de seamă. Orașul dormea încă adânc, de parcă ar fi fost mort. La rădăcina unui copac de care erau legați niște măgari, câțiva indieni dormeau răspândiți ca niște zdrențe. Unul dintre ei se trezi și începu să le vorbească într-o limbă de neînțeles. Tecali, Tecali, repetă Nishi oferindu-i omului o cutie de leacuri. Tecali, Tecali. Omul luă cutia și, cine știe de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
tot lărgea, ajunseră la lac. Luciul acestuia era roșu ca sângele. De ici-colo, dintre trestii, păsări de apă se înălțau în zbor fâlfâind din aripi. În depărtare se vedea un lanț de munți scăldați în soarele auriu. Para aquí, zise indianul oprindu-și măgarul ce scotea aburi albi. Tecali. Soarele dimineții se revărsa peste vreo zece colibe cu acoperișuri de stuf. În pragul uneia dintre ele, o indiancă se spăla cu apă dintr-o găleată. Avea părul împletit și nasul cârn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
el, însă femeia, care părea o relicvă a unei epoci demult apuse, îi privi nemișcată, fără să răspundă. Prevestind o nouă zi de arșiță, soarele începu curând să bată peste culturile pipernicite de sfeclă și porumb de pe ogoarele din spatele colibelor. Indieni goi până la brâu începură să se arate de prin colibe. Unul dintre aceștia îi strigă. Era călugărul care se lepădase de Dumnezeu. Bine ați venit, bine ați venit! le zise el cu gura plină de salivă după ce alergă în întâmpinarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
lungi și chinuitoare, a intrat pentru o vreme la o mănăstire unde a făcut de toate, dar nici aici nu s-a putut simți în largul său alături de preoți și s-a lepădat de toate. Fugise într-o ceată de indieni, iar acum trăia împreună cu ei în această așezare. N-o să te mai întorci acasă în Japonia? întrebă samuraiul. Fostul călugăr zâmbi trist: — Nici rubedenii nu mai am. Chiar dacă mă întorc, n-are cine să mă întâmpine. Și apoi credința creștină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
ar putea face să-l înțeleagă. Numai că... eu nu cred în credința creștină despre care predică padres. De ce? Cumplite fapte s-au petrecut în Nueva España înainte ca padres să vină în această țară. Străinii le-au răpit pământurile indienilor de aici și i-au alungat din casele lor. Pe unii i-au omorât fără milă, pe alții i-au vândut. Peste tot au rămas satele pe care indienii au fost nevoiți să le părăsească. Acum nimeni nu mai trăiește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
padres să vină în această țară. Străinii le-au răpit pământurile indienilor de aici și i-au alungat din casele lor. Pe unii i-au omorât fără milă, pe alții i-au vândut. Peste tot au rămas satele pe care indienii au fost nevoiți să le părăsească. Acum nimeni nu mai trăiește în ele. Au rămas doar casele și zidurile de piatră. Samuraiul și Nishi își aduseră aminte de ruinele de piatră pe care le văzuseră cu ochii lor în câmpurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]