5,050 matches
-
și-au folosit uneori puterea Într-un mod brutal, pentru a transforma o populație pe care o considerau Înapoiată și cu o mare nevoie de a fi educată. Revoluționarii aveau toate motivele să disprețuiască trecutul feudal, marcat de sărăcie și inegalitate, pe care sperau să Îl facă uitat pe veci și, câteodată, aveau toate motivele să creadă și că o democrație imediată nu va face decât să reinstaureze vechea ordine. Liderii veniți la putere după obținerea independenței În țările din lumea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
expresie de genul, în care operator este un operator de comparație. Primul criteriu al comparației este numărul de linii din cele două tabele. Cel de-al doilea este compararea pe linii a valorii câmpurilor, în momentul în care apare o inegalitate operația de compararea se oprește și se generează rezultatul expresiei. 3.13.4 Ordonarea tabelelor interne Tabelele pot fi ordonate după unul sau mai multe câmpuri, crescător sau descrescător cu următoarea expresie. Instrucțiunea SORT folosită implicit va ordona liniile din
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
expresie de genul, în care operator este un operator de comparație. Primul criteriu al comparației este numărul de linii din cele două tabele. Cel de-al doilea este compararea pe linii a valorii câmpurilor, în momentul în care apare o inegalitate operația de compararea se oprește și se generează rezultatul expresiei. Uneori se dorește că din tabel să fie eliminate niște înregistrări care nu corespund unui criteriu, fie pentru o filtrare, fie pentru a elibera spațiu în memorie (păstrându-se doar
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
u nu în vederea urm)ririi propriului s)u bine, ci în scopul de a-și asigura mijloacele de a se proteja fâț) de alții. Specializarea, în cadrul unui sistem al diviziunii muncii funcționeaz) în avantajul tuturor, deși nu în mod egal. Inegalitatea privind distribuția așteptat) a cantit)ții crescute de productie acționeaz) puternic împotriva extinderii diviziunii muncii pe plan internațional. Atunci când se v)d confruntate cu posibilitatea de a coopera în vederea câștigului reciproc, statele care se simt nesigure se întreab), probabil, cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
firmelor relevante se reduce la un num)r mic, în virtutea preponderentei câtorva dintre ele. Politică internațional) poate fi privit) în același mod. Cele peste 150 de state par a alc)tui un sistem de numere destul de mari. Totuși, dat) fiind inegalitatea națiunilor, num)rul statelor relevante este mic. Începând cu Tratatul de la Westfalia și pan) în prezent, cel mult opt state principale au c)utat s) coexiste în mod pașnic, ori s-au luptat pentru supremație. Înțeleas) că politic) a celui
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dintre ele capacitatea de a se autoap)ra. Egalitatea poate atunci fi privit) că o condiție moral dezirabil). Fiecare dintre statele aflate în interiorul ariei balanței va dispune de cel putin o modest) capacitate de a-și menține propria integritate. Pe deasupra, inegalitatea încalc) simțul drept)ții, ducând la resentimente naționale care, sub numeroase aspecte, sunt incomode. Pe baza unor astfel de argumente, ar putea fi preferate sistemele cu numere mari de puteri principale. Cu toate acestea, inegalitatea este inerent) sistemului de state
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-și menține propria integritate. Pe deasupra, inegalitatea încalc) simțul drept)ții, ducând la resentimente naționale care, sub numeroase aspecte, sunt incomode. Pe baza unor astfel de argumente, ar putea fi preferate sistemele cu numere mari de puteri principale. Cu toate acestea, inegalitatea este inerent) sistemului de state; ea nu poate fi înl)turat). La vârful puterii, nu au coexistat niciodat) decât de numere mici de state, în calitate de puteri aproximativ egale; în relația cu ele, celelalte state au fost de o important) mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si dominația unuia dintre ele evitat) (Deutsch și Singer 1964). Luat laolalt) cu concluzia lui logic), argumentul trebuie s) transmit) c) liniștea va prevală într-o lume a statelor numeroase, toate aproximativ egale ca putere. Eu trag o concluzie diferit). Inegalitatea statelor, deși nu asigur) nici o garanție, cel putin face că pacea și stabilitatea s) fie posibile. 