2,142 matches
-
comunicativă Lipsa intimității comunicative Expresivitate Lipsa expresivității Număr mare de back-channels Număr mic de back-channels Pentru a înțelege stilul de comunicare dintr-o cultură determinată trebuie cunoscute, pe de o parte, tendințele generale ale culturii pe diverse dimensiuni de variație (individualism/colectivism, distanță față de putere, evitarea incertitudinii, masculinitate/feminitate, orientare în timp), iar pe de altă parte, manifestările specifice la nivelul culturii ale uneia sau alteia dintre dimensiunile de variație culturală. Astfel, concepte specifice culturii japoneze, cum ar fi wa (armonie
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instruct/comm440-540/culture.htm) reflectă, fiecare, diferențe de comunicare corelate cu câte o dimensiune de variație culturală. Explicați felul în care se corelează această dimensiune cu stilul cultural de comunicare, realizând o comparație între interlocutori. a) Distanța față de putere b) Individualism - colectivism c) Masculinitate - feminitate d) Evitarea incertitudinii 8. Realizați un eseu cu titlul „Rolul limbii în situațiile de comunicare interculturală”. 9. Povestiți o situație în care ați resimțit șocul cultural. Prezentați gândurile și sentimentele pe care le-ați trăit. 10
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/martie 2005/editorial.htm). Tabelul următor sintetizează valorile estimate pentru cultura română la cele patru dimensiuni de variație culturală (vezi Hofstede, HYPERLINK "http://www.geert-hofstede.com/hofstede dimensions.php" http://www.geert-hofstede.com/hofstede dimensions.php) - individualism (I), distanța față de putere (DP), masculinitate (M), evitarea incertitudinii (EI), orientare pe termen scurt (OTS): Indice I DP M EI OTS Valoare estimată pentru cultura română 30 90 42 90 ? Poziționarea culturii române apare cu claritate din comparația cu diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism. 4. Frica lui Dumnezeu S-a spus adeseori că persistența poporului în istorie s-a datorat ortodoxiei, care i-a unit pe români și le-a alimentat conștiința etnică. Dar și că ortodoxia ne-a apropiat de Bizanț, deci de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Eds.), Emotions: Current issues and future directions. New York: Guilford Press, 192-213. Kienpointner, Manfred (1997). Varieties of rudeness. Types and functions of impolite utterences, in Functions of Language, 4, 2, p. 251-287. Kim, U, H.C. Triandis, C. Kagitcibasi et.al. (eds.) (1994). Individualism and Collectivism: Theory, Method,and Applications. Thousand Oaks, California, Sage. Kim, Y. Y. (1988). Communication and cross-cultural adaptation : an integrative theory. Clevedon, Multilingual Matters. Kim, Y. Y. (2001). Becoming intercultural : an integrative theory of communication and cross-cultural adaptation. Thousand Oaks
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Wong, Scollon (1995). Intercultural Communication. Blackwell, Oxford U.K., Cambridge U.S.A. Scollon, C. N., Diener, E., Oishi, S., & Biswas-Diener, R. (2004) Emotions across cultures and methods. În Journal of Cross-Cultural Psychology, 35, p. 304-326. Schwartz, S., H. (1994). Beyond Individualism/Collectivism: New cultural dimensions of values. În Kim et.al. (eds.). Individualism and Collectivism: Theory, Method,and Applications. Thousand Oaks, California, Sage. Shewder, Richard (1991). Thinking through Cultures. Expeditions in Cultural Psychology, Harvard University Press, Cambridge, Massachusettes, London, England. Shweder, R.A.
