3,194 matches
-
merită cele 8 sau 9 clase obligatorii, nu poți obține nici un loc de muncă. Și atunci există un pericol iminent pentru cei leneși. Acest minim de îngrijorare este necesar pentru a putea lupta cu nepăsarea unor școlari, alimentată și de indiferenta familiilor respective. Ambiția, dorința de a fi printre primii, este și ea un stimulent în unele cazuri. Asistăm, cu amuzament, cum, uneori, în clasele mici, numeroși elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă ei la o întrebare. Unele familii exagerează
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudine și să tragem învățăminte pentru munca noastră. Este just că cultul personalității lui Stalin a influențat foarte mult. Dar, tovarăși, cred că problema se pune și așa, de ce totuși acest lucru? Or, chiar la noi lumea este așa de indiferentă când este lăudată și unii chiar încurajează acest lucru. Există încă la noi foarte mulți tovarăși care atunci când sunt lăudați își creează chiar condițiile să fie lăudați. Sigur, este bine și este just, și consider că raportul prezentat aici de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
agresiuni“. După încheierea celor două tratate, Titulescu considera necesar semnarea și a unui tratat de asistență mutuală sovieto-român arătând că: “nu are nici un sens să declarăm că suntem amicii Franței și Cehoslovaciei dacă rămânem dușmanii URSS”. România nu putea rămâne indiferentă, arăta Titulescu, deoarece această poziție ar fi împiedicat “luarea unor hotărâri din timp asupra acțiunilor care trebuie întreprinse pentru cazul când colosul vecin ar intra în război”. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat un Protocol
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
vădită greutatea de a pune de acord respectul datorat autorității suverane a sultanului bazată pe legea musulmană cu menajamentele reclamate de interesele populației creștine din imperiu; populația creștină este supusă acum persecuțiilor și vexațiunilor, iar puterile europene nu pot rămîne indiferente; de aceea, se cuvine, pe de o parte, să i se atragă atenția Porții, iar pe de alt parte, să fie influențate populațiile în sensul supunerii.” Memorandumul trecea apoi la partea cea mai delicată a chestiunii: Imperiul Otoman poate însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interzice ceea ce celălalt comandă, dar nu este adevărat nici că dreptul derivă din morală, pentru că nu tot ceea ce constituie drept poate fi explicat prin apel la morală, ci "sunt nesfârșit de multe elemente constitutive ale dreptului care îi sunt total indiferente moralei: ea le poate accepta, fără să le poată reproba"186. El definește morala, în sensul riguros al termenului, drept "un total de norme generale ale conduitei practice personale, care se impun conștiinței ca absolut variabile și implică excluderea oricărei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le pot avea în comun s-au dovedit a fi cel mai greu de formulat. "Cea mai renumită tentativă de a exprima succint diferența esențială dintre ele este teoria care afirmă că, în timp ce normele juridice revendică doar conduita "externă", rămânând indiferente la motive, intenții sau alte lucruri "interne" care însoțesc conduita, morala, dimpotrivă, nu revendică vreo acțiune externă specifică, ci doar bunăvoință sau intenții și motive adecvate. Acest lucru este echivalent, în realitate, cu surprinzătoarea afirmație cum că normele morale și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să scape de musulmani. Din istoria operei Mulți dintre compozitorii romantici au “trecut“ prin fază Byron. La Verdi durată fazei a fost relativ scurtă, fiind limitată la acei ani în care tânărul văduv s-a confruntat cu adversitatea unei lumi indiferente. Verdi își alesese Mireasă lui Abydos de Byron pentru prima comandă primită de la teatrul din Veneția în 1844, ca în final să se oprească la Ernani. O listă cu posibilele viitoare proiecte de opere pe care o întocmise cuprindea și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care nici vorbă să-l cheme așa. H. Palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare 1. Avertisment: Acțiunea, având loc întotdeauna numai în cadrul timpului prezent prezentul acțiunii -, este indiferentă la trecut și la viitor. Palmaresul maestrului Ludovic L. a rămas strălucitor, asemenea armurii lui Radames al III-lea oglindindu-se în soare și doar o greșeală impardonabilă a destinului era să murdărească un atât de frumos capitol de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