3. Natură sistemelor numerelor mici Cum anume difer) sistemele numerelor mici de sistemele numerelor mari? Voi r)spunde mai întâi la aceast) întrebare prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pentru a înțelege implicațiile de politic) extern) ale unei interdependențe ridicate sau sc)zute, este necesar) concentrarea asupra politicii economiei internaționale, nu asupra economiei politicii internaționale. Concepția comun) despre interdependent) omite inegalit)țile, fie ele economice sau politice. Și totuși, inegalitatea este obiectul de studiu al unei bune p)rți a politicii. Studiul politicii, teoriile despre politic), precum și practica politicii s-au axat întotdeauna pe chestiunea inegalit)ților, fie c) ele erau prezente între grupurile de interese, între religii și comunit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicii. Studiul politicii, teoriile despre politic), precum și practica politicii s-au axat întotdeauna pe chestiunea inegalit)ților, fie c) ele erau prezente între grupurile de interese, între religii și comunit)ți etnice, între clase, sau între națiuni. Pe plan intern, inegalitatea este o component) principal) a discursului politic, chiar dac) este departe de a-l acapara în întregime. Politică intern) reprezint), de asemenea, domeniul autorit)ții și al legii, al instituțiilor consacrate, a modalit)ților social stabilite și acceptate de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
discursului politic, chiar dac) este departe de a-l acapara în întregime. Politică intern) reprezint), de asemenea, domeniul autorit)ții și al legii, al instituțiilor consacrate, a modalit)ților social stabilite și acceptate de a gestiona lucrurile. Pe plan internațional, inegalitatea acoper) aproape întregul discurs. Diferențele privind forță și puterea național), și cele privind capabilitatea și competența național) constituie aproape în întregime obiectul studiului și practicii politicii internaționale. Aceasta se întâmpl) nu doar pentru c) politicii internaționale îi lipsesc legile în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
devin) o autentic) integrare economico-social-politic). O precizare poate fi f)cut) în sprijinul acestei formul)ri. Concepția obișnuit) despre interdependent) este adecvat), doar în cazul în care inegalit)țile dintre națiuni se diminueaz) cu repeziciune, pierzându-și semnificația politic). Dac) inegalitatea dintre națiuni r)mane factorul politic dominant al vieții internaționale, atunci interdependenta r)mane sc)zut). Exemplele economice din cadrul acestei secțiuni, precum și exemplele din domeniul militar, din cadrul capitolului urm)tor, arăt) clar c) așa este. În vremuri de liniște, oamenii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
multe pârghii de influent) economic) și politic) asupra ei. M)rimea celor dou) mari puteri le confer) o anumit) capacitate de control și, în același timp, le și ofer) un anumit grad de protecție fâț) de efectul comportamentului celorlalte state. Inegalitatea națiunilor produce o situație de echilibru, la un nivel sc)zut al interdependentei. Acesta este un tablou al lumii destul de diferit de cel pe care-l zugr)vesc adepții de ast)zi ai transnaționalismului și interdependentei. Ei ader) la o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fel, nici Franța, retr)gându-și forțele din NATO, nu a modificat în mod vizibil echilibrul bipolar. Faptul c) nu era nevoie ca politica american) s) țin) cont de Franța ne ajut) s) ne explic)m retragerea să parțial). Flagrantă inegalitate dintre cele dou) superputeri și membrii respectivelor lor alianțe face că orice realiniere a celor din urm) s) fie destul de insignifiant). Strategia liderului poate fi, prin urmare, flexibil). În cazul politicii balanței de putere de stil vechi, flexibilitatea alinierii a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
superputeri, blocat) fiecare în parte de forță nuclear) a celeilalte, sunt, în privința obiectivelor politice importante, efectiv reduse la puterea statelor mai mici. Aceasta este o percepție obișnuit). Calitatea efectiv) a statelor ia naștere tocmai în urmă condiției lor de flagrant) inegalitate. Citim, de exemplu, c) ,,schimbarea referitoare la natură potențialului mobilizabil f)cut că folosirea ei concret) în cazurile de urgent), de c)tre nefericiții ei dețin)tori, s) fie destul de dificil), si îcontraproductiv). Că o consecinț), națiunile cu mult mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rii controlului, cât și o mai mare capacitate de a proceda astfel. Dimensiunea celor dou) mari puteri le confer) o anumit) capacitate de