5,610 matches
-
ceea ce numeam la vremea aceea „gospodăria difuză” : o unitate domestică funcțională, rezultată din dispersarea membrilor gospodăriilor rurale, dar păstrînd anumite forme de schimburi materiale și relații emoționale gravitînd în jurul unui nucleu rural de rudenie. În mod paradoxal, deși produse ale industrializării și migrațiilor interne generate de aceasta și vizînd, printre altele, erodarea solidarităților țărănești, aceste gospodării difuze au reîntărit, de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte, această formă de gospodărie rurală a generat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e nevoie. Gospodăria, chiar difuză, își păstrează astfel la rîndul ei forța metabolică : așa cum a reușit să „domesticească” industria socialistă în ciuda intențiilor și controlului Partidului, tot astfel acum îmblînzește migrația, conferindu-i dimensiuni „gospodărești”. Așa cum puterea comunistă spera ca prin industrializare să producă o proletarizare integrală a țărănimii, mulți se așteptau acum ca mecanismele de piață ale migrației internaționale să producă în ritm alert și definitiv o (post-)modernizare a satului românesc. În schimb, acesta s-a umplut de „case făloase
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de gospodării votive, transformînd capitalul economic de pe piața mondială într-un capital simbolic de pe piața locală a lumilor rurale. Iar acum, din cauza crizei, vechile rețele de schimb ale gospodăriei difuze par să cunoască o nouă tinerețe. Nimeni nu spune că industrializarea comunistă a lăsat satul românesc așa cum l-a găsit, nereușind să-i afecteze structura și valorile. Și nimeni nu poate să creadă că mai recenta mondializare și migrația în masă nu și-au pus deja amprenta asupra majorității satelor românești
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
piață, pe scurt, al modernității întrerupte de către comunism (căci majoritatea elitelor noastre consideră că perioada comunistă nu aparține modernității europene și nu a produs nici o formă de modernizare pentru simplul motiv că aceasta a fost impusă cu forța, ca și cum alfabetizarea, industrializarea sau urbanizarea ar fi fost pretutindeni în altă parte pohta ce-au pohtit-o societățile țărănești, adică principalul obiect - și nu subiect ! - al politicilor de modernizare). După ce am „revenit” în Europa, entuziasmul a început să mai scadă... Cel mai semnificativ
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rămâne copiat după acela al ierarhiei militare multe dintre succesele sportive devin o graniță a dezvoltării corporale; instrumentele sportive sunt o parte din acele din succesele tehnicii militare. Globalizare sportivă și aceea militară seamănă mult, ambele folosesc elementele mas media: Industrializarea războiului și competiția geopolitică au determinat globalizarea fără precedent a conflictelor și rivalității pe plan militar, similar și pe plan sportiv. Geopolitica și imperialismul marilor puteri, în evoluția sistemelor de alianțe internaționale și a structurilor de securitate internațională au dus
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
apoi este o formă a distracțiilor profane cu trimitere spre un ritual funerar, apoi are valoare de relație între învingători și învinși sub semnul luptei de gladiatori, apoi devine o formă de relație socială între aristocrați sau proletari, abia odată cu industrializarea ascunde caracterul sacru sub un aspect profan. Activitatea sportivă, ca știință a formelor sociale trebuie să abordeze o relație cu politica cu petrecerea timpului liber și cu ideologia întrucât logica particulară rămâne sub sistemul economic. Cu toate că trupul este ținut sub
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
valorilor culturale ale epocii: redescoperirea Antichității și a Renașterii. După 1830, moment al romantismului, intră în atenția comunităților și monumentele medievale. Limitarea însă a noțiunii de patrimoniu doar la unicate sau bunuri reprezentative dispare către sfîrșitul secolului al XIX-lea. Industrializarea, producția în serie, multiplicarea pe scară largă a unor obiecte au ca efect lărgirea sferei bunurilor de patrimoniu, multe muzee identificînd noile orientări economice și reevaluînd noțiunea de obiect muzeal. În aceeași perioadă, odată cu dezvoltarea așezărilor și a apariției construcțiilor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
apariției construcțiilor industriale se pune problema intervenției sau a nonintervenției asupra arealelor urbane, precum și a protecției acestora. În vocabularul de specialitate apar astfel noțiuni ca: zonă de interes istoric și centru istoric-social. Concomitent cu fenomenul dezvoltării economice accelerate a Europei industrializarea au intervenit modificări în structurile educaționale. Ca exemplu al acestor mutații, pentru Franța noțiunea de muzeu echivalează cu cea de "mare centru cultural" în care Luvrul funcționează ca un vast atelier, un spațiu dedicat publicului larg, fiind singurul loc în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