la rînd! Hai, Năică, hai că-i pauză de plîns... Hai! Nae: Tu nu ești întreg! (pleacă pe urmele scoțianului) Octav: Dacă și Năică a observat că nu-s întreg...! Altul la rînd! Mona: (care, împreună cu Groparul, au asistat, deloc indiferenți, la "exercițiul" lui Octav; îl aplaudă) Bravo! Bravo! Probabil că spectacolul cu fantome de nimica toată pe lîngă spectacolul tău. Octav: Este? Este că-foc de talentat? Mona: Of, Doamne...! Scheciuri, Octav, iubitule, scheciuri! Scheciuri de încercare...! Octav: Exact! Actor de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Suntem Învinuiți că am fi intoleranți comparativ cu alții. Nu zic, s-ar putea să mai avem unele lucruri de Învățat, cel puțin din anumite puncte de vedere. Dar poate că și alții, de prin alte părți, au devenit mai indiferenți față de astfel de manifestări, tocindu-li-se anumite simțuri critice, mai ales că văd și constată atâtea. Să fi ajuns și noi la o astfel de oboseală și lehamite axiologică? Așadar, până unde merge Înțelegerea celuilalt? Până acolo unde sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei majorități (credincioase sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un mediu ce „Înviază” În momentul În care cineva o ia În seamă, se relaționează activ la ea (o venerează, se roagă). Este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
absolut normal și de Înțeles) și așteaptă Încă „marea” iluminare. Există deja o receptivitate avidă față de adevărul Întors pe dos, un orizont de așteptare ce concordă tocmai cu ceea ce este oferit de către aceste elemente ce relativizează sau contestă: mulți tineri, indiferenți sau insensibili față de religie, așteaptă acest „semn” și se iau după sugestiile lui. În fond, Isus a avut o iubită, de bună seamă și copii; Iuda era „Înțeles” cu acest pretins Mesia pentru „a-l da În gât” În urma unui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ca Cel ce are putere, iar nu În felul cărturarilor.” (Marcu, 1, 22) „Puterea” despre care se vorbește În Evanghelii nu este una epistemică, ideatică, statutară, ci una harică, prietenoasă, exemplificativă prin propria conduită. Ea aduce un adevăr nu al indiferentei științe, ci al responsabilei conștiințe. Ea scoate la iveală „Adevărul, calea și viața” adăpostite În noi și ne Îndeamnă să le ocrotim, să le cultivăm. Adevărul lui Socrate ne umilește, cel al lui Hristos ne mântuiește. Și mai este un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
discuție poziția laicatului față de problemele Bisericii noastre, nu numaidecât În sensul unei implicări În luarea unor decizii, ci În năzuința de a fi luați În seamă prin unele „semne” pe care și noi le dăm. În fond, așa cum nu rămânem indiferenți față de cine ne conduce din punct de vedere politic, economic etc., tot așa nu putem fi nepăsători față de cine ne reprezintă din punct de vedere spiritual. Pentru că știm prea bine că nu putem fi democrați (din punct de vedere politic
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din urmă și o serie de realizări ale unor ierarhi fideli dreptei tradiții apostolice, dar și „Îndreptați” cu fața spre viitor demonstrează cât de implicată sociocomunitar poate deveni ortodoxia românească. Iată de ce, ca laici, nu punem următoarea Întrebare: putem rămâne indiferenți față de liniile de evoluție ale unei Biserici din care facem parte și care ne privește și pe noi? România evoluează Într-o lume din ce În ce mai integrată din multe puncte de vedere. Gradul de integrare pe anumite niveluri (politic, juridic, economic, spiritual
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Într-o lume În schimbare, În plină trepidație, nestatornică și chiar buimacă. Se impune o nouă simfonie, noi tipuri de conlucrare, forme inedite de solidarizare. Așa că noi, laicii, am priceput În fine că e greșit să stăm deoparte - pasivi și indiferenți - și că a venit timpul să fim mai apropiați de preotul din parohia noastră. La cele bune sau ușoare, dar și la cele rele sau grele. Înțelegi dumneata, părinte? 12. Evocări pedagogice 12.1. Elogiu unui dascăl modest de țară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