control și, în același timp, le izoleaz), într-o m)sur) considerabil), de efectele comportamentului celorlalte state. Inegalitatea națiunilor genereaz) o condiție de echilibru, la un nivel sc)zut de interdependent). În absența unei reglement)ri autoritare, faptul c) între statele mari conexiunile sunt laxe, precum și existența unui anumit grad de control exercitat de ele, contribuie la promovarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vorba de 27 de procente. Așa cum conchide Richard Burt, în afar) de cazul în care ț)rile europene colaboreaz) în vederea producerii și procur)rii sistemelor militare, iar Statele Unite le cump)r) pe cele europene, exploatarea noii tehnologii va m)ri inegalitatea dintre capabilit)țile aliaților (1976, pp. 20-21; și vezi apendicele, tabelul VI). Din aceleași motive, o superputere care r)mane în urm) nu se poate combină cu state mai puțin însemnate, pentru a compensa sl)biciunea strategic). Vital a ar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
culori întunecate, așa cum ne-au îndemnat să facem documentele publicate de Ariadna Camariano-Cioran? Pentru marea majoritate a cititorilor lor, ele duc la concluzia că situația pe care o descriu - practica politică de a pune interesele private înaintea celor colective, corupția, inegalitatea uriașă a averilor sau limitările aduse libertății - este caracteristică pentru despotismul oriental. Aici însă trebuie relevat că „despotismul“ nu e decât o formulă inventată de observatorii venețieni ai Imperiului otoman, incitați la această caracterizare stereotipă de cultura lor umanistă și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au devenit echivalentul „clasei conducătoare“, cu atât mai mult cu cât laturile evidente ale industrializării de tip capitalist au determinat și pe cei care nu le-au atins să accepte teoriile celor care au profitat din plin de ele. Astfel, inegalitatea a fost legitimată într-o formă mult mai complexă și mai greu de contestat. Politica modernizării, deci, a avut drept scop nu numai transferul de tehnologie și a modului propriu de producție, ci și a idiomului liberal și al instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Asemenea reforme nu pot porni decât din sentimente egalitare. Pentru a satisface asemenea sentimente și, în afară de orice altă considerațiune, nu se poate îngădui ca un agricultor să posede un hectar, iar altul 10 hectare, adică de zece ori mai mult. Inegalitatea va părea prea mare și prea izbitoare. Judecând numai din acest punct de vedere, sfârșitul nu poate fi altul decât «omul și pogonul»“84. 80 Gabriel Țepelea, Atitudini în problema agrară, în „Ardealul“, 16.II.1945. 81 „Timpul“, 29.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește în toate revoluțiile din secolele XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește în toate revoluțiile din secolele XIX și XX, care au supralicitat inegalitatea ca sursă insuportabilă a suferinței. Era, acesta, debutul erei istorice a mulțimilor. Noua eră a alimentat constant utopia egalității. Prin contrast cu cetatea ideală, a egalității, burghezul a atras toate criticile și tot disprețul. Acesta este eroul preferat de Balzac
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Figura pitorească a lui Ahoe - apelativ de fabricație proprie, cu care era întâmpinat în cercurile amicilor întru slava lui Bacchus - nu poate fi rezumată la pura condiție de artist boem și teribilist. Tot astfel, opera lui se sustrage frivolității și inegalității presupuse de existența boemă, prin masivitate și prin cultura și spiritul de rigoare artistică și filologică ce-i stau la bază. Poetul a debutat editorial târziu, în 1957, cu Legenda cerbului. Acest amplu poem nu constituia decât o foarte mică
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de foc, 1967, Scarabeul sacru, 1979, Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
cea comunistă și, inclusiv, cele anterioare comunismului. Ca orice societate din istorie, și cea postcomunistă distribuie bunuri, servicii, prestigiu și putere, în mod inegal. Și, ca în orice societate, și în cea românească postcomunistă apar conflicte sociale solid întemeiate pe inegalitățile de distribuție. Ceea ce a împiedicat însă destrămarea societății chiar și în condițiile unui evoluții descendente a acesteia pe termen lung a fost tocmai dinamica socială extrem de rapidă a societății, o dinamică în care ascensiunile și decăderile aveau loc la intervale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]