-lea conștiința guvernelor asupra responsabilității pe care acestea o purtau în privința rolului educațional și social al muzeelor a crescut. Acest fenomen a fost în special un rezultat al mutațiilor ce au avut loc în cadrul societății, al procesului de urbanizare și industrializare. În paralel cu dezvoltarea muzeelor a fost organizat și învățămîntul de stat. Școala, accesibilă numai unei anumite pături sociale la începutul secolului al XIX-lea, începe treptat să se deschidă, cuprinzînd un număr tot mai mare de tineri. Deși au
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Articolul 1 Exploatarea zăcămintelor de marmură, calcar policrom, travertin și granit se face numai de unitățile specializate din subordinea Ministerului Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții. Articolul 2 Blocurile de marmură, calcar policrom, travertin și granit extrase din zăcămintele aflate în exploatare trec în rezervă de stat și urmează regimul acesteia. Articolul 3 Repartizarea în consum a materialelor de construcții prevăzute
DECRET nr. 49 din 7 martie 1989 cu privire la exploatarea şi repartizarea în consum a blocurilor de marmura, calcar policrom, travertin şi granit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106751_a_108080]
-
urmează regimul acesteia. Articolul 3 Repartizarea în consum a materialelor de construcții prevăzute la art. 2 se face trimestrial prin decret al Consiliului de Stat. Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe și Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții vor analiza și propune trimestrial, pe fiecare titular de plan, cantitățile de blocuri de marmură, calcar policrom, travertin și granit necesare realizării sarcinilor de plan. -----------------------
DECRET nr. 49 din 7 martie 1989 cu privire la exploatarea şi repartizarea în consum a blocurilor de marmura, calcar policrom, travertin şi granit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106751_a_108080]
-
altcum, dacă amestecăm fructe sănătoase cu fructe stricate, este evident că nu cele stricate se vor însănătoși prin contactul lor cu cele sănătoase, ci și cele bune vor putrezi". [În continuare, Vuia se referă la propunerile făcute statului român, privind "industrializarea" aparatului său de zbor și a motorului cu combustie internă continuă. În cazul acceptării propunerilor sale, marele inventator urma să se întoarcă acasă! 4] Note 1 Provincia mulțumește redacției Aradului cultural pentru îngăduința de a reproduce textul de față. Titlul
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
veche. Pribegi nevoiași, adesea săraci lipiți, încercînd să scape de o viață în care nu de puține ori erau siliți să rabde de foame, au fost atrași în secolul al XIX-lea de marile șantiere ale lui Haussmann și de industrializare. Unii mai înstăriți, adesea înzestrați cu capital cultural, au venit în capitală în căutare de avere sau faimă. "În 1830, consecințele cele mai evidente ale mișcărilor rapide și puternice de populație au fost sporirea numărului de dezmoșteniți într-un oraș
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și alegerea sa ca președinte al țării. Va conduce România până la 22 decembrie 1989. Guvernarea lui s-a caracterizat printr-un regim de dictatură (vezi dictatură), cultul personalității, mari lipsuri impuse poporului (lipsa bunurilor de consum), datorii externe sub motivul industrializării țării, obligativitatea creșterii demografice, politică economică falimentară, construcții uriașe inutile, export masiv de bunuri la care populația nu avea acces etc. A fost căsătorit cu Elena Ceaușescu (vezi Ceaușescu Elena), care a participat intens la aplicarea politicii sale distructive. Perioada
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
a sărăci clasele înstărite, a înființat închisorile politice pentru opozanți, a lichidat vechea intelectualitate și a creat propria intelectualitate care preamărea realizările noului guvern. A desființat mica proprietate țărănească și a realizat colectivizarea forțată (înființarea de cooperative agricole), a realizat industrializarea rapidă și forțată. Religia a fost interzisă. Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu (vezi Ceaușescu Nicolae) a condus la acapararea puterii de către membrii familiei sale. Regimul comunist a fost răsturnat prin revoluția din 1989. România Mare - termen folosit, ca și România
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
acea vară, totul se schimbase pentru Mark Sanger. Brutalitatea atacului, viteza și ferocitatea acestuia, îl șocaseră profund. Îi confirma bănuiala că lumea naturală o luase pe căi greșite. Tot ce făcea omenirea pe planetă deranja echilibrul delicat al naturii. Poluarea, industrializarea tot mai puternică, pierderea habitatului. Atunci când erau strânse în menghină și înghesuite într-un colț, animalele se comportau feroce, într-un efort disperat de a supraviețui. Aceasta era explicația atacului oribil la care fusese martor. Lumea naturală se prăbușea. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