au procedat la un util schimb de idei, opinii, informații referitoare la toate aspectele de fond sau de formă ale posibilei Conferințe. Am constatat că aproape toate ministerele acordau atenție exclusiv chestiunilor de fond, de conținut și că erau politicos indiferente la expunerile noastre privind aspectele de procedură. Singurul element pozitiv, constatat de noi la partenerii europeni, era acceptarea consensului pentru adoptarea unor decizii, dar nu făceau efortul de a reține definirea noțiunii de consens. Colectivul, în concluziile consultărilor bilaterale, a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a ședințelor Comitetului și am avut discuții directe cu membrii lui, mai ales din țările care au activități în acest spațiu. Evident, de lucrările acestui Comitet erau interesate doar o parte a țărilor membre ONU, dar România nu putea rămâne indiferentă și nu putea admite ca spațiul cosmic să fie folosit în alte scopuri decât cele pașnice. La începutul celui de-al treilea mileniu în care a intrat societatea contemporană, diplomația capătă noi provocări. Sunt pentru ea provocări vitale și foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de factori care influențează securitatea națională. De aceea, devine necesar să extindem aria dimensiunii economice a acestei securități. Ajungem astfel la o altă importantă dezbatere pe plan internațional, cu idei și practici față de care nici o guvernare nu trebuie să devină indiferentă. Este vorba de conceptul dezvoltării umane. Diplomația română și eu prin activitatea mea diplomatică am susținut acest concept în dezbaterile din reuniunile internaționale și negocierile bilaterale cu reprezentanții altor țări. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, organ al ONU, elaborează, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Percepția influenței transmise prin emisiunile TV este diferită în funcție de gen, în sensul că băieții apreciază, în mai mare măsură decât fetele, că violența televizuală îi „amuză” sau „lasă indiferenți”, pe când fetele declară, în număr mai mare decât băieții, că violența televizuală le „îngrozește” și le „dă un sentiment de nesiguranță”. Elevii din mediul urban par să fie mai afectați de efectul negativ maxim „îmi perturbă somnul” decât cei din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
17 ani 9,97 41,32 8,68 3,05 32,80 4,18 18 ani 10,32 45,16 9,03 4,95 27,53 3,01 Figura 3. Efectele violenței TV pe vârste Pe măsură ce cresc, copiii devin mai indiferenți față de violența afișată la televizor. Dacă la 7 ani, 18% dintre copii se declară indiferenți, la 18 ani, 45% dintre adolescenți au această atitudine față de violența televizuală. Dar o proporție mare a copiilor declară că sunt înfricoșați/îngroziți/nesiguri de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani 10,32 45,16 9,03 4,95 27,53 3,01 Figura 3. Efectele violenței TV pe vârste Pe măsură ce cresc, copiii devin mai indiferenți față de violența afișată la televizor. Dacă la 7 ani, 18% dintre copii se declară indiferenți, la 18 ani, 45% dintre adolescenți au această atitudine față de violența televizuală. Dar o proporție mare a copiilor declară că sunt înfricoșați/îngroziți/nesiguri de scenele de violență văzute la televizor. Curba de tendință are un maxim în jurul vârstei de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
primul rând protecția. Rezultatele arată astfel că, la 7-10 ani, pe cei mai mulți copii (aproape 31%), violența televizuală îi „îngrozește și le dă un sentiment de nesiguranță”, aceștia fiind urmați de 26% pe care violența TV îi „amuză și îi lasă indiferenți”. Se observă de asemenea că la cel mai mic segment de vârstă, există cel mai mare procent a celor care resimt la nivel fiziologic această violență televizuală (cei care răspund că vizionarea violenței TV „le perturbă somnul”). Figura 16. Analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indică faptul că, de la 7 la 18 ani, are loc o schimbare în receptarea violenței, cel puțin în varianta ei televizuală. Astfel, are loc o evidentă creștere a procentului celor care consideră că violența televizuală îi „amuză și îi lasă indiferenți”: de la 26,1% la 7-10 ani, la 32,7% la 11-14 ani, ajungând, în final, la 41,5% la 15-18 ani. Această evoluție a procentelor poate fi explicată prin așa numitul proces de „imunizare” la violență („blazare”, pierderea sensibilității față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
au lăsat prea tare contaminați de suflul străin și au Întemeiat regatul numiților Frumoși*, ca sir George Hewitt, de pildă, sau Wilson, ucis - se spune - de către Law Într-un duel, sau Fielding, a cărui frumusețe a reținut privirea sceptică a indiferentului Carol al II-lea și care, după ce s-a căsătorit cu faimoasa ducesă de Cleveland, a reeditat scenele dintre Lauzun și Marea Domnișoară. Se vede prea bine, de altfel, că numele pe care Îl purtau (Les Beaux) e de inspirație
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]