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
A. Scollon, C. N., Diener, E., Oishi, S., & Biswas-Diener, R. (2004) Emotions across cultures and methods. În Journal of Cross-Cultural Psychology, 35, p. 304-326. Schwartz, S., H. (1994). Beyond Individualism/Collectivism: New cultural dimensions of values. În Kim et.al. (eds.). Individualism and Collectivism: Theory, Method,and Applications. Thousand Oaks, California, Sage. Shewder, Richard (1991). Thinking through Cultures. Expeditions in Cultural Psychology, Harvard University Press, Cambridge, Massachusettes, London, England. Shweder, R.A. (1993). Cultural psychology: Who needs it? . În Annual Review of Psychology
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ting-Toomey, Stella, John G. Oetzel, Kimberlie Yee-Jung, Self-Construal Types and Conflict Management Styles, Communication Reports 14 (Summer 2001): 87-104. Todorov, Tzvetan (1994). Cucerirea Americii. Problema celuilalt, Iași, Institutul European. Tomlinson, John (2002). Globalizare și cultură, Timișoara, Amarcord. Triandis, H.C. (1995). Individualism and collectivism. Boulder, CO, Westview. Trompenaars, F. (1993). Riding the waves of Cultural. Understanding Cultural Diversity in Business. London. The Economist. Vasilescu, Andra (2005). Dialogul. În Gramatica limbii române. Editura Academiei Române, vol. II, București, p. 779-817. Vulcănescu, Mircea (1991). Dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții universale; specificul cultural al emoției; expresii faciale ale emoțiilor universale; conceptualizarea bucuriei în cultura română; Etnocentrism Evitarea incertitudinii Familia și cultura: familia extinsă; familia restrânsă; Feminitate Globalizarea Hall, Edward T. Hinduismul Hofstede, Geert Individualism Islamismul Iudaismul Identitatea; identități; identitatea culturală; identitatea de grup; identitatea personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate Metaforele culturii: metafora păpușilor; metafora miturilor; metafora câmpului de forțe; metafora amalgamului, a bolului de salată, a borcanului
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a borcanului cu bomboane; metafora organismului; metafora hărții mentale; metafora cutiei cu scule; metafora busolei; metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare temporală; valori ale variației culturale Percepția culturală Polichronism Statul și cultura Stereotipuri culturale Valori ale variației culturale Valorile spre care se orientează cultura; modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau mai puțin accidental, ca formă de instruire practică, domeniul a devenit obiect de studiu în universitățile americane și apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obiect de studiu în universitățile americane și apoi în cele japoneze, constituindu-se în timp ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca domeniu de cercetare autonom. Schwartz (1994) și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și Triandis (1995) corelează dimensiunea colectivism/individualism cu dimensiunea distanța față de putere (vezi infra) și fac distincție între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și colectivismul pe verticală (bazat pe ierarhie), respectiv între individualismul pe orizontală (bazat pe egalitate) și individualismul pe verticală (bazat pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe ierarhie). Astfel, Coreea și Filipine prezintă un colectivism pe orizontală, în timp ce națiunile din sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sudul Europei (vezi proverbul românesc „Capul plecat sabia nu-l taie”) și Japonia (vezi proverbul „Ciocanul bate cuiul care iese în afară”), un colectivism pe verticală. Individualismul din Statele Unite este structurat pe orizontală, valorizând creativitatea și ieșirea din șablon, în timp ce individualismul din Suedia și Norvegia e structurat pe verticală, valorizând egalitatea membrilor societății. O modalitate diferită de conceptualizare a acestei dimensiuni a fost propusă de Gudykunst și Ting-Toomey (1988): universalism/particularism; membrii culturilor universaliste tind să aplice aceleași standarde de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