culturală națională, o alfabetizare a țărănimii (stimulată de programul ministrului liberal al învățămîntului, Spiru C. Haret) și un „apostolat” prounionist; pe de altă parte, a constituit o repliere agresivă în fața modernității „bolnave”, „degenerate” și „înstrăinate”, ce amenința să disloce - prin industrializare și citadinizare cosmopolită - comunitățile organice tradiționale, provocînd rupturi culturale și lingvistice între elita conducătoare și țărănimea văzută ca matrice a românității pure; esteticul va fi, în consecință, repudiat în favoarea unui moralism idilizant, rudimentar-populist, pitoresc-etnografic și sentimental. Prezența masivă a evreilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din anii ’20. O evaluare comparativă a influențelor futuriste în Europa centrală și de sud-est scoate la iveală similitudini și diferențe sugestive. De pildă, futurismul va avea audiență intelectuală mai ales în state naționale tinere, intrate relativ tîrziu pe orbita industrializării, marcate de frustrări identitare și de voința deprovincializării, Anglia, Franța, Germania și țările nordice fiind aproape imune. Complexul periferiei, un anume bovarism al modernizării și al tehnicii privite ca vehicul de emancipare socială intră, de asemenea, în această ecuație. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în timp”. Reproducînd (sub titlul „Dada 1919“) portretele grafice ale celor doi colegi dadaiști - Hans Richter și Hans Arp - convertiți la constructivism, respingînd „dualismul romantic între viață și artă” și „lupta inconștient începută acum un secol contra vieții, știintifismului și industrializării”, pronunțîndu-se în favoarea artei cerebrale, Iancu se desparte din nou de Tzara („Cu «Dada», aripa individualistă și-a spus ultimul cuvînt și azi din toate colțurile lumii se frămîntă o imensă operă de refacere”), recunoscînd condiția ingrată a pionieratului: „Desigur noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pentru România. Generația aia se dăduse și cu legionarii. Noi ne-am dat cu comuniștii, că ei ne-a scos din nevoi. Pentru oameni ne-am dat cu comuniștii. Pentru popor! Că am făcut școli, am făcut colectivizarea, am făcut industrializarea, am făcut spitale. Și litoralul tot noi l-am făcut, că la burghezie ce-i păsa de odihna proletariatului și a copiilor în vacanțe. Tot ce vrei am făcut. Și am luptat. Ni se spunea unde este dușmanul și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
al căilor pe care le urmează viața națiunii, comentă Inti Ávila. Urmăm căile pe care le urmează toată lumea. — Și asta este greșeala noastră, replică el. Să mergem pe unde merg toți, să vrem ca singurul țel să fie „superdezvoltarea“ și industrializarea dusă până la ultimele consecințe. E clar deja că aceste valori merg direct către eșec. Timp de un milion de ani, omul a fost vânător sau agricultor și a învățat să conviețuiască cu Natura, cu Dumnezeu și, deseori, cu celelalte ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ne va imita. Campania mea electorală va avea de acum înainte un singur slogan: „Natura și omul“, și vă datorez în parte această descoperire. M-ați făcut să văd că în adâncul tuturor oamenilor dăinuie rădăcini pe care progresul și industrializarea nu au putut să le smulgă. Dar asta deja nu mai e un plan politic, ci aproape o filosofie de viață, dădu el din cap. Vreți să puneți bazele unei noi civilizații? — De ce nu...? Cáceres zâmbi ironic. Dumneavoastră sunteți primii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
moralității după coordonate tipice gândirii moderne. Subiectivismul modern, de fapt, este o exaltare aparentă a subiectului, o absolutizare a individului izolat în sine, în concurență cu ceilalți pentru a-și afirma propriile dorințe și arbitrul propriei libertăți. Anumite fenomene ca industrializarea, urbanismul, promovarea femeii, răspândirea culturii prin internet și televiziune, au contribuit la formarea unei mentalități pluraliste și independente. La aceasta se adaugă o conștientizare a libertății individuale care se traduce prin respingerea oricărei poziții autoritare. În fața acestei situații complexe ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
uzinele (i familiile. Din 1831 pîn( (n 1848, el vizitează toat( Europa, combinînd studiile asupra metalelor cu analiza mediilor sociale. Devenit, (n aceast( perioad(, inginer (n metalurgie (i statistician reputat, el îi consilia pe (efii de stat (n materie de industrializare (i de organizare a muncii. A publicat, gra(ie ajutorului guvernamental, (n 1848, o prim( versiune a observa(iilor vie(îi a treizeci (i (ase de familii, sub numele de Muncitorii europeni. Aceste observa(îi au fost realizate de anchetatori
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mult de un secol (i a luat forme diferite. Contextul socio-istoric propriu evolu(iei acestei metropole explic( pe larg dezvoltarea unui demers (ntors spre studiul timpului prezent: situa(ia istoric( (i geografic( particular( a oră(ului Chicago (n centrul Statelor Unite, industrializarea rapid(, valurile succesive de emigrare ale populă(iilor europene variate, dar (i ale negrilor din sud, primul nod feroviar din lume, crearea unei noi forme de urbanism și de segregare în habitat, conflictele sociale, mi(c(rile rasiale (i tradi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]