El crede că totul e posibil, e optimist în încrederea pe care o acordă forțelor sale, crede în libertate, mai mult, în liber-arbitru, pentru că rezistența determinismului orb o învinge cu puterea înțelepciunii sale; forțează evenimentele prin voința sa de triumf. Individualismul e, fără îndoială, idealul său ultim. Psihologia orientalului e exact contrară. Ea se reduce, de obicei, la o resemnare pasivă. Dacă occidentalul se impune mediului, orientalul se supune. Forța naturii îl zăpăcește, îl zdrobește, îl apasă. Recunoaște într-însa cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Krol (1992) numesc "netichetă" (netiquette) codul etic al cyberspațiului, care include bunele maniere online și utilizarea corectă a cyber-jargonului. Cele două principii etice care fundamentează comunicarea și interacțiunile din spațiul virtual sunt, în opinia lui Krol (1992, p. 35): a. Individualismul este valorizat și protejat; b. Rețeaua este bună și trebuie protejată. Comportamentul etic în cadrul comunităților virtuale presupune respectul față de ceilalți, față de identitatea și produsele lor intelectuale, dar și utilizarea mijloacelor tehnice disponibile într-un mod corespunzător, având în vedere buna
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
fi un indicator al unei preocupări mai intense pentru delimitarea comunității proprii de cele care urmează alte orientări religioase. Interesul mai scăzut pentru unitatea comunității din care fac parte autorii mesajelor analizate poate fi o marcă a unei tendințe spre individualism în demersurile religioase. Tabel 5. Frecvența termenilor referitori la organizații religioase Termen Frecvență observată Frecvență procentuală din totalul termenilor Frecvență procentuală din totalul termenilor religioși Biserică 1 289 0,76 2,61 Sanctuar / templu 168 0,01 0,03 Unitate
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
unei educații fără cărți, fără studii de literatură sau istorie, deoarece istoria și literatura sînt imaginile mizeriei și corupției omului în societate. Concepția lui Rousseau asupra educației femeii este însă în contradicție cu ideile fundamentale ale acestui mare apologet al individualismului și al libertății. El subordonează femeia bărbatului, o face nu tovarășa de viață, cît, mai ales, servitoarea lui ascultătoare și "jucăria" lui supusă. Ea nu are altă valoare decît aceea relativă la fericirea pe care e în stare s-o
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Singurul criteriu de orientare în pedagogie este libertatea, iar singura metodă este experiența"229. Tolstoi s-a ridicat împotriva constrîngerii de orice natură a personalității umane, a cărei libertate a încercat prin toate mijloacele s-o fundamenteze de pe pozițiile unui individualism dus la extrem: "În fiecare copil există o tendință spre independență, pe care nu ne este îngăduit s-o strivim, indiferent de materia predată"230. În școala lui le cerea învățătorilor să facă învățămîntul accesibil, atrăgător și legat de interesele
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
au dezvoltat istoric alte tipuri de civilizație, cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente de civilizație, cum ar fi cultura politică occidentală, individualismul sau atitudinile față de muncă specifice etosului catolic și protestant nu pot fi Însușite cu adevărat În perimetrul altei civilizații. În această idee, Huntington fixează pe hartă limitele civilizației occidentale. În estul Europei, el trasează o linie care include Finlanda, țările
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
talent și mai ales de ambiția individuală, reprezintă garanțiile sigure ale succesului În viață, era menită să prindă cu greu rădăcini Într-o Transilvanie care nu era țara tuturor posibilităților. „Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta” - este lecția individualismului burghez, a Încrederii În forțele proprii, pe care Franklin XE "Franklin" o propune cititorilor săi, și care venea, de asemenea, să disloce o morală a solidarității colective, resimțită ca o garanție a supraviețuirii, proprie mentalităților autohtone. Totuși, În pofida caracterului lor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate 43. Elementul prin care se remarcă grila lui Beaujour constă în faptul că oferă o perspectivă diacronică asupra descrierii înțelese ca modalitate discursivă. În opinia lui Michael Beaujour, abordarea problemei descrierii trebuie făcută în contextul dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
presiunea ideologiei false. Încă și mai important, autorul se vădește un om fundamental religios, condiție din perspectiva căreia își formulează ideile pe tema culturii și a religiei. Astfel, un eseu inclus în jurnal se referă la problema libertății și a individualismului contemporan, cărora autorul le preferă libertatea întru credință, căci în afara acesteia omul decade, se degradează. Jurnalul și Rememberul însoțitor desenează și un amplu tablou al lumii literare, cu personajele ei emblematice (Lucian Blaga, Tudor Vianu, Tudor Arghezi), dar și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]